Băsescu, la o manifestare globalista: Într-un stat totalitar, progresele IT pot deveni instrumente de opresiune. Captare a bunavointei ortodocsilor?

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Forumul Global IT&C că românii, dar şi cetăţenii altor state foste comuniste, reacţionează mai dur faţă de supravegherea activităţilor private de către autorităţi, oferind drept exemplu Legea privind stocarea datelor telefonice, declarată neconstituţională.

"Vreau să vă atrag atenţia în legătură cu cât de departe putem merge cu tehnologia IT în viaţa privată a persoanelor. De exemplu în România, urmând recomandările Uniunii Europene, a fost adoptată o lege privind stocarea apelurilor telefonice. Legea a fost respinsă de Curtea Constituţională, iar în România a fost o dezbatere extrem de largă pe această temă. Probabil în ţările foste comuniste este mult mai dificil să le explici cetăţenilor de ce aceste date trebuie să fie stocate şi folosite de autorităţi în caz de necesitate", a apreciat şeful statului, referindu-se la Legea privind stocarea datelor telefonice.

Băsescu a arătat că din cauza modului în care s-a exercitat puterea de către fostul regim, românii, dar şi cetăţenii celorlalte state foste comuniste, au reacţii mai dure legat de supravegherea activităţilor lor private de către autorităţile statului. "Sentimentele populaţiei legate de supravegherea activităţilor private sunt mai dure decât în alte state democratice, unde încrederea cetăţeanului în stat este mai mare, este un obicei al vieţii de zi cu zi. În ţara noastră încrederea faţă de ceea ce statul ar putea face cu asemenea date este redusă, din cauza experienţelor din ultimii 50 de ani. Am făcut această paranteză pentru a vă da abordarea corectă asupra acestei regiuni a lumii", a spus Traian Băsescu.

MCSI (Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale) va analiza motivarea Curţii Constituţionale, care a declarat neconstituţionale dispoziţiile legii privind stocarea datelor telefonice, pentru a găsi soluţii în conformitate cu legile româneşti, dar şi cu directivele europene, în vederea evitării începerii procedurii de infringement.

"Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, Gabriel Sandu, a susţinut, încă de la preluarea mandatului, faptul că există posibilitatea ca Legea 298/2008, în forma actuală, să îngreuneze şi să blocheze activitatea furnizorilor de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice care ar putea să aibă dificultăţi în asigurarea într-un mod unitar gestionarea procesului de reţinere şi prelucrare a datelor. Totodată, Gabriel Sandu consideră că nu toţi operatorii sunt pregătiţi conform prevederilor legale pentru a respecta confidenţialitatea datelor solicitate, respectiv accesate", se precizeată într-un comunicat al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, remis NewsIn pe 9 octombrie.

Pentru a se evita începerea procedurii de infringement pentru România, pentru nerespectarea directivelor europene, Ministerul Comunicaţiilor se va consulta cu serviciile Comisiei Europene pentru a analiza situaţia creată de declararea drept neconstituţională a legii care transpune directiva europeană privind reţinerea datelor, în vederea identificării posibilelor soluţii pentru ca legislaţia românească să fie conformă cu acquisul comunitar.

Conform Legii nr. 298/2008, operatorii de telefonie fixă şi mobilă sunt obligaţi să stocheze pentru şase luni anumite date despre apelurile din reţea şi să le pună la dispoziţia autorităţilor competente în activităţile de cercetare, de descoperire sau de urmărire a infracţiunilor grave.

Legea nr. 298/2008 transpune Directiva 2006/24/CE, care urmăreşte armonizarea la nivelul Uniunii Europene a legislaţiei referitoare la obligaţiile furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii cu privire la reţinerea anumitor date în scopul utilizării în cadrul activităţilor de cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

Curtea Constituţională (CCR) a declarat pe 8 octombrie neconstituţională Legea nr 298/2008, care implementează directiva europeană privind stocarea datelor telefonice şi de e-mail. CCR a luat în discuţie o excepţie invocată de Comisariatul pentru Societate Civilă în cadrul unui proces intentat companiei de telefonie mobilă Orange. Potrivit comisarului general al organizaţiei, Ioan Prodan, Comisariatul pentru Societatea Civilă a chemat în instanţă compania Orange, cu care are contract pentru prestarea de servicii de telefonie mobilă, pentru ca aceasta să fie obligată să respecte clauzele contractuale ce privesc confidenţialitatea convorbirilor telefonice.

În excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Comisariatul arată că Legea 298 nu ar respecta dispoziţiile mai multor articole din Constituţie care reglementează drepturi fundamentale ale omului: articolul 28, privind secretul corespondenţei, articolul 26 privind viaţa intimă familială şi privată, articol 25 privind libera circulaţie şi articolul 30 privind libertatea de exprimare.

Băsescu: Într-un stat totalitar, progresele IT pot deveni instrumente de opresiune

Preşedintele Băsescu a declarat, la Forumul Global IT&C, că două teme sunt importante când se vorbeşte despre informatizare- debirocratizarea şi reducerea costurilor cu ajutorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi siguranţa datelor personale în contextul utilizării serviciilor electronice.

Preşedintele Traian Băsescu a vorbit, la Forumul IT&C, despre modul în care trebuie abordate evoluţiile tehnologiei, apreciind că statele, mai ales cele care nu au avut experienţa comunismului, trebuie să reflecteze asupra importanţei unui sistem de valori care să orienteze modul în care sunt utilizate posibilităţile uriaşe oferite de ştiinţa şi tehnologia în relaţiile cetăţeanului cu autorităţile.

El a arătat că statele care au avut experienţa comunismului ştiu mai bine să aprecieze libertatea politică, dar sunt conştiente şi că
excesul de putere în mâna statului înseamnă tiranie, corupţie, ineficienţă. "Ştim că aflate la dispoziţia unui guvern totalitar, progresele ştiinţei şi cele ale industriei IT pot deveni instrumente de opresiune", a subliniat preşedintele.

"Nu dorim, deci, pentru viitor, o lume în care informatizarea să permită birocraţilor guvernamentali să privească discreţionar în viaţa noastră, în fişa noastră medicală, în situaţia noastră financiară, în alimentaţia noastră sau în modul în care ne creştem copiii.
În cadrul unei societăţi libere, tehnologia informaţiei trebuie să fie un mijloc deosebit de important pentru libertatea de exprimare, pentru asigurarea accesului public la informaţii şi pentru asigurarea unui mediu concurenţial, care să stimuleze creativitatea", a pledat şeful statului.

Băsescu a oferit exemple în care utilizarea aplicaţiilor ITC este benefică, arătând că în sectorul financiar bancar în special, în privinţa sistemelor de plăţi prin mijloace electronice, se poate genera direct sau indirect o economie importantă, care ar putea depăşi chiar 4% din PIB-ul României. Pe de altă parte, a arătat Băsescu, sistemul de plată electronică implică un proces transparent, care face dificilă neraportarea veniturilor, iar astfel se poate reduce economia subterană. "Spre exemplu, pentru România, sistemele electronice de plată pot reduce cu 10-15% economia subterană, echivalentul a câtorva miliarde de euro", a spus preşedintele.

Informatizarea are un rol important şi în modernizarea, eficientizarea şi descentralizarea administraţiei publice din România, a arătat Băsescu, precizând că până în septembrie, peste 9.554 de instituţii publice au fost incluse în sistemul electronic naţional, în comparaţie cu doar 800 de instituţii, la începutul anului 2009.

"De asemenea, numărul de licitaţii în sistem electronic de achiziţii publice a crescut de la sub 2% la peste 12 % în anul 2009", a mai arătat Băsescu, precizând însă că, pe de altă parte, aceste progrese tehnologice la nivel global pot fi sursa unor noi riscuri, extrem de grave.

"Este suficient să menţionăm că acum şi terorismul dispune de un potenţial tehnologic ameninţător pentru noi toţi. Pentru apărarea suveranităţii naţionale, a ordinii de drept şi a asigurării libertăţii cetăţenilor este legitim ca guvernele democratice să se folosească de cele mai avansate mijloace tehnologice de care pot dispune, pentru a contracara aceste ameninţări, dar asta nu trebuie să însemne monitorizarea tuturor cetăţenilor de către autorităţi, ci presupune numai a acţiona conform legii împotriva celor implicaţi în activităţi de terorism, spionaj, crimă organizată", a susţinut preşedintele, arătând că o astfel de atitudine nu presupune o încălcare a libertărilor individuale, ci un mod de apărare.

Preşedintele a vorbit şi despre evoluţiile României în ce priveşte sectorul ITC, arătând că ţara noastră este una dintre ţările care furnizează specialişti de marcă în domeniul tehnologiei informaţiei şi al comunicaţiilor. "În SUA, Canada, Europa, zeci de mii de specialişti români lucrează în sectorul ITC, România fiind în acelaşi un timp un lider în Europa în ceea ce priveşte numărul de specialişti IT certificaţi din punct de vedere al ratei densităţii la o mie de locuitori. Ne aflăm în primele şase ţări din lume din acest punct de vedere", a spus şeful statului.

De asemenea, Băsescu a amintit că România a devenit una din cele mai importante pieţe pentru producţia software din lume, companii precum IBM, Microsoft, Ericson, Intel, Hewlett Packard fiind ancorate puternic pe piaţa românească. "Acesta este pentru un mine un semn extrem de important că România se modernizează într-un ritm rapid, chiar dacă acest nu este încă recunoscut de toată lumea, mai ales la noi acasă", a spus Băsescu.

Monahul Filotheu (Manastirea Petru Voda): Bilant al campaniei anti-cip (ATITUDINI)

de Mon­ahul Filotheu

In 14 Ian­uarie a.c. Par­in­tele Arhi­man­drit Justin Parvu a facut pub­lic acel comu­ni­cat in care chema la muceni­cie, indem­nand pe cres­tinii ortodocsi din Roma­nia (si nu numai) sa nu primeasca noile acte de iden­ti­tate elec­tron­ice. S-au facut multe comen­tarii pe tema apelu­lui sau – ca vine prea tarziu, ca momen­tul nu a fost bine ales, ca era nevoie de mai multa strate­gie, ca e pani­card, ca e inutil, ca – si presa, atat cat a reac­tionat, a incer­cat sa ia in ras mesajul. In scurta vreme, cand ziaris­tii au inte­les grav­i­tatea momen­tu­lui si au vazut ca citi­torii arti­colelor lor sunt in masa de alta opinie decat ei, in mass-media s-a aster­nut tac­erea pe acest subiect.

Impins de la spate de popor sa dea un raspuns, Sin­odul BOR a dat unul, amanandu-si intrunirea cu aprox­i­ma­tiv o luna, doar, doar se vor mai potoli apele. Iar raspun­sul mult astep­tat a fost unul rusi­nos pen­tru autori­tatile teo­log­ice din care este alca­tuit sin­odul, slu­gar­nic fata de politi­cian­is­mul ura­tor de Dum­nezeu si de popor, slu­gar­nic fata de legile europene in vigoare si impotriva Sfin­tei Tra­di­tii a Bis­ericii. Mai mult, declarati­ile pur­ta­toru­lui de cuvant sin­odal au frizat peni­bilul in incer­carea de a ridi­culiza temer­ile oame­nilor. E greu sa dai cu piciorul in tepusa… (v. Fapte 9:5).

Cum a fost posi­bil un ast­fel de raspuns? Ca si in rusi­nosul caz Corneanu, raspun­sul Patri­arhiei a fost inclus „la pachet” intre hotarar­ile unei comisii sin­odale, pe care ier­arhii le-au votat fara drep­tul dis­cu­tarii lor in plen. Din acest punct de vedere este mai multa deschidere catre ade­var in insti­tu­ti­ile politi­cian­iste ale stat­u­lui decat in sanul BOR. Totusi, dandu-si seama de eroarea comisa, cativa ier­arhi au tinut sa-si exprime pub­lic deza­pro­barea fata de hotararea sin­odala si spri­jinul lor fata de ini­tia­tiva Par­in­telui Justin.

Ten­si­unea la nivelul poporu­lui s-a con­cretizat in cat­eva actiuni de strada in Bucuresti si Brasov, prin con­testarea in justi­tie a legilor care pre­vad intro­duc­erea cipurilor RFID in toate actele de iden­ti­tate romanesti, prin stran­gerea de sem­na­turi impotriva aces­tor acte, si prin orga­ni­zarea unor masuri infor­ma­tive la nivelul intregii tari.

Actiu­nile de strada intr-o Romanie, in care sin­gu­rul lucru de care s-ar putea teme politi­cienii ar fi o insurec­tie gen­er­ala sau vreun razboi, nu au avut decat un rol sim­bolic. La aceste actiuni au par­tic­i­pat cat­eva mii de oameni, si multa lume a sem­nat impotriva legilor pro­mo­vate de guvern[1] si a depus sem­na­turile la sec­re­tariatul guver­nu­lui; intru­cat nimeni nu s-a sesizat de aceste mii de sem­na­turi, cre­dem ca de multa vreme ele au ajuns la cos.

Un alt lucru regretabil a fost amestecul yogh­inilor de la mult hulita MISA in aceste actiuni, in numele invata­turii lor despre noua ordine mon­di­ala si a intere­su­lui lor de cetateni ai stat­u­lui, loz­in­cile si ati­tu­dinile lor frizand de multe ori peni­bilul, vir­u­lenta unora din­tre ele fiind cu totul straina de cres­tin­ism. La aceasta a con­tribuit si teroarea indusa de Patri­arhie in paro­hi­ile cap­i­talei, ce a facut ca numai cativa preoti sa se implice per­sonal ori sa-si trim­ita eno­ri­asii la aceste actiuni. Mass-media a avut grija sa ridi­culizeze primele mitin­guri si mar­suri de strada, cele­lalte fiind pur si sim­plu ignorate.

Putem spune, fara sa gresim, ca orga­ni­zarea aces­tor actiuni de strada a avut o sin­gura con­secinta: A evi­den­tiat pra­pas­tia din­tre mediul politic si admin­is­tra­tia BOR, pe de o parte, si poporul cred­in­cios si duhovnicii sai, pe de alta parte. Moartea sufleteasca a prim­ilor nu a facut decat sa straluceasca viata si ravna pen­tru Ade­var a celorlalti.

actiuni in justitie

Actiu­nile in justi­tie impotriva noilor legi antiu­mane si antihris­tice s-au sol­dat pana azi cu cat­eva ese­curi. In 11 Feb­ru­arie a.c., avo­catul Mihai Rapcea, in numele orga­ni­za­ti­ilor Civic Media si „Ade­var si Drep­tate”, si a peste 5000 de cereri de inter­ven­tie din intreaga tara, a inten­tat, la Curtea de Apel Bucuresti, o actiune in justi­tie impotriva HG 1566/2008, sub numarul de dosar 543/2/2009. Actiunea a fost respinsa in 18 Feb­ru­arie a.c., ca fiind „neintemeiata”.

O con­fed­er­atie de orga­ni­za­tii cres­tine, Foru­mul Orto­dox Roman, a adresat Direc­tiei Pas­apoarte a Min­is­teru­lui Admin­is­tratiei si Inter­nelor o lista de intre­bari, cu oare­care tam-tam pe blogurile unora din mem­brii sai. M.A.I. a raspuns in 24 Feb­ru­arie a.c., oferind temeiurile legale in baza carora se intro­duc noile pas­apoarte, lasand in aer orice raspuns la orice alt tip de act[2]. S-a zvonit ca aceeasi orga­ni­za­tie va intenta si o actiune in justi­tie, dar nu s-a mai auzit nicio­data de vreo ast­fel de actiune.

In data de 16 Sep­tem­brie a.c., avo­catul Mihai Rapcea si-a dus dosarul 543/2/2009 la inalta Curte de Casatie si Justi­tie, dosar la care a mai adau­gat inca 11.000 de cereri de inter­ven­tie in cauza, in total 16.000. Din cauza grevei mag­is­tratilor, pro­ce­sul a fost amanat.

Care este sit­u­a­tia, din punct de vedere juridic? In anul 2008 Guver­nul Tariceanu si Par­la­men­tul au elab­o­rat o serie de legi, hotarari de guvern si ordo­nante de urgenta prin care se incalca fla­grant multe drep­turi ele­mentare (pre­vazute de Con­sti­tu­tie!) si prin care, cel putin leg­isla­tiv, Roma­nia este trans­for­mata intr-un stat poli­tienesc. Sit­u­a­tia in sine a mai cunos­cut un prece­dent ase­m­ana­tor, acela de dupa bol­se­vizarea Romaniei, urmata de sute de mii de arestari si de intem­nitarea si exter­minarea elitelor morale, int­elec­tuale si duhovnicesti ale Romaniei.

Prac­tic, in ceea ce priveste masurile legale care intro­duc noul stat poli­tienesc si antihris­tic in Roma­nia[3], oricine din aceasta tara, per­soana fiz­ica sau juridica, le poate con­testa in justi­tie. Studierea lor atenta va gasi sufi­ciente hibe, pe langa cele men­tion­ate de noi, pen­tru a le declara ilegale.

dez­ba­teri parlamentare

Cu binecu­vantarea Par­in­telui Justin, autorul ran­durilor de fata a par­tic­i­pat per­sonal la dez­ba­ter­ile par­la­mentare priv­i­toare la intro­duc­erea pas­apoartelor elec­tron­ice in Roma­nia. In 16 Mar­tie am asi­s­tat la sed­inta Sen­at­u­lui, in care OUG 207/2008 a obt­inut 58 din voturi pen­tru, 22 impotriva si 9 abtineri, adica 65% din 66% voturi nece­sare pro­mul­garii. S-a gasit un arti­fi­ciu ne-constitutional, numit apro­bare tacita, si legea a fost impinsa mai departe, spre Cam­era Dep­u­tatilor (CD).

Aici, Comisia pen­tru Drep­turile Omu­lui (CDO) a orga­ni­zat pe 2 Aprilie o dez­batere pub­lica pe tema pas­apoartelor bio­met­rice. Au par­tic­i­pat atat par­la­men­tari, cat si jur­nal­isti dor­nici sa afle punctele de vedere ale celor impli­cati in dis­cu­ti­ile ce au urmat apelu­lui Par­in­telui Justin. Aceasta a fost sin­gura dez­batere pub­lica pe tema noilor acte elec­tron­ice. Din­tre vor­bitori s-a putut evi­den­tia reprezen­tan­tul Patri­arhiei, a carui poz­i­tie a fost aceea de gasire a unei solu­tii care sa respecte leg­is­la­tia euro­peana, fara sa aminteasca de Canoanele Bis­ericii care interzic cres­tinilor ortodocsi, de orice rang ar fi ei, sa sub­or­doneze Bis­er­ica lui Hris­tos ori­caror interese lumesti. Dez­baterea de la Cam­era Dep­u­tatilor s-a sol­dat cu includ­erea unor amen­da­mente la OUG 207/2008. Ordinea legala prevedea dis­cutarea ordo­nan­tei in comisi­ile de al caror resort tine legea, apoi votarea in plen. S-au comis, insa, cat­eva ilegalitati.

Prima a fost nelu­area in seama a hotararii Comisiei Juridice a CD, care a respins OUG 207. A doua ile­gal­i­tate a fost aceea ca CDO nu si-a pus nicio­data sem­natura pe aceasta lege. A treia a fost ca apro­barea prim­ita de la Comisia de Aparare si Comisia de Polit­ica Externa a fost ile­gala, intrunirea aces­tor comisii fiind lip­sita de cvo­rum. In cele din urma, pe 23 Iunie a.c. Cam­era Dep­u­tatilor a apro­bat legea 264/2009 pen­tru mod­i­fi­carea OUG 207/2008, cu 206 voturi pen­tru, 13 impotriva si 13 abtineri. Legea prevede ca cei ce nu doresc pas­aport elec­tronic pot obtine un pas­aport sim­plu, fara cip, val­a­bil 12 luni.

sem­na­turi anti-cip

Pe langa prezenta in Par­la­ment, inca din luna Ian­uarie au inceput sa se stranga sem­na­turi in spri­jinul apelu­lui Par­in­telui Justin, si impotriva noilor acte elec­tron­ice. Cam­pa­nia de stran­gere de sem­na­turi a avut cat­eva etape. Ini­tal am primit la man­a­s­tire sem­na­turi pe orice tip de for­mu­lar care pre­ciza sustinerea apelu­lui din 14 Ian­uarie, socotindu-le pur sim­bo­l­ice, astep­tand momen­tul potrivit pen­tru a le folosi. De aceea le-am si luat cu noi la Par­la­ment, poate cineva le va baga in seama. Din momen­tul in care am obser­vat uri­asa indo­lenta a cla­sei politice con­tem­po­rane, am luat hotararea de a crea un sin­gur tip de for­mu­lar, prin care sa cerem Presed­in­tiei Romaniei orga­ni­zarea unui Ref­er­en­dum pe tema actelor si supraveg­herii elec­tron­ice. Stiam ca Presed­in­tele Basescu a declarat Luni, 9 Mar­tie, in cadrul unei emi­si­uni tele­vizate, ca el isi va face pas­aport bio­met­ric; mai mult, a pro­mul­gat toate masurile refer­i­toare la car­tile de iden­ti­tate elec­tron­ice si la pas­apoarte. Cu toate aces­tea, am cerut, in numele sutelor de mii de oameni care ne trim­sesera sem­na­turi, drep­tul la opinie intr-o tara in care nimanui nu ii pasa de noi. Apropiindu-se alegerile prezi­den­tiale, am luat hotararea sa depunem sem­na­turile stranse, iar prin peti­tia 18720/17 Sep­tem­brie 2009 am cerut orga­ni­zarea unui Ref­er­en­dum in ziua alegerilor prezi­den­tiale, cerand lib­er­tate si adevar.

spri­jin si piedici in campanie

Nu putem sa nu mul­tumim tuturor celor care au fost cu sufle­tul ala­turi de noi in aceasta cam­panie. De la cazurile cres­tinilor sufletisti care au strans sem­na­turi pe strazile oraselor sau la intrarea in bis­erici si man­a­s­tiri, sau chiar in mag­a­zine (la casa de mar­cat fiind intre­bat cumpara­torul daca nu vrea sa sem­neze impotriva cipurilor), pana la familii din felu­rite local­i­tati care au facut rost de un for­mu­lar pe care l-au sem­nat toti cei din casa, romanii au dat dovada unei mari cred­inte ca prin ges­tul lor de mar­tur­isire Dum­nezeu va ran­dui ca legile politi­cie­nilor anti-crestini sa isi gaseasca sin­gura des­ti­natie posi­bila: La cosul de gunoi al istoriei!

A mai exi­s­tat o cam­panie care nu se va opri nicide­cum la demer­surile actuale, aceea de infor­mare a pop­u­latiei. In intreaga tara oameni cu suflet mare au creat, tiparit si dis­tribuit, de cele mai multe ori gra­tuit, mate­ri­ale infor­ma­tive lamu­ri­toare pe tema actelor elec­tron­ice. Chiar si in Par­la­ment, toti dep­u­tatii si sen­a­torii au primit per­sonal ast­fel de mate­ri­ale, pen­tru a vota in cunos­tinta de cauza. Flu­turasi, stickere, pli­ante, bro­suri, CD-uri si DVD-uri cu filme, si chiar carti au fost dis­tribuite de la un capat la altul al Romaniei. Am avut bucu­ria sa obser­vam prin mag­a­zinele de carti bis­ericesti nu mai putin de 5–6 titluri de carti priv­i­toare la actele electronice.

Cartea scoasa in luna Mai de Man­a­s­tirea Petru Voda si de Fun­da­tia Civic Media, „Dic­tatura bio­met­rica”, care anal­izeaza prob­lema actelor elec­tron­ice din punct de vedere legal, civic, med­ical si teo­logic, s-a van­dut deja in foarte multe mii de exem­plare in toata tara.

La ini­tia­tiva cres­tinilor si cu par­tic­i­parea mul­tor duhovnici, mon­ahi de la man­a­s­tirea noas­tra sau din alte man­a­s­tiri, spe­cial­isti in noile tehnologii, juristi, fosti det­inuti politici, medici, ziaristi, etc., in mai multe orase ale tarii[4] au avut loc, incepand cu luna Feb­ru­arie, con­fer­inte pe tema cipurilor si a vremilor pe care le par­curgem. Prin­ci­palul mesaj a fost ca audi­torii (care de cele mai multe ori au umplut pana la refuz salile) sa-si inte­leaga rolul de mar­tur­isi­tori si apos­toli, si de a trans­mite mai departe celor cunos­cuti invata­turile Sfin­tei Bis­erici cu privire la noile tehnologii de iden­ti­fi­care si urmarire, si solu­ti­ile exis­tente pen­tru oprirea acestora.

Tre­buie, totusi, sa recunoastem ca au fost si multe gre­seli. Lipsa noas­tra de expe­ri­enta in purtarea unei cam­panii a fost viz­ibila cu ochiul liber. Au fost si multe erori de coor­donare si de comu­ni­care. Multe s-ar fi putut sur­monta prin sta­bilirea unui cen­tru de comanda in cap­i­tala tarii, insa impli­carea noas­tra, ca mon­ahi (impli­care care cerea sa nu parasim man­a­s­tirea si nici genul de razboaie duhovnicesti pe care il dadusem pana atunci), nu a per­mis acest lucru. Pe de alta parte, nici multi din­tre mirenii cu ceva expe­ri­enta civica nu au fost foarte deter­mi­nati sa ni se ala­ture. Apa­tia si nepasarea de la nivelul intregii soci­etati a avut si ea o vina.

Langa aces­tea s-au adau­gat si dezbina­rea si tradar­ile de toate felurile. Pen­tru pacatele noas­tre, inca din primele zile de dupa apelul Par­in­telui Justin au aparut tot felul de crit­ici si de zvonuri intre fratii min­ci­nosi, care au avut ca rezul­tat multe potic­neli si sminteli. De la aces­tea s-a ajuns ca unii din cei ce ne-au stat ala­turi si ne-au spri­jinit dupa put­eri, la inceput, astazi sa se afle pe poz­i­tii total opuse. Multi „cres­tini” de debara sau de terasa au ajuns sa-l crit­ice pana si pe Par­in­tele Justin si sa-i dea sfa­turi in ce ar avea de facut, sfa­turi care au mers pana la a-i reco­manda sa se desco­toroseasca de calu­garii si maicile care s-au impli­cat zi de zi in aceasta campanie.

In 22 Ian­uarie con­d­u­ca­torii Aso­ci­atiei Ziaris­tilor si Edi­to­rilor Cres­tini ne-au chemat la o dez­batere pub­lica, si, neatingandu-si scopul com­pro­mi­terii noas­tre, au ajuns ei sin­guri sa declare ca se impune des­fi­intarea sin­gurei aso­ci­atii a ziaris­tilor cres­tini din Roma­nia. Mireni care cre­deam ca ne vor fi ala­turi (si care isi facusera un obi­cei din a vorbi despre Par­in­tele Justin si man­a­s­tirea sa) au amu­tit cu totul dupa 14 Ian­uarie iar unii din­tre ei chiar s-au por­nit intr-o cam­panie fatisa de defaimare a noas­tra. Altii, preoti pro­fe­sori de teolo­gie, in loc sa lamureasca, con­form invata­turii orto­doxe, prob­leme teo­log­ice clare pe care le-am pus in dis­cutie inca de la inceput, s-au gra­bit sa defaime pub­lic intai pe Par­in­tele Justin si pe calu­garii sai, iar apoi pe toti mirenii care au ascul­tat de glasul batran­u­lui duhovnic si de al con­sti­in­tei lor. Chiar si unii arhierei au tinut sa se lep­ede in pub­lic de apelul Par­in­telui Justin, altii necrezand nici pana astazi ca par­in­tele ar fi autorul apelu­lui din 14 Ian­uarie si igno­rand cu totul spri­jinul duhovnicesc si teo­logic pe care marii duhovnici ai aces­tei tari i l-au acor­dat Par­in­telui Justin in lupta sa.

con­tro­versa teologica

S-a nascut, pe alocuri, si intre­barea: Este sau nu prob­lema cipurilor una teo­log­ica? Mintile mai iscodi­toare ale unor arhierei, preoti si mireni cu pre­ocu­pari teo­log­ice au pus la indoiala real­is­mul teo­logic al ini­tia­tivei Par­in­telui Justin si inte­meierea sa pe Ade­var. Dupa ce li s-au oferit argu­mentele scrip­tur­is­tice si patris­tice nece­sare, ei au afir­mat ca aceste cipuri nu ar fi cele ce in foarte scurta vreme vor deveni, prin implantare, parte a sem­nu­lui Fiarei din Apoc­alipsa 13 si 14. Vina pen­tru indoielile lor o poarta in primul rand sis­temul de invata­mant teo­logic actual, copiat la milimetru dupa cel romano-catolic, care nu pomen­este nimic nicio­data ceva despre cartea Apoc­alip­sei. Ast­fel, se trece sub tacere invatatura Bis­ericii priv­i­toare la cea de a doua Venire a Dom­nu­lui, iar ostenelile Sfin­tilor de ieri si de azi[5] de a nu ramane fara cunos­tinta implinirii fiecarui cuvant al Scrip­turii sunt luate in ras. De aici se trage o mare parte din vina rup­turii din­tre insti­tu­tia Bis­ericii Orto­doxe de pre­tutin­deni si madu­larele ei cele mai vii – mirenii si monahii.

In ce ne priveste, mar­tur­isim ca primim toata invatatura Sfin­tilor Apos­toli si Par­inti de-Dumnezeu-purtatori ai Bis­ericii, si ceea ce ei au invatat invatam si noi, iar ceea ce ei au respins, resp­ingem si noi. Daca Pro­nia Sfin­tei Treimi va ran­dui ca aceste cipuri sa nu fie parte a sem­nu­lui fiarei din Apoc­alipsa si sa nu urmeze acum o implantare a pop­u­latiei glob­u­lui, aceasta va fi doar pen­tru buna-vointa si iubirea de oameni a lui Dum­nezeu, insa noi ne facem dato­ria ca, fara de pan­ica si isterie, ci cu durere si iubire de semeni, si cu bucu­ria comu­ni­u­nii cu Dom­nul nos­tru Iisus Hris­tos, sa strigam impre­una cu Sfan­tul Apos­tol Ioan: „Fiilor, este cea­sul cel de apoi; si pre­cum ati auzit ca Antihrist vine, si acum antihristi multi s-au facut; din­tru aceasta cunoastem ca este cea­sul cel de apoi”(1 In. 2:18).

Greu­tatile, dar si bucuri­ile pe care aceasta cam­panie ni le-a adus ne-au facut sa ne intre­bam daca nu cumva s-au apropiat si de noi zilele luptelor impotriva monothe­lis­mu­lui si ale celor impotriva icon­o­clas­mu­lui, cand s-a ajuns la nedreapta dar sfanta lupta (vazuta) a unui sin­gur pas­tra­tor al Ade­varu­lui curat, impotriva voin­tei politice a unui imperiu si impotriva a sute de epis­copi „ascultatori”.

Ramanem pana la capat la intelegerea ca Hris­tos Ade­varul a fost si ramane cel mai prigo­nit din toata isto­ria omenirii si Ii mul­tumim ca ne face cin­stea de a suferi pen­tru El.

„Toti cei ce voiesc cu buna cred­inta a vie­tui intru Hris­tos Iisus vor fi prigoniti”(2 Tim. 3:12).

---

[1] In ordinea fireasca a lucrurilor par­la­men­tarii ar tre­bui sa faca legi si guver­nul sa se ocupe de apli­carea lor. La noi guver­nul face legi si par­la­men­tul este doar un apen­dice al sau.

[2] Iata cum se pot duce in fun­da­turi initiativele…

[3] Masurile leg­isla­tive sunt:

1. Legea 28/2008, intrata in vigoare la 21 Ian­uarie 2009, sta­bilea oblig­a­tia furni­zo­rilor de ser­vicii si retele pub­lice de comu­ni­catii elec­tron­ice de a retine timp de 6 luni anu­mite date gen­er­ate sau pre­lu­crate. Infor­mati­ile colec­tate puteau fi puse la dis­pozi­tia autori­tatilor com­pe­tente in scopul uti­lizarii in cadrul activ­i­tatilor de cerc­etare, descoperire si urmarire a infrac­tiu­nilor grave, aplicandu-se doar datelor de trafic si de localizare a per­soanelor fiz­ice si juridice, pen­tru iden­ti­fi­carea abon­at­u­lui sau a uti­liza­toru­lui inreg­is­trat. Mai multe orga­ni­za­tii negu­ver­na­men­tale, printre care si Aso­ci­a­tia ProDe­moc­ra­tia, APADOR-CH si Cen­trul de Resurse Juridice au solic­i­tat Avo­cat­u­lui Poporu­lui, printr-o scrisoare din 5 Feb­ru­arie 2009, sa sesizeze Curtea Con­sti­tu­tion­ala cu privire la lim­itarea drep­turilor con­sti­tu­tion­ale ale cetate­nilor adusa de Legea 298/2008. Guver­nul a adop­tat, Mier­curi, 25 Feb­ru­arie a.c., un mem­o­ran­dum de amanare a apli­carii preved­er­ilor aces­tei legi pana la data de 31 Decem­brie 2009.
2. Noile per­misele auto s-au intro­dus ile­gal in Roma­nia, printr-un ordin al M.A.I.[3] care invoca Direc­tiva 126/2006 a UE. Aceasta direc­tiva legifer­eaza un sin­gur tip de car­net de con­duc­ere pen­tru toate tar­ile Uni­u­nii Europene, per­mis auto pre­vazut cu cip elec­tronic de tip RFID, care sa stocheze infor­mati­ile despre con­d­u­ca­torul auto, despre starea sanatatii sale, despre auto­mo­bil, etc. Cativa comis­ari ai MAI au pre­cizat, in inter­ven­tii tele­vizate, ca noile per­mise con­tin cip. Altii au revenit, dupa aceea, si au negat exis­tenta cip­u­lui in noile per­mise auto. Un lucru este, totusi, limpede. Roma­nia nu este gubernie a UE, iar regle­men­tar­ile Par­la­men­tu­lui Euro­pean nu pot fi apli­cate in aceasta tara fara sa treaca prin Par­la­men­tul Romaniei. Asadar, elib­er­area noilor per­mise auto, incepand cu Noiem­brie 2008, este ilegala!
3. OUG 184/2008 prevede exis­tenta unei noi carti de iden­ti­tate per­son­ala (bulet­inul de iden­ti­tate elec­tronic), pre­vazute cu cip de tip RFID[3]. Acest act de iden­ti­tate oblig­a­to­riu pen­tru toti cetatenii romani va fi intro­dus, con­form legii, de la 1 Ian­uarie 2011. OUG 184 a tre­cut prin par­la­ment in cea mai mare graba, fara dis­cu­tii, fara inter­pelari, ba chiar fara vot. Atat la Senat, cat si la Cam­era Dep­u­tatilor, apro­barea sa s-a facut prin „defectarea” masinilor de vot elec­tronic si votul prin ridi­carea mainilor. in 12 Feb­ru­arie aceasta lege a tre­cut prin Sen­atul Romaniei cu 63 de voturi pen­tru si 2 voturi impotriva, iar la Cam­era Dep­u­tatilor s-a apro­bat cu 173 de voturi pen­tru si 2 impotriva, care au insi­s­tat, la pauza, sa se inscrie ca ei au votat impotriva. Cin­ste par­la­men­tar­ilor care s-au opus, si vai noua, cetate­nilor de rand!… Aceasta lege este una din cele mai abom­inabile masuri luate vre­o­data, pen­tru ca pune in peri­col sig­u­ranta tuturor cetate­nilor tarii in caz de razboi. Gaura de sarpe nu va mai fi nicide­cum un ada­post unde cineva sa se ascunda. Citi­toarele RFID vor iden­ti­fica cu pre­cizie pe cei care vor face gre­seala sa plece ori­unde cu cartea de iden­ti­tate. Ar fi, intai de toate, de com­pe­tenta Con­sil­i­u­lui Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) sa declare OUG 184/2008 nula si neavenita.
4. OUG 207/2008 (si OUG 94/2008, impre­una cu HG 1566/2008 si OUG 87/2009) sta­bilesc intro­duc­erea pas­apor­tul elec­tronic pen­tru cetatenii romani. Aceste masuri au fost cele mai dez­batute in presa si in par­la­ment, lasand-o pe cea de mai sus, OUG 184/2008, intr-un oare­care anon­i­mat, cu toate ca era cu mult mai impor­tanta. Noile legi ale pas­apoartele elec­tron­ice pre­vad, destul de ambiguu (HG 1566/2008), ca aces­tea sa con­tina „datele de iden­ti­tate ale tit­u­laru­lui (numele, prenu­mele, data si locul nas­terii), autori­tatea emi­tenta, data elib­er­arii pas­apor­tu­lui, data expi­rarii pas­apor­tu­lui, codul numeric per­sonal — C.N.P., sex, cetate­nia, fotografia tit­u­laru­lui gra­vata laser si fotografia in umbra real­izata prin per­fo­ratie cu laser, numarul pas­apor­tu­lui, sem­natura tit­u­laru­lui, datele informa­ti­zate citibile optic (MRZ), mediul de sto­care elec­tron­ica a datelor bio­met­rice ale per­soanei”. S-ar putea intelege, din for­mu­la­rea HG 1566/2008, ca acest MRZ este si mediul de sto­care elec­tron­ica a datelor bio­met­rice ale per­soanei, el fiind un suport ase­m­ana­tor CD-urilor sau DVD-urilor, pe care datele sunt inscrise o data pen­tru tot­deauna. Sigur, cel mai prob­a­bil este sa nu fie asa, ci „mediul de sto­care elec­tron­ica a datelor bio­met­rice ale per­soanei” sa fie un lucru sep­a­rat; dar de unde rezulta ca acesta tre­buie sa fie un cip RFID, asa cum am vazut in mostrele elib­er­ate de Direc­tia Pas­apoarte? Acesta ar fi un temei sufi­cient pen­tru ca, pe langa argu­mentele priv­i­toare la ingradi­rea lib­er­tatilor pre­vazute de Con­sti­tu­tie, oricine con­testa in justi­tie aceste norme leg­isla­tive priv­i­toare la pas­apoarte sa cas­tige pro­ce­sul. Pe langa aceasta hiba de expri­mare mai sunt si altele despre care vom vorbi mai jos. Mai tre­buie stiut ca pas­apoarte bio­met­rice s-au elib­erat intre 30 Ian­uarie si 20 Mai 2009 „cu titlu exper­i­men­tal” in jude­tul Ilfov. Ca urmare, Autori­tatea Nation­ala de Supraveg­here a Pre­lu­crarii Datelor cu Car­ac­ter Per­sonal obtine de la Par­la­ment oprirea elib­er­arii pas­apoartelor elec­tron­ice bio­met­rice, moti­vand ca „Pana la data de l0 aprilie 2009 nu a fost emis un act nor­ma­tiv care sa regle­menteze aceste pro­ce­duri si in cazul doc­u­mentelor elec­tron­ice.” si amendeaza Direc­tia Pas­apoartelor cu 10.000 RON. Presa[3] s-a gra­bit sa anunte ca noile pas­apoarte elec­tron­ice vor fi elib­er­ate incepand cu 15 Sep­tem­brie 2009 in jude­tul Arges, insa real­i­tatea este ca, in urma unor decizii interne, aces­tea nu se elibereaza nicaieri in tara la data scrierii aces­tui material.
5. HG 55/2009, privind dis­poz­i­tivele med­icale implantabile active, care legifer­eaza si implantarea cipurilor RFID, nu a fost inca ata­cata in justi­tie, desi avo­catul Mihai Rapcea a anun­tat ca va incepe aceste demer­suri daca ea va trece prin Parlament.
6. Un oare­care suc­ces s-a obt­inut prin decizia din 16 Iunie 2009 a Cur­tii Con­sti­tu­tion­ale, care a declarat necon­sti­tu­tion­ala OUG 149/2007 privind plata salari­ilor pe card a buge­tar­ilor, aces­tia avand drep­tul sa solicite elib­er­area salari­u­lui in orice alta forma (numerar, cec, etc). Aceasta decizie a ramas pana astazi anon­ima, nepub­li­cata de mass-media din tara.
7. 
   

[4] Ploiesti, Brasov, Cluj, Bucuresti, Dej, Zalau, Iasi, Turnu Sev­erin, Timisoara, Arad, Boto­sani, Suceava, Bacau, Con­stanta, Ram­nicu Sarat, Foc­sani, Bistrita, Onesti

[5] De la Sfin­tii Par­inti Irineu de Lug­dunum si Ippolit Romanul (sec. 2. d.Hr.) pana la con­tem­po­ranii nos­tri Paisie Aghior­itul, Petro­niu Tanase, Ioanichie Balan, Adrian Fageteanu, Arse­nie Papa­cioc, Justin Parvu, Rafail Noica, mai toti Par­in­tii cei insul­fati de Duhul Sfant au vor­bit si au scris despre sem­nele sfar­si­t­u­lui aces­tei lumi.

Materialul a aparut in revista ATITUDINI, NR. 8, 2009

Campanie publicitara ateista in SUA. “Un milion de newyorkezi sunt buni si fara Dumnezeu. Tu esti?”

The Big Apple Coalition of Reason, o coalitie alcatuita din mai multe organizatii americane atee (nu ateiste), a inceput o campanie publicitara prin statiile de metrou New York, sub genericul secularizant “Un milion de newyorkezi sunt buni si fara Dumnezeu. Tu esti?”. “The New York Times” precizeaza ca un donator anonim a oferit 25.000 de dolari pentru campania care va dura o luna. Manifestarea a fost precedata de o alta campanie ce a avut loc cu cateva luni in urma, cand s-au lipit lozinci asemanatoare pe autobuzele din New York. Pe 27 octombrie se va lansa cartea “Good Without God” (“Binele fara Dumnezeu”) de Greg Epstein, “capelanul umanist” al Universitatii Harvard. Mesaje similare s-au raspandit prin toata metropola: “Poti sa fii bun si fara Dumnezeu!” sau “Nu crezi in Dumnezeu? Nu esti singurul!” Campanii la fel de spurcate au avut loc si in Marea Britanie, unde 800 de autobuze purtau lozinca “Probabil ca nu exista Dumnezeu. Nu-ti mai face griji si bucura-te de viata!” Dar daca exista? “Primul amendament permite acestor grupari sa-si predice convingerile religioase. Sper ca drepturile altor grupari religioase sa fie si ele respectate cand vor dori sa-si promoveze convingerile”, a spus Joseph Zwilling, purtatorul de cuvant al Arhidiecezei Romano-Catolice din New York. In realitate, acestea nu sunt “grupari religioase” fiindca nu au asemenea credinte. Poate nu intamplator, loviti de criza, risipind bani grei in razboiul din Irak, majoritatea americanilor ar accepta acum si invadarea Iranului. CNN arata ca 54% din americani sustin ca o ofensiva militara ar fi calea prin care programul nuclear al Iranului poate fi oprit.

VIP
GARDIANUL

A aparut numarul 8 al revistei ATITUDINI

Sfantul Teofan Zavoratul despre dragostea ca porunca dumnezeiasca si filantropia ca filosofie umanista

1. <
Ce catehism scurt! Ce legiuire simpla! Doar doua propozitii: “iubeste-L pe Dumnezeu” , “Iubeste-ti aproapele”, ba chiar una singura, un singur cuvant: “iubeste”, fiindca cel care Il iubeste cu adevarat pe Dumnezeu, acela deja il iubeste in Dumnezeu si pe aproapele, si cine isi iubeste cu adevarat aproapele, acela IL iubeste deja pe Dumnezeu. “Si atunci”, vor zice unii, “de ce lucrurile sunt atat de complicate si din partea lui Dumnezeu, si din partea oamenilor? De ce toate aceste tipice, sfintiri, taine, acest sistem deloc restrans de invataturi? De ce aceste usi inguste si aceasta cale stramta? La ce bun nevointele cu care se nevoiesc oamenii sa intre pe usile cele stramte, si la ce bun aceste posturi, privegheri, rugaciuni si asa mai departe - panoplia pe care trebuie s-o ia cei ce merg la viata?”

Ca sa ne inalte la dragoste. Dragostea este lumina si roada in viata noastra duhovniceasca. Multa osteneala, multe nevointe trebuie sa ai ca sa aduci aceasta roada. La pom, inaintea roadei este floarea, inaintea florii - frunza si ramurile, inaintea ramurilor - trunchiul, inaintea trunchiului - radacina, inaintea radacinii - samanta. Si in viata duhovniceasca este la fel: la inceput cade samanta cuvantului de mantuire in pamantul inimii noastre, din aceasta samanta iese mladita cu frunze si cu ramuri, apoi se formeaza pomul, pomul da roada, iar roada aceasta este dragostea. Ea este scoasa din intreaga alcatuire a lucrurilor si ostenelilor mantuitoare, si ca atare insufleteste si plineste toate prin sine.

In adevarata sa forma, dragostea este raiul duhovnicesc. Ea este asezare sufleteasca plina de caldura, pasnica, binevoitoare, vie, pururea miscatoare si facatoare de bucurie - nu asemenea unui oaspete care viziteaza pentru o vreme sufletul nostru, ci statornica, tare, adanc inradacinata, nedespartita de noi prin insasi firea ei, la fel ca respiratia sau ca bataile inimii. Cel in care s-a salasluit acest simtamant, aceasta putere, este fericit cu fericirea adanca, netulburata. Chiar daca este intotdeauna in osteneala, nu vede si nu simte nici osteneala, nici necazurile, nici piedicile, fiindca insesi greutatile care apar in calea dragostei n-o micsoreaza, ci o inalta dupa cum vantul nu stinge ci intareste si intinde tot mai mult flacara.

Da, dragostea este rai, insa rai pierdut. Intri in tine insuti si nu il afli acolo, vezi ca in tarina inimii nu creste acest pom al vietii. De ce? Fiindca inima s-a intelenit cu pomii cei rai ai patimilor, ce inabusa dragostea. Unde se afla patima, acolo nu e loc pentru dragoste. Dragostea se milostiveste: cum va sta ea in inima, daca acolo domnesc nepasarea cea impietrita fata de suferintele celorlalti? Dragostea nu pizmuieste: cum va sta ea in inima, daca acolo traieste pizma? Dragostea nu se inalta si nu se mandreste: cum va sta ea in inima, daca acolo stapanesc trufia si slava desarta? Dragostea nu cauta ale sale (1 Cor.13,5): Cum va sta in inima, daca acolo punctul de plecare a faptelor, a cuvintelor si gandurilor omului este iubirea de sine? Dragostea nu face necuviinta: cum va sta ea in inima, daca aceasta este plina de patimi necuviincioase? Dragostea nu se bucura de nedreptate: cum va sta ea in inima inclinata spre vorbirea de rau, spre judecarea aproapelui si spre clevetire? Mai intai dezradacinati acesti pomi rai ai patimilor, si in locul lor va creste un singur pom cu multe ramuri ce da si floare si roada duhovniceasca. Insa indata ce veti incepe sa dezradacinati patimile, veti pasi negresit pe calea cea stramta si necajita, va veti intalni cu necesitatea de a lua armele nevointelor si ale lipsurilor, veti fi nevoiti sa treceti de toate legiuirile sfintitoare, indreptatoare si calauzitoare ale Bisericii lui Dumnezeu, adica inainte de a intra in unirea dragostei sunteti datori sa purtati multe osteneli si sa va indreptati puterile spre multe indeletniciri duhovnicesti, ca si cum ati trece printr-o padure spre a iesi in poiana cea vesela, presarata cu multe flori, a dragostei.

Este limpede: calea spre acest scop nu este scurta si nici usoara. Ca atare, auzind flacareala noilor “filantropi”, nu va lasati cu usuratate prada strigatului amagitor: “Jos cu toate celelalte! Ajunge dragostea!” Asteptati cu “jos toate celelalte”. Mai inainte, treceti cu rabdare prin toate regulile vietii evlavioase, pe care vi le pune inainte Sfanta Biserica - prin toate, de la cele mici pana la cele mari, caci doar prin asta veti ajunge la dragostea cea adevarata. Iar cand va veni dragostea cea adevarata, ea insasi va invata ce sa faceti cu toate cele pe care le socoate de prisos “filantropia” imatura si lipsita de experienta duhovniceasca. Daca cuvantul nostru catre noi insine ar fi atat de puternic ca am putea sa spunem: “De acum Il voi iubi Dumnezeu si-mi voi iubi aproapele” si dragostea s-ar inscauna pe loc in inima noastra, bine ar fi - insa in realitate, de cele mai multe ori, se intampla cu totul altfel. Gandul si limba zic: “Voi iubi”, insa inima merge impotriva acestor vorbe si cugetari si cand vine prilejul de a face faptele dragostei se leapada de ele chiar si in clipele cand este atrasa de ideile “filantropice”. De ce? Fiindca inima este impietrita prin egoism, trufie, senzualitate, lacomie, pe care nu le poti alunga doar cu fraze la moda. Tocmai de aceea Apostolul cand scrie despre dragoste, spune: Urmeaza dragostea (1 Cor. 14,1 ; 1 Tim.6,11), adica nazuiti cu tarie catre dragoste, si imbracati-va intru dragoste (Colos. 3,14), adica osteniti-va cu incordare ca sa o dobanditi si rugati-va ca Dumnezeu sa va daruiasca duhul dragostei (2 Tim.1,7), fiindca dragostea de la Dumnezeu este (1 In. 4,7), varsata in inimile noastre prin Duhul Sfant (Rom.5,5), iar darul Duhului trebuie meritat si atras: numai prin vorbe nu ajungi la asta“>>.

(din “Rãspunsuri la întrebãri ale intelectualilor“, volumul I, Editura Sophia, Bucureşti, 2007).