Băsescu, la o manifestare globalista: Într-un stat totalitar, progresele IT pot deveni instrumente de opresiune. Captare a bunavointei ortodocsilor?

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Forumul Global IT&C că românii, dar şi cetăţenii altor state foste comuniste, reacţionează mai dur faţă de supravegherea activităţilor private de către autorităţi, oferind drept exemplu Legea privind stocarea datelor telefonice, declarată neconstituţională.

"Vreau să vă atrag atenţia în legătură cu cât de departe putem merge cu tehnologia IT în viaţa privată a persoanelor. De exemplu în România, urmând recomandările Uniunii Europene, a fost adoptată o lege privind stocarea apelurilor telefonice. Legea a fost respinsă de Curtea Constituţională, iar în România a fost o dezbatere extrem de largă pe această temă. Probabil în ţările foste comuniste este mult mai dificil să le explici cetăţenilor de ce aceste date trebuie să fie stocate şi folosite de autorităţi în caz de necesitate", a apreciat şeful statului, referindu-se la Legea privind stocarea datelor telefonice.

Băsescu a arătat că din cauza modului în care s-a exercitat puterea de către fostul regim, românii, dar şi cetăţenii celorlalte state foste comuniste, au reacţii mai dure legat de supravegherea activităţilor lor private de către autorităţile statului. "Sentimentele populaţiei legate de supravegherea activităţilor private sunt mai dure decât în alte state democratice, unde încrederea cetăţeanului în stat este mai mare, este un obicei al vieţii de zi cu zi. În ţara noastră încrederea faţă de ceea ce statul ar putea face cu asemenea date este redusă, din cauza experienţelor din ultimii 50 de ani. Am făcut această paranteză pentru a vă da abordarea corectă asupra acestei regiuni a lumii", a spus Traian Băsescu.

MCSI (Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale) va analiza motivarea Curţii Constituţionale, care a declarat neconstituţionale dispoziţiile legii privind stocarea datelor telefonice, pentru a găsi soluţii în conformitate cu legile româneşti, dar şi cu directivele europene, în vederea evitării începerii procedurii de infringement.

"Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, Gabriel Sandu, a susţinut, încă de la preluarea mandatului, faptul că există posibilitatea ca Legea 298/2008, în forma actuală, să îngreuneze şi să blocheze activitatea furnizorilor de servicii şi reţele publice de comunicaţii electronice care ar putea să aibă dificultăţi în asigurarea într-un mod unitar gestionarea procesului de reţinere şi prelucrare a datelor. Totodată, Gabriel Sandu consideră că nu toţi operatorii sunt pregătiţi conform prevederilor legale pentru a respecta confidenţialitatea datelor solicitate, respectiv accesate", se precizeată într-un comunicat al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, remis NewsIn pe 9 octombrie.

Pentru a se evita începerea procedurii de infringement pentru România, pentru nerespectarea directivelor europene, Ministerul Comunicaţiilor se va consulta cu serviciile Comisiei Europene pentru a analiza situaţia creată de declararea drept neconstituţională a legii care transpune directiva europeană privind reţinerea datelor, în vederea identificării posibilelor soluţii pentru ca legislaţia românească să fie conformă cu acquisul comunitar.

Conform Legii nr. 298/2008, operatorii de telefonie fixă şi mobilă sunt obligaţi să stocheze pentru şase luni anumite date despre apelurile din reţea şi să le pună la dispoziţia autorităţilor competente în activităţile de cercetare, de descoperire sau de urmărire a infracţiunilor grave.

Legea nr. 298/2008 transpune Directiva 2006/24/CE, care urmăreşte armonizarea la nivelul Uniunii Europene a legislaţiei referitoare la obligaţiile furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii cu privire la reţinerea anumitor date în scopul utilizării în cadrul activităţilor de cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

Curtea Constituţională (CCR) a declarat pe 8 octombrie neconstituţională Legea nr 298/2008, care implementează directiva europeană privind stocarea datelor telefonice şi de e-mail. CCR a luat în discuţie o excepţie invocată de Comisariatul pentru Societate Civilă în cadrul unui proces intentat companiei de telefonie mobilă Orange. Potrivit comisarului general al organizaţiei, Ioan Prodan, Comisariatul pentru Societatea Civilă a chemat în instanţă compania Orange, cu care are contract pentru prestarea de servicii de telefonie mobilă, pentru ca aceasta să fie obligată să respecte clauzele contractuale ce privesc confidenţialitatea convorbirilor telefonice.

În excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Comisariatul arată că Legea 298 nu ar respecta dispoziţiile mai multor articole din Constituţie care reglementează drepturi fundamentale ale omului: articolul 28, privind secretul corespondenţei, articolul 26 privind viaţa intimă familială şi privată, articol 25 privind libera circulaţie şi articolul 30 privind libertatea de exprimare.

Băsescu: Într-un stat totalitar, progresele IT pot deveni instrumente de opresiune

Preşedintele Băsescu a declarat, la Forumul Global IT&C, că două teme sunt importante când se vorbeşte despre informatizare- debirocratizarea şi reducerea costurilor cu ajutorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi siguranţa datelor personale în contextul utilizării serviciilor electronice.

Preşedintele Traian Băsescu a vorbit, la Forumul IT&C, despre modul în care trebuie abordate evoluţiile tehnologiei, apreciind că statele, mai ales cele care nu au avut experienţa comunismului, trebuie să reflecteze asupra importanţei unui sistem de valori care să orienteze modul în care sunt utilizate posibilităţile uriaşe oferite de ştiinţa şi tehnologia în relaţiile cetăţeanului cu autorităţile.

El a arătat că statele care au avut experienţa comunismului ştiu mai bine să aprecieze libertatea politică, dar sunt conştiente şi că
excesul de putere în mâna statului înseamnă tiranie, corupţie, ineficienţă. "Ştim că aflate la dispoziţia unui guvern totalitar, progresele ştiinţei şi cele ale industriei IT pot deveni instrumente de opresiune", a subliniat preşedintele.

"Nu dorim, deci, pentru viitor, o lume în care informatizarea să permită birocraţilor guvernamentali să privească discreţionar în viaţa noastră, în fişa noastră medicală, în situaţia noastră financiară, în alimentaţia noastră sau în modul în care ne creştem copiii.
În cadrul unei societăţi libere, tehnologia informaţiei trebuie să fie un mijloc deosebit de important pentru libertatea de exprimare, pentru asigurarea accesului public la informaţii şi pentru asigurarea unui mediu concurenţial, care să stimuleze creativitatea", a pledat şeful statului.

Băsescu a oferit exemple în care utilizarea aplicaţiilor ITC este benefică, arătând că în sectorul financiar bancar în special, în privinţa sistemelor de plăţi prin mijloace electronice, se poate genera direct sau indirect o economie importantă, care ar putea depăşi chiar 4% din PIB-ul României. Pe de altă parte, a arătat Băsescu, sistemul de plată electronică implică un proces transparent, care face dificilă neraportarea veniturilor, iar astfel se poate reduce economia subterană. "Spre exemplu, pentru România, sistemele electronice de plată pot reduce cu 10-15% economia subterană, echivalentul a câtorva miliarde de euro", a spus preşedintele.

Informatizarea are un rol important şi în modernizarea, eficientizarea şi descentralizarea administraţiei publice din România, a arătat Băsescu, precizând că până în septembrie, peste 9.554 de instituţii publice au fost incluse în sistemul electronic naţional, în comparaţie cu doar 800 de instituţii, la începutul anului 2009.

"De asemenea, numărul de licitaţii în sistem electronic de achiziţii publice a crescut de la sub 2% la peste 12 % în anul 2009", a mai arătat Băsescu, precizând însă că, pe de altă parte, aceste progrese tehnologice la nivel global pot fi sursa unor noi riscuri, extrem de grave.

"Este suficient să menţionăm că acum şi terorismul dispune de un potenţial tehnologic ameninţător pentru noi toţi. Pentru apărarea suveranităţii naţionale, a ordinii de drept şi a asigurării libertăţii cetăţenilor este legitim ca guvernele democratice să se folosească de cele mai avansate mijloace tehnologice de care pot dispune, pentru a contracara aceste ameninţări, dar asta nu trebuie să însemne monitorizarea tuturor cetăţenilor de către autorităţi, ci presupune numai a acţiona conform legii împotriva celor implicaţi în activităţi de terorism, spionaj, crimă organizată", a susţinut preşedintele, arătând că o astfel de atitudine nu presupune o încălcare a libertărilor individuale, ci un mod de apărare.

Preşedintele a vorbit şi despre evoluţiile României în ce priveşte sectorul ITC, arătând că ţara noastră este una dintre ţările care furnizează specialişti de marcă în domeniul tehnologiei informaţiei şi al comunicaţiilor. "În SUA, Canada, Europa, zeci de mii de specialişti români lucrează în sectorul ITC, România fiind în acelaşi un timp un lider în Europa în ceea ce priveşte numărul de specialişti IT certificaţi din punct de vedere al ratei densităţii la o mie de locuitori. Ne aflăm în primele şase ţări din lume din acest punct de vedere", a spus şeful statului.

De asemenea, Băsescu a amintit că România a devenit una din cele mai importante pieţe pentru producţia software din lume, companii precum IBM, Microsoft, Ericson, Intel, Hewlett Packard fiind ancorate puternic pe piaţa românească. "Acesta este pentru un mine un semn extrem de important că România se modernizează într-un ritm rapid, chiar dacă acest nu este încă recunoscut de toată lumea, mai ales la noi acasă", a spus Băsescu.