Numai in primul an s-au facut 210.000 de solicitari, din care in doi ani fusesera onorate doar 9.200, restul au ajuns in instante, unele pana la Bruxelles. Ulterior, guvernul a largit cadrul restituirii, prin Legea 247/2005, incluzand si cladirile publice, sediile ambasadelor sau ale partidelor.
Din cauza numarului mare de proprietati imposibil de retrocedat in natura si a valorii mari a compensatiilor cerute (estimate de guvern intre 5 si 8 miliarde de euro), s-a lansat Fondul Proprietatea, ca fiind un fond de investitii cu actiuni la cele mai mari companii de utilitati, unde fostii proprietari sa devina actionari. Un bluf total, la care n-au subscris majoritatea celor in cauza, apoi au recurs la instante.
Primarii rascumparate. In Maramures, legea cu pricina a dat peste cap
o multime de socoteli. In Borsa, familii de evrei au depus notificari
pentru 8 munti. In Viseu, s-a cerut aproape tot Vaserul, precum si toate
proprietatile familiei Pop Simon. La Repedea si Poienile de sub Munte
s-au cerut mii de hectare aflate in proprietatea istoricului Ioan Mihali
de Apsa, cel ce adunase celebrele Diplome Maramuresene. Alte situatii
sensibile s-au inregistrat la Gardani, unde urmasii contelui au cerut
castelul, dar si terenul aflat sub o mare parte din sat.La fel la Ardusat, la proprietatile contelui Degenfeld. Pe alocuri, au fost retrocedate gradinite, primarii. In Maramures, primaria Giulesti tocmai este recumparata de autoritatea locala de la fostul avocat ce a primit cladirea inapoi in instanta. In Sacalaseni a fost eliberata o gradinita retrocedata, ce acum se prabuseste.
Un evreu din Brazilia revendica Lapuselul. Cele mai controversate retrocedari pe aceasta lege au fost facute catre comunitatea evreiasca. Pana si acolo au fost probleme: pe de-o parte, Comunitatea evreiasca a lansat cereri de retrocedare conform legii 10 dar si conform unei legi din anii a50 potrivit careia Comunitatea mosteneste bunurile evreilor ramasi fara urmasi.
La Sighet, odinioara, primarita Eugenia Godja se plangea de ilogicul unei asemenea legi, care contravine egalitatii in drepturi. Deja sunt mai multe imobile din centrul Sighetului retrocedate. Conform secretarului primariei acestuia, au fost retrocedate familiilor reprezentate de Comunitate.
La Recea, primarul Pavel Octavian ne spune ca are o cerere similara, pe legea 10, pentru aproape toata suprafata satului Lapusel, din partea unui evreu din Brazilia.
La Ruscova si Repedea, in afara retrocedarilor, partial facute, catre familia Mihali de Apsa, mai exista cereri depuse pentru mii de hectare de teren pentru urmasii unei femei maghiare.
Baia Mare are, la randu-i, probleme: cereri de retrocedare si diferende teritoriale din partea localitatilor vecine Recea, Grosi, Baia Sprie, Dumbravita, ce ajung la o treime din suprafata orasului!
Cerere de retrocedare pentru bunuri parasite. Despre acestea, subprefectul Dorin Buda, totodata presedinte al comisiei de aplicare a legii 247, alaturi de reprezentanti ai biroului juridic a Prefecturii Maramures, constata ca la ei n-a ajuns nici un dosar al Comunitatilor evreiesti pe baza acelei legi din anii 50.
Dar
ca exista notificari si solicitari pentru Targu Lapus, Sighetu
Marmatiei si alte locatii. “La noi n-au venit, nu e nici un dosar. Ele
ajung la Autoritatea Nationala, daca ne referim la Legea 10.” De
asemenea, am aflat ca printre retrocedarile la aceasta lege pot intra nu
numai bunurile confiscate abuziv, ci si cele parasite de cei care au
fost stramutati, cu forta, unde intra majoritatea cererilor evreilor. O
situatie la fel de controversata este cea a cultelor.Daca in acest caz, al legii 10, trebuie remarcat pe de o parte incetineala autoritatilor, care a dus la procese internationale contra Statului Roman, pe de alta abilitatea evreilor de a isi recupera bunurile cu orice pret, in cazul legii 501/2002 privind proprietatile cultelor s-a ajuns la observatii facute de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii: “Legea de restituire a proprietatilor care au apartinut cultelor nu acopera perioada 1940-1945, cand au fost confiscate multe proprietati evreiesti, si nici nu ofera un cadru pentru retrocedarea bisericilor greco-catolice, intrucat se refera doar la scolile sau spitalele detinute de culte, nu la lacasurile de cult. In primul an de la adoptare s-au facut peste 7.500 de solicitari de restituiri, iar din cele 2.200 de cladiri revendicate de Biserica Greco-Catolica au fost inapoiate doar patru.”
sursa: http://www.infomm.ro
