19.8.10

Parintele Ioan de la Rarau: Părintele Ilie Lăcătuşu este un sfânt mare

“Aflând de la cineva de la Bucureşti de părintele Ilie Lăcătuşu, care zicea că părintele vorbeşte şi face minuni, de curiozitate am mers şi eu…Şi intrând înăuntru, am văzut un mort adevărat, cu ochii închişi, complet nemişcat. M-am mirat când l-am văzut fără capac deasupra, fără mirosuri…M-am pus în genunchi şi capul l-am aplecat pe sicriu şi am făcut o rugăciune. Şi binenţeles, în rugăciune am pomenit pe Mântuitorul, pe Maica Domnului şi după aceea pe el, personal, ca să se roage pentru iertarea păcatelor mele. Şi când am ridicat capul şi m-am uitat la el, era cu ochii deschişi mari…Am plecat din nou capul şi am făcut o rugăciune şi când am ridicat din nou capul, ochii i-a mişcat în direcţia mea, se uita cum se uită oamenii fără să învârtă capul-dar ochii i-a învârtit exact spre mine. Şi fata Părintelui Lăcătuşu zice: “Părinte, tata vrea să-ţi vorbească, întreabă ceva”…


Am mai mers altă dată, ca la doi ani, şi am intrat iar la părintele Ilie Lăcătuşu. Am pus iarăşi capul pe sicriu şi m-am rugat; înainte însă iarăşi am pus mâinile mele pe mâinile lui-ţepene complet, reci ca gheaţa, cum sunt morţii, şi după ce m-am rugat puţin, am pus mâinile mele pe mâinile lui şi am văzut că mâinile lui se mişcau în sus şi în jos, se mişcau cu mâinile mele, şi erau calde. Am văzut un mort, da` nu-i mort, un mort viu.


-Vă rugaţi lui ca unui sfânt? Faceţi rugăciuni către părintele Ilie?


-Nu ştiu cât de mult mă rog eu, dar ştiu că este un sfânt, un mare sfânt, aşa cum este şi Sfântul Calinic de la Cernica, Sfânta Cuvioasă Parascheva, Sfântul Dimitrie Basarabov, Sfânta Filofteia, sfinţi mari, mari de tot.” (Revista Atitudini, nr. 3/2008, p. 28-32)

Blasfemie marca Realitatea TV la adresa Părintelui Ilie Lăcătuşu. Părintele Justin Pârvu despre o minune savârşită în urma rugăciunilor Sfântului


Cu Părintele Ilie Lăcătuşu am stat 4 ani la Periprava, în Deltă. El s-a remarcat, în general, prin interiorizarea lui puternică şi prin tăcere; rar îl auzeai vorbind ceva, şi atunci când o făcea, era foarte important ceea ce spunea, de cele mai multe ori ne îndemna să ne rugăm atunci când eram în vreo primejdie. Despre acest om pot să spun că avea cu adevărat darul smereniei. Căuta tot timpul să nu iasă în evidenţă cu ceva, făcea pe neîsemnatul. Îmi amintesc de o întâmplare minunată din Deltă, când Părintele Ilie a jucat un rol foarte important. În 30 ianuarie, ne-au trimis în colonie, la canal la tăiat de stuf. Vă daţi seama ce însemna lucrul acesta pe un frig de iarnă? Moarte curată. Eram toţi înspăimântaţi, mai ales că îi văzusem şi pe caraliii noştri cu mitraliera, vreo patru mitraliere. Probabil aşteptau să ne execute, crezând că vom refuza comanda. Era o deschidere acolo, de apă, de vreo patruzeci de hectare şi stuful era tocmai în adâncime. Toţi am început să murmurăm şi nu prea aveam de gând să intrăm în apă. Ne-au ordonat să intrăm şi să scoatem câte doi snopi. Pentru cine făceam noi astea? Nu avea niciun sens. Măi, şi cum să intri în apă? Calci te duci într-o ştioalnă, nu te mai scoate nimeni de acolo. Am ezitat la început. Dar Părintele Ilie a avut un cuvânt foarte ferm şi ne-a îmbărbătat pe toţi: „Măi, intrăm pentru că ăştia îs puşi pe gând rău; ăştia trag în noi. Să intrăm în apă, că Maica Domnului şi Sfinţii Trei Ierarhi ne vor scoate nevătămaţi”. Măi, şi am intrat. Am ajuns acolo, până la bărbie am intrat în apă. Am tăiat frumos snopi. Şi ne miram cu toţii că lucram ca pe uscat. Unii până la piept, unii până la gât, unii în sfârşit până la jumătate, cum ne-a prins locul pe fiecare acolo. Şi am scos. Am mers vreo trei ore în apă, şi am scos la mal cei doi snopi. Dar nu era numai aşa că-l tai cu frunze, trebuia frumos, curăţat, măsurat, pus la dimensiune şi era un ger de - 30° afară, gheaţa groasă de 20-25 cm, încât vedea nufărul galben înflorit sub gheaţă. Sus ne însoţeau nişte păsări, care ne-au urmărit în tot acest timp şi dedesubt florile de sub gheaţă. Ei bine, eram cu toţii nevătămaţi şi uzi. Curgea apa de pe noi. Mare minune a fost atunci. Că dimineaţa, când am intrat noi era ceaţă, nori şi rece, aşa te prindea la oase. Şi dintr-odată a apărut soarele, măi băieţi, s-a luminat de ziuă. Era o căldură, de se minunau şi caraliii. Ne-am dezbrăcat şi s-au uscat hainele ca la cea mai fierbinte sobă, aşa aburi ieşeau din toate. Ne-am încălţat, ne-am îmbrăcat şi hai la colonie. Şi aşa Maica Domnului şi Sfinţii Trei Ierarhi au fost cu noi şi ne-au ajutat, chiar în ziua de 30 ianuarie. Şi vă spun că nu s-a întâmplat să fie niciun bolnav, niciun internat, n-o fost nimic. Şi aceasta datorită rugăciunilor Părintelui Ilie, că altfel cred că eram cu toţii morţi…

Vezi ştirea blasfemiatoare (comisă duminică, 15 august 2010, de Adormirea Maicii Domnului):

http://www.realitatea.net/oamenii-se-roaga-la-moastele-nesfintite-ale-unui-preot-din-giulesti_730540.html

Romania: Acte de identitate biometrice - de ce? O perspectiva juridica asupra cartilor de identitate electronice, obligatorii de la 1.01.2011.

O noua propunere de Ordonanta a Guvernului a Ministerului de Interne din Romania aduce mai multe detalii referitoare la cartile electronice de identitate ce ar trebui emise din 1 ianuarie 2011. Proiectul este in consultare publica pina in 20 August 2010.(vezi si nota de fundamentare, ca si ce se schimba fata de versiunea anterioara)

Noul act introduce urmatoarul articol:

Art. 11^1
(1) Cartea electronică de identitate este de tip smart card şi conţine date cu caracter personal, inclusiv date biometrice ale titularului, în format tipărit şi/sau în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.
(2) Datele biometrice incluse în cartea electronică de identitate sunt imaginea facială şi imaginile impresiunilor papilare a două degete.
(3) Conţinutul de date al cărţii electronice de identitate se supune avizării de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
(4) Cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Administraţiei şi Internelor sau terţe şi identificarea pe bază de semnătură electronică, în condiţiile Legii nr.455/2001 privind semnătura electronică şi ale prezentei ordonanţe de
urgenţă.
(5) Certificatele digitale înscrise în cartea electronică de identitate sunt valabile după cum urmează:
a) certificatul digital înscris de Ministerului Administraţiei şi Internelor – de la data personalizării cărţii electronice de identitate, pe toată perioada de valabilitate a acesteia;
b) certificatul digital calificat înscris de un furnizor de servicii de certificare, la solicitarea titularului – potrivit menţiunilor cuprinse în acesta.
(…)

Sunt citeva chestiuni care fac din prezenta modificare una periculoasa pentru respectarea dreptului la viata privata, asa cum este definit de Constitutia Romaniei si de CEDO.

In primul rind este esential de precizat daca aceasta carte de identitate electronica va fi singurul act de identitate care va putea fi eliberat de autoritatile competente din 1 Ianuarie 2011. Prezentul text este neclar.

Interpretarea logica care rezulta din parcurgerea intregului text al legii, ar fi ca aceasta este facultativa. Aceasta ar rezulta atit din textul art 11 (În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate. Începând cu data de 1 ianuarie 2011, prin act de identitate se înţelege şi cartea electronicã de identitate) si a articolelor 13 alin 3 si art. 14.

Din pacate avem de a face cu un domeniul sensibil, astfel incat aceasta dispozitie trebuie expres precizata ca fiind facultativa. De asemenea este important de stipulat in mod expres in lege ca nu se doreste in niciun caz in viitor existenta doar a variantei electronice.

In al doilea rind este extrem de important de stipulat scopul acestei prelucrari de date personal cu caracter, asa cum e precizat prin Conventia 108 a Consiliului Europei. Deci - de ce este nevoie de acte de identitate electronice, cu identificatori biometrici stocati in format electronic?

Exista oare o problema de securitate a actualelor carti de identitate? Exista rapoarte din partea MAI in acest sens? Exista o analiza a securitatii noilor cipuri propuse care garanteaza ca ele sunt mai sigure decit cele actuale?

Nota de fundamentare a actului este un blabla guvernamental. Se face referire la e-servicii si e-administratie, dar se uita ca celebrul proiect eRomania nu are inca niciun serviciul disponibil. Mai mult se sustine ca ele sunt majoritatea bazate pe o semnatura electronica extinsa (inclusa sau nu intr-un act de identitate), lucru profund fals (pentru ca majoritatea serviciilor e-guv NU se bazeaza pe o semnatura electronica extinsa) - demonstrat in primul rind de Raportul UE cu privire la implementarea directivei privind semnatura electronica ca si alte rapoarte subsecvente finantate de UE ref la semnatura electronica in statele membre.

Tot nota de fundamnetare face referire la un proiect de cercetare finantat de UE - STORK, care este insa extrem de departe de a duce la o interoperabilitate a eID-urulor europene, dar in schimb opac fata de orice grupuri ale societatii civile si criticat pentru atitudinea sa de nerespectare a legislatiei privind datele personale. Mai mult, raportul ENISA cu privire la acelasi subiect (analiza care a inclus si programul Stork) noteaza problemele majore legale si tehice ale oricarei interoperabilitati la nivelul UE.

Deocamdata nivelul de explicatii al MAI nu precizeaza un scop anume al cartii de identitate electronice si al datelor incluse pe ea, ea fiind mai degraba fie un rezultat al gindirii - pai daca se poate tehnic, de ce sa n-o facem.

O analiza sumara a unui documentul publicat de ENISA in 2009 referitor la viata privata si actele de identificare biometrice, ne arata ca in afara de Estonia niciun stat nu obliga incarcarea semnaturii electronice (vezi pagina 12) pe actul electronic de identitate. La fel, niciun stat nu obliga pastrarea amprentelor in format digital, iar majoritatea nici macar nu lasa posibilitatea ca aceastea sa fie inscrise (vezi pagina 19).

In al treilea rind actul normativ eludeaza orice fel de informatie referitoare la normele de securitate si de protectia vietii private.
Unde sunt stocate informatiile de pe cip-ul din card? Este acesta criptat - daca da, cu ce tehnologie? Cine are acces la datele in format electronic si in ce conditii?
Exista o baza de data unica cu datele de la amprentele cetatenilor? (ar fi contrar practicii CEDO - vezi Marper vs UK)

Toate aceste detalii esentiale pentru a avea o carte electronica de identitate sigura pentru cei care vor s-o aibe nu sunt prezente in nicio forma in actul propus. Nici nu erau greu de gasit - majoritatea pot fi deduse din documentul ENISA precizat mai sus. Altele - cu privire si la faptul ca unele informatii biometrice nu sunt de incredere le gasiti la No2Id in Marea Britanie.

Ca atare - fara o analiza serioasa si documentatata a impactului asupra vietii private (Privacy Impact Asessment) si a securitatii sistemelor informatice folosite, prezenta propunere nu reprezinta decit inca o dovada ca pentru guv.ro informatizarea este un panaceu.

Dupa ce am scris articolul am aflat ca MAI anunta si o dezbatere publica cu societatea civila pentru 20 August, ora 12 00 la sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor (Piaţa Revoluţiei, nr.1A, Sector 1), Sala de Marmură, etaj II, intrarea A1.

Integral la: Drept & Internet – noutati si opinii

Despre autor, Bogdan Manolea:

– Director executiv APTI
– Editor EDRI-gram
– Seminarii pentru juristi

Vezi si: Dictatura Biometrica

Via http://roncea.ro

Delirul lui Tokes: "Metropola Cluj, urnă de incinerare pt maghiari".

Vicepreşedintele Parlamentului European Laszlo Tokes a declarat, miercuri seară, că municipiul Cluj-Napoca are nevoie de un statut special, similar cu al capitalei Belgiei, Bruxelles, ca soluţie pentru păstrarea identităţii comunităţii maghiare, potrivit Mediafax.

Tokes a spus, în discursul ţinut la ceremonia de deschidere a "Zilelor Culturale Maghiare", că în Cluj trăiesc români, maghiari şi germani, la fel cum în Bruxelles trăiesc flamanzi, valoni şi germani.

"Clujul are nevoie să obţină statutul de oraş special, ca şi Bruxelles. La Bruxelles trăiesc flamanzi, valoni, germani, iar la Cluj - români, maghiari, germani. Acest statut ar fi o soluţie pentru păstrarea identităţii maghiare din Cluj", a spus Tokes.

Acesta a criticat ideea de zonă metropolitană, care se doreşte a fi creată în jurul municipiului Cluj-Napoca, spunând că aceasta seamănă cu "o urnă de incinerare a comunităţii maghiare".

"Actualul model de zonă metropolitană al Clujului nu este prietenos. Metropola Cluj, de la Gilău la Jucu, este o urnă de incinerare a comunităţii maghiare", a spus vicepreşedintele PE.

Prima ediţie a Zilelor Culturale Maghiare la Cluj-Napoca începe miercuri şi include spectacole, concerte, dansuri de stradă, expoziţii de fotografie şi pictură, dar şi târguri ale meşteşugarilor, manifestarea fiind organizată de Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania şi UDMR Cluj.

Sursa:

http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/tokes-clujul-necesita-statut-de-oras-special-ca-si-bruxelles-pentru-pastrarea-identitatii-maghiare-196908.html

Related Posts with Thumbnails