MARTIRIUL SFINŢILOR NĂSĂUDENI PENTRU NEAM ŞI ORTODOXIE

Calendarul ortodox român a mai primit în rândul său 4 ostaşi mucenici: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile Dumitru din Mocod, Marin Grigore din Zagra şi Vasile Oichi din Telciu. Aceşti sfinţi năsăudeni au suferit martiriul în ziua de 12 noiembrie a anului 1763. Au fost apărători ai credinţei strămoşeşti şi ai neamului românesc. De aceea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a hotărât trecerea lor în rândul sfinţilor, cu ziua de pomenire, 12 noiembrie.
Despre viaţa şi faptele muceniceşti ale sfinţilor năsăudeni am aflat mai multe de la părintele Ioan Alexandru Mizgan, preot la Biserica „Sfântul Apostol Andrei” din Oradea şi autor al volumului „Ofensiva uniatismului în Ţara Năsăudului în secolul al XVIII-lea. Martiriul lui Tănase Todoran”.

Înrudit cu George Coşbuc

Sfântul Atanasie Todoran s-a născut într-o familie de ţărani liberi de pe Valea Sălăuţei, în satul Bichigiu, judeţul Bistriţa-Năsăud, înainte de anul 1663. Dragostea faţă de credinţa strămoşească a avut-o de mic, mai ales că din familie făceau parte preoţii Coşbuc din Hordou, nimeni alţii decât stămoşii poetului George Coşbuc. Datorită educaţiei primite, a ajuns fruntaş în comună, a fost jude şi colector al dărilor în comunele de pe Valea Bichigiului şi a Sălăutei.

De tânăr a avut în sânge iubirea de ţară, şi toată viaţa a luptat pentru apărarea ei. A făcut parte şi dintr-un regiment de apărare a Vienei. Dar nemaisuportând despărţirea de neamul său şi tot amânându-i-se eliberarea, a dezertat şi s-a întors acasă.

A fost urmărit, dar s-a refugiat în Munţii Ţibleşului, în Maramureş şi în Ţara Chioarului. De aici, a trecut în Moldova, unde a slujit mai mulţi ani, cum atestă fragmentul unui document emis de domnitorul Mihai Racoviţă, din care reiese că îl eliberează din oaste pe Atanasie - în vârstă de 74 de ani - după ce a slujit 13 ani în rang de căpitan, şi că este ridicat la rang de răzeş.

Cu toate acestea, nu a scăpat de pedeapsa pentru dezertare, fiind închis câţiva ani în Turnul Dogarilor din cetatea Bistriţei. După eliberare, s-a întors la Bichigiu.

Apărător al Ortodoxiei şi al neamului

Nu se ştie exact câţi copii a avut, probabil o fată şi un băiat. Fiica posibil să-i fi murit, atunci când el se ascundea de austrieci. Despre fiul lui se ştie că, fiind pe moarte, iar în sat nefiind nici un preot ortodox, bătrânul Atanasie s-a opus cu îndârjire împărtăşirii acestuia cu azimă, precum şi spovedirii lui de către un preot unit. Înmormântarea a fost făcută în cele din urmă în ritul credinţei strămoşeşti.

În anii 1761-1762, a negociat, împreună cu alţi fruntaşi din ţinutul Năsăudului, militarizarea a 21 de comune de pe Valea Bichigiului, Sălăuţei şi Someşului Mare. A mers la Viena, împreună cu alţi români, unde a încheiat pactul cu guvernul austriac. Au primit asigurări că, după intrarea în regimentul grăniceresc, românii din ţinutul Năsăudului vor beneficia de mai multe drepturi.

Sfântul Atanasie a cerut ca, prin înfiinţarea regimentului de graniţă, românii să nu fie siliţi să-şi lepede credinţa ortodoxă, căci de mulţi ani ortodocşii transilvăneni se confruntau cu impunerea, aproape pe orice cale, a credinţei greco-catolice.

Nu după mult timp, Atanasie a înţeles planurile ascunse, că nu s-a ţinut deloc seama de dorinţa românilor. După ce a văzut acestea, a trecut în tabăra adversă şi a început să se opună pe faţă procesului de militarizare. Năsăudenii, la rândul lor, au înţeles că sistemul grăniceresc urmărea să-i convertească la catolicism şi, apoi, că nu se respecta promisiunea ridicării iobăgiei, de aceea mocnea în ei un sentiment de revoltă împotriva asupritorilor.
„Aruncaţi afară păgânii dintre hotarele noastre!”

Părintele Alexandru Mizgan ne spune că „Militarizarea zonei Năsăudului a început în luna august 1762, când au fost trimişi ofiţeri de la Viena la Năsăud, să organizeze regimentul. La 10 mai 1763, considerându-se că munca de organizare s-a încheiat, generalul Bukow, cu o mare suită şi însoţit de episcopul unit Petru Pavel Aron (1754-1764), a venit să primească jurământul grănicerilor năsăudeni şi să le sfinţească steagul. Aceste momente solemne au fost organizate la Salva, pe platoul numit «Mocirlă».”

Generalul Bukow, a fost trimis de împărăteasa Maria Tereza să urmărească şi să impulsioneze în Ardeal trecerea la catolicism a ortodocşilor.

„Când cele două batalioane de infanterie şi opt companii de cavaleri stăteau înşirate lângă comuna Salva, continuă pr. Alexandru Mizgan, în faţă a ieşit călare bătrânul Tănase Todoran din Bichigiu, care slujise ca soldat încă de sub împăratul Carol al VI-lea şi le-a rostit grănicerilor următoarea cuvântare:

«De doi ani noi suntem cătane, adică grăniceri, şi carte n-am căpătat de la înalta împărăteasă, că suntem oameni liberi! Ne-am scris iobagi, dăm dare, facem slujbe cătăneşti, copiii noştri vor merge până la marginile pământului să-şi verse sângele, dar pentru ce? Ca să fim robiţi, să n-avem nici un drept, copiii noştri să fie tot proşti, ori vor învăţa ceva, ori ba? Aşa nu vom purta armele, ca Sfânta Lege să ne-o ciufulească. Jos armele! Aruncaţi afară păgânii dintre hotarele noastre! Auziţi creştini români, numai atunci vom sluji, când vom vedea carte de la înălţata împărăteasă, unde-s întărite drepturile noastre; până atunci, nu, odată cu capul. Ce dă Gubernia şi cancelaria din Beciu, e nimica, îs minciuni goale de azi, de mâine»”.
„Nu ne tulbura pe noi în credinţa noastră!”

Cuvântarea înflăcărată a bătrânului Tănase Todoran a avut efect imediat. În acel moment, a început revolta. Aceasta se datorează şi faptului că toţi ofiţerii regimentului erau austrieci, ei nu cunoşteau obiceiurile locului şi îi dispreţuiau pe români. Grănicerii abia intraţi în serviciul militar erau trataţi cu severitate excesivă. O profundă indignare a cuprins inimile credincioşilor când au observat că ofiţerii regimentului îşi băteau joc de religia şi de Biserica românească, încercând să-i atragă la catolicism.

„Se spune că bătrânul Tănase Todoran s-a dus la episcopul Petru Pavel Aron, şi i-a spus: «Fătul meu, de unde eşti?». Acela i-a răspuns: «De la Blaj!». Tănase Todoran a adăugat: «Dacă eşti de la Blaj şi împărăteasa ţi-a dat domeniu, du-te acolo şi stai liniştit, nu ne tulbura pe noi în credinţa noastră!». După aceea, l-a luat pe vlădică de mână şi l-a condus ca să nu năvălească asupra lui mulţimea tulburată. Grănicerii l-au înfruntat şi pe generalul Buccow, încât acesta şi episcopul Aron au scăpat prin fugă. A doua zi după rebeliune, grănicerii au reţinut armele, iar steagurile le-au dus la Năsăud şi le-au predat preotului spre a le păstra în biserică” , mai precizează părintele Alexandru Mizgan.
„În pământ de m-or băga / Nu mă las de legea mea”

La scurtă vreme după rebeliune, a venit la Salva o comisie aulică spre a face cercetări asupra celor petrecute pe platoul „Mocirlă” în mai 1763. Cercetările au durat 6 luni. Ancheta se îndrepta împotriva principalului autor al rebeliunii, Tănase Todoran din Bichigiu. Acesta n-a retractat nimic şi, cu un curaj mucenicesc, şi-a asumat răspunderea celor întâmplate. Şedinţa s-a pronunţat în ziua de 12 noiembrie 1763, şi conţine următoarele pedepse: Tănase Todoran a lui Dănilă din Bichigiu în vârstă de 104 ani să fie frânt cu roata de sus în jos, capul lui să fie legat de o roată, pentru că a reţinut pe oameni de la unire şi de la înrolare. Vasile Dumitru a popii din Mocod, Marin Grigore din Zagra, Vasile Oichi din Telciu, condamnaţi la moarte prin spânzurătoare şi trupurile neînmormântate, pentru aceeaşi vină. Alţi 15 conducători de revoltă au fost graţiaţi de la spânzurătoare în schimbul a 6000 de lovituri de verigi date de soldaţi, ceea ce tot moarte sigură a însemnat.

Capetele celor martirizati au fost ridicate pe pari la poarta caselor în care locuiseră, iar bucăţi din trupurile ciopârţite au fost aşezate la răscruci de drumuri.

La executarea pedepsei, atât Tănase Todoran, cât şi confraţii săi de supliciu, şi-au păstrat sângele rece, declarând că nu regretă suferinţa morţii pentru dreptate şi lege, fiindcă este mai bine să-şi piardă viaţa decât să trăiască în robie, că e mai frumos a muri pentru lege decât a te face vânzătorul ei.

Tradiţia a păstrat în cântece şi doine cuvintele pe care Tănase Todoran a lui Dănilă din Bichigiu le-a rostit în timpul groaznicelor torturi la care a fost supus pentru credinţa strămoşească şi dreptatea socială a românilor năsăudeni:

«Nu vă daţi feciori cătane
Că-ţi purta păduci cu coarne
Asta v-o spune de un an
Moşul vostru Todoran
În pământ de m-or băga
Nu mă las de legea mea
Asta-i legea lui Hristos
Sloboziţi puştile jos...»

Sfinţii Năsăudeni au fost cinstiţi neîncetat

Din descrierea revoltei, a anchetei, a procesului şi a declaraţiei lui Tănase Todoran, rezultă că lupta şi jertfa vieţii lui, precum şi a confraţilor săi de martiriu, a fost în primul rând împotriva împilării de orice natură: socială, politică şi religioasă. Pedepsele care au fost aplicate românilor năsăudeni au făcut ca, pe moment, românii să refuze categoric intrarea în regimentele grănicereşti.

Primind moarte martirică, Atanasie şi-a vărsat sângele pentru credinţa strămoşească şi pentru drepturile românilor transilvăneni. De atunci şi până astăzi, cinstirea memoriei celor 4 mucenici se face neîntrerupt în conştiinţele ortodocşilor năsăudeni.

George ANICULOAIE

http://dervent.ro

Vaccinarea copiilor impotriva noii gripe, sub semnul intrebarii! Boc i-a cerut premierului sa nu semneze contractul de achizitionare a dozelor.

Desi autoritatile au anuntat ca vor cumpara din strainatate 500.000 de doze pentru copiii cu varste intre 6 luni si 6 ani, iata ca in sedinta de Guvern premierul Boc i-a cerut ministrului interimar al sanatatii, Adriean Videanu, sa nu semneze contractul.

Sursa:

http://stirileprotv.ro/ah1n1-ro/tratament/vaccinarea-copiilor-impotriva-noii-gripe-sub-semnul-intrebarii.html

Ministerul Sănătăţii: Vaccinul împotriva cancerului de col uterin va fi administrat fetelor fără acordul scris al părinţilor!

Ministerul Sanatatii decide continuarea programului de vaccinare anti-HPV impotriva cancerului de col uterin. Anuntul a fost facut in cadrul conferintei de presa pentru comunicarea rezultatelor finale ale sondajului de opinie realizat in cadrul Campaniei de Informare pentru Prevenirea Cancerului de Col Uterin. Potrivit sondajului, mai mult de jumatate dintre parintii fetelor de clasele a VI-a si a VII-a care au luat o decizie sunt de acord cu vaccinarea anti-HPV.

Rezultatele sondajului arata ca:

• 52% dintre cei care si-au exprimat o decizie de actiune sunt de acord ca fiica lor sa primeasca vaccinul
• 90% dintre parintii intervievati considera ca acest vaccin trebuie oferit gratuit
• 24% dintre parintii intervievati au declarat ca au nevoie de mai multe informatii pentru a lua o decizie

Campania de vaccinare incepe pe 23 noiembrie, astfel: in prima etapa, 23-30 noiembrie, fetitele din clasele a VI-a si a VII-a vor fi vaccinate cu prima doza de vaccin, urmand ca lunile ianuarie si mai 2010 sa le fie administrate a doua si a treia doza.
Potrivit ultimelor precizari, vor fi vaccinate doar fetitele ai caror parinti accepta vaccinarea, dar nu va mai fi necesar acordul in scris al acestora.”

Sursa:

www.hotnews.ro

Lecţia de şantaj de la ghidul Bogdan Chirieac şi „naşul“ Roşca Stănescu

SANTÁJ, șantaje, s.n. Constrangere exercitata asupra cuiva prin amenintarea cu divulgarea unui secret compromitator sau prin alte mijloace de intimidare, cu scopul de a dobandi în mod injust un folos pentru sine sau pentru altul; mijloc intrebuintat in acest scop. Din fr. chantage. (Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, Academia Romana).

Asta este limba romana. Ce sa-i facem? Nu acelasi este insa intelesul cuvantului si pentru Nasu’ „Ziua”, Sorin Rosca Stanescu, strans ghidonat de summumul de deontologie mondiala, Bogdan Chirieac, \n actul de santaj asupra unui oficial al statului, nici mai mult nici mai putin decat insusi seful Agentiei Nationale de Integritate, procurorul Catalin Macovei. Iata ca TVR a interpetat corect actul savarsit de fostul ziarist, ghid BTT, interpret si dansator pe notele Securitatii, si, ieri, la fel ca ProTV, i-a suspendat emisiunea analistului bun la toate al lui Vintu si Voiculescu. Sa speram ca asa va si ramane. „De la Vest la Est” – titlul corect, inversat pentru „pulime” de Bogdan Chirieac -, emisiunea preferata a Ambasadei Rusiei si, neindoios, a lui Ion Iliescu, a fost trimisa pe centura presei, eventual pe malul lacului Snagov, pentru o Editie Speciala realizata de coprofitele presei romane: „Pe cine mai strangem azi de coaie?”.

Tinta santajului: Traian Basescu, cel care „distruge un sistem”, sistemul mafiotic reprezentat pe masura de Coalitia anti-Romania condusa de Iliescu-KGB si „onorabilii” membri ai Clanului Soprano de Dambovita, Vintu, Voiculescu si Patriciu, devalizatori ordinari ai averii nationale a Romaniei.

Este firesc ca Bogdan Chirieac, care s-a autodefinit perfect deontologic drept – sa ma scuze doamnele - „Pielea pulii”, este fidel regimului clientelar comunist care l-a transformat peste noapte din... vorba lui in milionar in euro. Aceasta este normalitatea in care s-a scaldat pana azi Chirieac, traficant de influenta de sub poala lui Iliescu-KGB, beneficiarul direct al crimelor din decembrie 1989, poreclit asa, culmea!, chiar de catre Sorin Rosca Stanescu – „Nasul” „Ziua”, fostul meu sef si, cred, de ieri – alaltaieri – raspoieri, si fostul coleg de breasla. Desigur, din „alta liga”.

Cand a redevenit Sorin Rosca Stanescu din agent al Securitatii ziarist stiu putini: pe 22 decembrie 1989, cand scotea primul ziar liber de dupa dictatura comunista: „Libertatea”. Straniu, dupa 20 de ani si ziarul pe care l-a infiintat si el au ajuns, din nefericire pentru starea presei romane, la acelasi nivel. Pestilential, ca sa folosesc termenul ales de Cezar Ioan, presedintele Asociatiei Jurnalistilor din Romania, pentru a defini acest caz. Tot Cezar Ioan le face o recomandare celor doi santajisti: sa nu-si mai permita sa se numeasca ziaristi; sa dispara din presa, cu tot cu milioanele lor.

Dar sa revin: daca in cazul lui Chirieac - despre care nici bietul sau coleg de birou, Cristian Tudor Popescu, fostul sef al Clubului Roman de Presa, nu stia ca este milionar in euro (ma intreb cum poate CTP atunci, cu Gandul sau, sa „descalceasca” intreaga „realitate” a lumii) – este firesc sa urmeze directivele lui Iliescu, cum se explica la Rosca? Oare ironia si tragedia soartei nu este prea mare ca tocmai cel care s-a luptat cu dictatura succesorului lui Ceausescu, care era sa fie inchis de Iliescu, astazi sa-l slujeasca pe conspiratorul din decembrie '89 si satrapul din iunie '90, „fara ca cel mai mic muschi sa i se miste pe fata”? Si sa tarasca in namolul de pe fundul Snagovului fostul ziar national si anti-kaghebist „Ziua” cot la cot cu ntregul trust de presa fara de respect al lui Vintu, prea iubitorul de Iliescu? De cand ziaristul, aparatorul Adevarului, nu mai este cu norodul, ci cu tagma jefuitorilor? Si-atunci, ce fel de „prietenie” ne-ar mai lega? Pentru ca Rosca Stanescu m-a amenintat azi ca „o sa-mi faca si mie ce i-a facut lui Basescu”. „Adica... n-o sa mai vorbeasca cu mine”, a adaugat repede.

Nu mie ar trebui sa-mi faca binele asta: ci Romaniei. Brat la brat cu Iliescu, fosta victima cu fost si actual calau.

Victor Roncea
www.curentul.ro

Stenogramele care demonstreaza ticalosia santajistilor din presa.

Bogdan Chirieac (BC): Sfatul meu e să fii cât mai oficial.
Cătălin Macovei, şeful ANI (CM): Da, da, da.
BC: Să-ţi exprimi nemulţumirea, că au fost nişte articole nedrepte, dar tu respecţi presa şi de asta nici n-ai dat în judecată.
CM: Exact, şi de aia am şi acceptat să ne vedem.
Se aude Sorin Roşca Stănescu (SRS) pe fundal intrând, vorbind la telefon.
SRS: Deci cum i-am spus şi lui Bogdan eu nu am nicio simpatie pentru tine...
CM: Mă bucur să aud. Mie-mi plac discuţiile astea bărbăteşti.
SRS: N-am nicio antipatie personală.
CM: Sunt convins şi de asta, vă cred.
SRS: Să dea Dumnezeu să aibă Bogdan dreptate şi-ntr-o bună zi să am o simpatie. Pot să-ţi spun de ce nu azi. Pentru că ştiu că ai mers de la unul la altul încercând să-ţi păstrezi, să-ţi consolidezi poziţia.
CM: De la unul la altul, în ce sens?
SRS: Ăştia pe care-i controlezi i-ai mai iertat, i-ai mai nu ştiu ce. Ai făcut un fel de negustorie cu această instituţie publică în detrimentul...
CM: Nu, ăsta ar fi un lucru foarte grav. Haideţi să discutăm. Mie-mi place că discutăm bărbăteşte că de-aia am şi venit. Să ne vedem. Nu, negustorie nu am făcut, că dacă făceam negustorie să ştiţi că nu ajungeam să dau cu subsemnatul cât am dat. Că nu mă apăra nimeni, să ştiţi. Mâine, ăştia cu care ziceţi că am făcut eu comerţ, negustorie mă scuipă ca pe o măsea stricată.
SRS: Ştii cum să te aperi singur. Cum ai încercat să blochezi raportul Curţii de Conturi că ai găsit doi consilieri că sunt incompatibili.
CM: Vreţi să vă spun adevărul? Deci acolo-s mai mulţi incompatibili. Sunt vreo 7. Discutăm deschis, da? Vreau să vă spun că eu puteam să le fac rău. Nici în momentul de faţă nu are nimeni de la Curtea de Conturi dosar şi cu toate astea.
SRS: Şi ce dacă sunt incompatibili? Nu despre asta vorbim.
CM: Păi staţi puţin, lăsaţi-mă să vă spun. Pentru că nu am vrut să se spună că-i o răzbunare. Pentru că ei au constatat nişte rahaturi până la urmă acolo. Că eu n-am furat, spre deosebire de alţii, şi puteam să le fac dosar, că una e să le zici pe gură că eşti incompatibil cu... Doamne iartă-mă! Ei, eu întâi rezolv această problemă pe cale legală, că am văzut că şi dvs. vă place justiţia. Vă rezolv în justiţie şi după aia ne ocupăm. Pentru că mie nu-mi place să fac răzbunări pentru că e foarte simplu. Le faci dosar şi te duci: ia, hai prietene să negociem. Asta ca să vă răspund la subiectul cu Curtea de Conturi.
SRS: Deci pot să public raportul Curţii de Conturi? Chiar dacă ei n-au dat drumul oficial?
CM: Puteţi să-l publicaţi bineînţeles. Dar eu...
SRS: Eu nu ştiu cât de prieten eşti tu cu el. (n.r. cu BC)
CM: Asta să v-o spună Bogdan, că eu nu-mi permit să...
SRS: Nu, dar e vorba de o chestie foarte gravă. Dacă poate, s-o vadă şi el sau nu. E vorba de tine, nu de altcineva.
CM: Să vă răspundă Bogdan.
Roşca ameninţă cu „nişte acte“
SRS: Am nişte acte. Voi vă hotărâţi dacă uită discuţia. Poţi s-o uiţi?
CM: Eu zic că nu, n-o uita. Nu mizaţi pe asta că nu ştiu.
BC: Deci pot să uit dacă am venit cu el la tine.
SRS: Păi ştii că ai luat 100.000 de la un domn?
CM: Nu, arătaţi-mi hârtia!
SRS: Nu ştiu... (scoate documentul)
CM: Nu, domnu’ ăsta a luat împrumut.
SRS: E semnătura ta?
CM: Da!
SRS: Şi ce scrie aici?
CM: „În prezenţa martorului“. „Contractul a fost încheiat în prezenţa martorului Macovei“. Da, aşa e, şi e valabil şi în ziua de azi că ăla n-a dat banii. Adevărat tot ce scrie de la un cap la altul şi adevărat că-i semnătura mea. Dar n-am luat eu, din păcate. Acum îmi pare rău, fie vorba între noi, că n-am luat nimic de acolo.
SRS: Păi da. Acum informaţia care-o am e că aţi împărţit banii: tu, martorul, cu ăsta care a luat.
CM: Domnul Roşca, ar fi fost bine. Mă credeţi, acum asta n-am cum să dovedesc, dar n-am luat nici măcar un cent şi n-am făcut rău.
SRS: Şi dacă n-ai făcut chestia asta, atunci de ce i-ai dat avocatului cu pixul, semnătura?
CM: Că s-a încheiat în prezenţa mea.
SRS: Nu asta, ce n-am adus...
CM: La ce vă referiţi?
SRS: Că te-ai angajat că-i dai banii înapoi tu şi te-ai pârât singur; ai dat o declaraţie olografă în faţa acestui avocat.
CM: Nu, asta aicia nu.
SRS: Nu?
CM: Nu. Arătaţi-mi declaraţia! Ce Dumnezeu! Deci dacă am recunoscut că astea-s? Cum să-i dau? Am înnebunit în somn? Când să-i dau? Eu ştiu că avocatul ar vrea să ia banii de la mine acuma. Dar dacă luam eu banii? Să ştiţi că eu nu am o problemă cu datoriile. Eu când iau un ban îl dau până la ultimul înapoi.
BC: Dar domnul ăla cine-i?
CM: Domnul ăla era un cămătar.

De la acte la amante

BC: Nu e de la amantă?
CM: Nu-i de la amantă, nu, dar totul este absolut real. N-are rost să...
BC: Nu, că-mi dau şi eu seama. Ştii bine că avem şi noi de astea...
CM: Nu!
SRS: Dom’le, cu amantele întotdeauna trebuie să ţii seama.
CM: Nevastă-mea nu divorţează de mine.
BC: Şi dacă n-ai grijă de amantă, odată te varsă!
SRS: Dom’le, Patriciu a cumpărat acu câtva timp o colecţie extraordinară la o sumă infimă, de la un nenorocit de baron din Franţa care era în proces de divorţ, ştii? Nu se înţelegeau la preţ cu nevasta şi l-a reclamat la fisc şi au venit ăia să-i ia gâtul, că a trişat... Şi el la fisc, cu câteva sute de mii, acu’ nu ştiu câţi ani, că nu mai avea bani, că era criză...
CM: Asta-n România?
SRS: Nu, în Franţa! Şi le-a luat pe nimic. Era în pragul sinuciderii. S-a dus Dinu şi a luat pe nimic şi ăla îi pupa şi mâinile.
BC: Deci asta e.
CM: Oricum maestrul şi Cancan-ul au făcut un lucru bun din toată... mie-mi place să văd partea plină a paharului. Sunt cel mai fidel, nu mă mai prindeţi cu gagici şi cu...
SRS: Asta nu e bine.
CM: Asta mi-a zis şi el, că e cea mai mare greşeală, înspre bătrâneţe.

Ţintele lui SRS: Blaga, Videanu, Berceanu şi „şeful lor“

SRS: Începusem o discuţie şi a rămas aşa, în coadă de peşte, cu Videanu!
CM: Aşa e.
SRS: N-am amestecat la vremea aceea şi numele de Blaga.
CM: Da.
SRS: La data aceea. Pentru ca „poporul“ să afle adevărul, pentru a se face puţină dreptate, m-ar interesa unde v-aţi dus cu investigaţiile. Până unde au ajuns aceste investigaţii.
CM: Păi la Blaga s-a terminat. Asta ştiţi!
SRS: Nu ştiu! Şi l-aţi găsit curat?
CM: Păi am dat-o public asta. Ce-am terminat. Blaga a justificat tot.
SRS: Nu i-aţi găsit conturile de afară?
CM: Suntem în procedură... Lui Blaga?
SRS: Da.
CM: Sincer, nu le-am căutat.
SRS: Urât.
CM: Urât, dar nu am ştiut.
SRS: Dar ceilalţi doi?
CM: La ceilalţi doi sunt procedurile în curs. Durează. Ştiţi cum v-am zis şi la televiziune. Elveţia nu mai e ce-a fost. Elveţia dă tot acuma, dar e o procedură mai complicată.
SRS: Păi şi dacă le dă după alegeri?
CM: Am înţeles. Poate dă înainte de alegeri. Aici aveţi dreptate că, dacă afli prea târziu, degeaba afli.
SRS: Ar trebui să se ştie.
CM: Am înţeles ideea. Dar ziceţi-mi cu Blaga. Are conturi în străinătate? Dar chiar habar n-am avut. În ce ţară?
SRS: Franţa!
CM: Franţa? Păi cu francezii avem o relaţie bună.
BC: Franţa e ca-n România.
CM: Păi da. Da-s pe numele lui, că dacă-s pe-a lui văru’ n-am competenţa. Pentru că în Franţa nu-i complicat, cum zice şi Bogdan. Ce mi-e Franţa, ce mi-e România. Dar dacă nu-s pe numele lui sau pe-a lui nevastă-sa, pa şi la revedere. Copiii sunt majori din câte ştiu eu.
SRS: Păi şi cât mai durează procedura asta?
CM: Dacă v-aş zice că durează o saptămână... Nu vă pot garanta cât mai durează. Nu ştiu, uite o să mă interesez şi vă transmit mâine prin Bogdan. Că eu acuma sunt ocupat să dau cu subsemnatul pe la diverse autorităţi, că tot ziceţi dvs. Că mă şantajează, că mă are Băsescu la mână cu nu ştiu ce. Şi chiar nu prea m-am mai preocupat în ultima vreme ce s-a mai întâmplat, dar mâine vă transmit prin maestru’.
SRS: Da, Bogdane?
CM: Că eu cred că nu mai e. Teoretic n-ar trebui să mai dureze mult.
SRS: Oricum, şi nişte detalii ar fi utile. Unde sunt, cum sunt, numere. Mmm?
CM: Am înţeles.

Dărnicia lui Roşca

SRS: Dacă, de pildă, tu-mi dai numerele de cont eu le trimit câte 5 Euro.
BC râde cu poftă
CM: De ce?
SRS: Ca să le verific. (n.r. - râde cu poftă. De fapt, el le trimite bani ca să vadă demnitarii că el le ştie conturile. Incomod, nu? Şi apoi „să-i poată strânge de coaie“ după cum mărturiseşte ulterior).
CM: Asta putem să facem şi noi.
SRS: Poate voi n-aveţi. Eu am. I-am strâns.
BC şi SRS râd cu poftă.
CM: Noi n-avem, e-adevărat.
BC: Naşule, pregăteşte şi tu 1000. Nu intră 5 Euro.
SRS: Ba da, intră.
CM: Cum să nu, intră şi 2 euro jumate.
SRS: Nu merită, băi.
BC: La Videanu, sub un milion nici nu se uită. Las-o-n pula mea!
SRS râde.
SRS: Au intrat mulţi acuma de la Urdăreanu (patronul UTI) la Videanu.
CM: Poftiţi?
BC: Au intrat foarte mulţi bani în vara asta de la Urdăreanu. Foarte mulţi.
CM: La Videanu?
SRS: Şi la Berceanu, şi la Videanu.
CM: Foarte interesantă treaba cu nea Punguţă, ăla.
SRS: Da.
CM: Soţia poate să fie subiectul nostru pentru că...
SRS: Dar nu, e foarte interesant. Nu ştiu dacă ai apucat să vezi, c-am postat aseară târziu, dar am avut o problemă cu serverul. Ei chiar sunt acţionari cu Sulfina Barbu.
CM: Am citit.
BC: Ce-a făcut?
CM: KVB. L-am avut şi noi, dar l-am scăpat, ăsta, cum îl chema, ăla de la Garda de Mediu.
SRS: Cum v-a scăpat că a dat declaraţii aiurea să se apere. Silvian, care-a fost ofiţer.
BC: Ştim cu toţii. Păi a fost şeful lui Băsescu!
SRS: Am enorm de multe detalii şi date. E un dosar aşa gros, că l-am postat eu seara.
CM: Cu Sulfina n-am prea priceput la sfârşit, dar îl mai iau o dată. Nu că eu citesc în fiecare zi blogul dvs. ca să văd dacă mai apar şi eu pe-acolo şi de aia...

Chirieac, trist că l-a părăsit amanta

SRS: Dacă-l cunoaştem împreună pe Bogdan, n-apari nicăieri.
CM: E, n-am ştiut asta...
SRS: Dacă tot am făcut cunoştinţă, eu sunt foarte corect.
CM: La fel şi eu.
SRS: Iar atunci, degeaba spui c-am dat tot ce-am avut. La televizor, cu aia era călare pe mine. Câştigase procesul cu tine.
CM: Păi da, l-a câştigat, dar mai e recursul.
SRS: Eu puteam să mă duc la două televiziuni - Realitatea TV şi Antena 3, n.red -, tu-ţi dai seama ce emisiuni făceam. Ce audienţă!
BC: Ce emisiune?
CM: Nu e Bogdane, n-ai pierdut nimic. Trebuie să fim cinstiţi.
BC: Sunt disperat. Iară m-a abandonat amanta... Sunt pielea pulii.
CM: Uite, pe tine nu te prinde Cancan-ul, numai pe mine mă prinde.
CB: Ce, bă, sunt demnitar?
SRS: Suntem oameni obişnuiţi. Cum zice el: cetăţean.
BC: Standard mediu suntem!
SRS râde cu poftă
BC: Standard mediu suntem, în pula mea!
SRS: Şomer, mă!
BC: Eu sunt şef de ONG, director de ONG.
CM: OK, vedem ce este, şi mâine mă văd cu maestrul (BC).

Roşca vrea să-l strângă pe Berceanu de coaie

SRS: Absolut! Sincer, preocupările mele nu sunt să fac rău unor oameni; nici lui Berceanu. Problema mea e că ăsta distruge un sistem... democratic. Am o problemă.
CM: Berceanu e un tip.
SRS: Nu Berceanu distruge, şeful lor.
CM: Da’ să ştiţi, după părerea mea, Berceanu e un tip care nu ştiu de cât răspunde acolo. El e cam independent.
SRS: El joacă. E unul dintre marii actori ai ţării, îi merge capul, are experienţă. Jos pălăria.
BC: Are coaie.
SRS: Dar cineva trebuie să i le strângă şi lui. Da’ şi decât să i le strângă pe jos când nu mai are rost, i le strâng eu între picioare.
Bogdan Chirieac râde cu poftă.
CM: Maestre, cu părere de rău, trebuie să vă zic că n-am beneficiat de niciun cent.
SRS: Deci omul n-a vrut să-mi dea ce i-ai dat tu în scris.
CM: Păi n-are.
SRS: Şi a spus că nu-mi dă, că nu vrea să te bage în puşcărie. Îţi dau cuvântul meu.
CM: Da, eu vă cred.
SRS: C-a spus că nu vrea să se-ajungă la un dosar penal.
CM: Vă cred, dar ideea este: la ce dosar penal? C-aş fi luat nişte bani?
SRS: I-ai dat nişte declaraţii. Poate că băuseşi...
CM: Nu, stau prost cu băutura.
SRS: Ai dat nişte declaraţii în care ai recunoscut nişte lucruri grave. Ca o garanţie că-i vei da banii.
CM: Nu. Vă rog să verificaţi. Nu vi se pare nefiresc? V-a dat începutul şi de ce nu v-a dat şi... Că aia era...
SRS: Probabil ca să te atenţioneze prin mine. Dar pe mine nu mă interesează cei 50.000.
CM: Dar să ştiţi că eu discut cu băiatul ăla; mai discut şi acum, deci nu...

Pentru Roşca şi Chirieac, 50.000 de euro nu mai reprezintă o sumă

SRS: Deci pe mine nu mă interesează banii în afacerea asta: ai tăi, ai lui, ai cui or fi, pe mine mă interesează...
CM: Pe mine m-ar fi interesat, că e o sumă, care pentru mine, cel puţin, e o sumă mare asta.
Bogdan Chirieac râde.
SRS: Pentru mine nu mai e (râde şi el)
CM: Sunteţi în altă ligă.
SRS: Recunosc deschis.
CM: Sunteţi în altă ligă, dar vă spun: acea hârtie nu există, sincer, că dacă discutăm atât de deschis încât n-avea rost ca să vă ascund. Nu i-am dat ăluia în scris. N-aveam cum să-i dau în scris aşa ceva.
SRS: Bun! Ajută opinia publică, te rog frumos. Niciodată nu se va şti că-i ceva de la tine. Niciodată. Deci eu niciodată nu am divulgat vreo sursă. La mine nu există aşa ceva. În definitiv, şi tu ai nevoie să-ţi faci ceva la un moment dat, să se vadă că voi munciţi acolo, şi atunci lumea ştie că nu mă am bine cu tine, nu? Aşa ştie toată lumea.
CM: Da!
SRS: Şi-atunci, perfect. Dacă eu scot ceva, am pe cineva acolo. Şi când scot ceva, nu scot împotriva activităţii voastre, mă refer la partea pozitivă a activităţii voastre, ci scot împotriva unor cetăţeni care n-au fost corecţi. Gândeşte-te că avem cel mai bun prilej şi cele mai bune condiţii de a colabora. Nimeni nu poate să bănuiască.
CM: Să ne suspecteze de prietenii.
SRS: Corect ce spun?
CM: Da!

Urmează discuţia a lui Roşca Stănescu cu Bogdan Chirieac despre o conferinţă.
Îi sună telefonul, vorbeşte.
SRS: Iar am băgat nişte nenorociri pe site...
BC: Ce?
CM: Citeşte şi-o să vezi.
SRS: Citeşte!
Vorbesc despre postările de pe blogul lui din data de 25.09. Audierile în cazul Băbeni, generalul Olaru, că merg la comisia de apărare Nica şi Diaconescu şi apoi despre o damă de consumaţie ieftină şi sigură, de 100 de euro partida.

Cătălin Macovei: A avut loc o discuţie în această formulă

Contactat telefonic, şeful ANI, Cătălin Macovei, după un moment de uimire urmat de altul de ezitare, ne-a declarat sumar că „a avut loc o discuţie în această formulă“, dar că „nu poate face comentarii pe marginea ei“. Întrebat dacă a dat curs solicitărilor făcute de cei doi aşa-zişi ziarişti, Macovei ne-a declarat: „Nu vreau să fac mai multe comentarii, dar dacă aş fi dat curs cererilor lor, datele ar fi apărut până acum în presă sau pe bloguri“.

INREGISTRAREA INTERCEPTARII AUDIO POATE FI GASITA AICI

Sursa: www.curentul.ro

Geoană, spre Est. Întâlniri secrete ale lui Mircea Geoană la Moscova, aranjate de un ofiter GRU. Vizita este succesivă celei a lui Cozmin Guşă

EXCLUSIV HotNews.ro: Liderul PSD, Mircea Geoana, a efectuat pe 27 aprilie 2009 o vizita privata la Moscova, unde s-a intalnit in secret cu unul dintre consilierii presedintelui Medvedev, au declarat pentru HotNews.ro surse politice. Potrivit acestora, intalnirea ar fi fost aranjata de Boris Golovin, om de afaceri cu interese in domeniul energetic din Romania, despre care presa a scris ca ar fi ex-ofiter GRU. Contactat de HotNews.ro, Golovin a negat orice legatura cu liderul PSD. Initial, Viorel Hrebenciuc si Cozmin Gusa au declarat ca nu stiu nimic despre vizita privata facuta de Geoana la Moscova. Dupa catava ore, Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, a confirmat ca Geoana a efectuat pe 27 aprilie o vizita privata la Moscova, dar spune ca nu stie cu cine s-a intalnit liderul PSD, ce a discutat si cat a durat vizita.

Punctul de plecare al investigatiei HotNews.ro il reprezinta o postare publicata marti, de un cititor HotNews.ro care semneaza GRU. "Domnului Diaconescu: Exista informatii ca Mircea Geoana a efectuat o vizita secreta la Moscova la data de 27 aprilie 2009. A plecat cu un avion privat, vizita a fost aranjata prin intermediul lui Boris Golovin, fost spion rus cu afaceri in domeniul energiei in Romania, apropiat de Viorel Hrebenciuc. Scopul era obtinerea unei intalniri cu Putin sau cu Medvedev pentru lobby si sprijin. Geoana s-a intalnit doar cu un consilier de la Kremlin si n-a fost ceva oficial, ci undeva in apropiere de Moscova. A obtinut promisiunea ca va fi ajutat financiar si prin toti vectorii de influenta din Romania. In calitate de ministru de externe, stiati de vizita d-lui Geoana, fie ea si secreta, la Moscova? Vi se pare corect ca, al doilea om in stat, care la data vizitei la Moscova, 27 aprilie, era si vicepresedinte CSAT, sa mearga pe furis la intalniri cu inalti oficiali rusi?"

HotNews.ro a verificat informatiile potrivit carora Mircea Geoana a vizitat Moscova pe 27 aprilie. Surse convergente au confirmat ca liderul PSD a plecat la Moscova la sfarsitul lunii aprilie cu un avion Tiriac Air si a stat la Hotel Metropol. Liderul PSD n-a putut fi contactat. Apropiatii sai au negat ca Mircea Geoana a efectuat o vizita privata la Moscova pentru a se intalni cu Vladimir Putin sau cu Dimitri Medvedev.

• Viorel Hrebenciuc: "Nici vorba, nu a avut loc nici o vizita. Gusa se agita cu astea. Mi se pare o intoxicare de campanie. Am primit o invitatie de la Presedintele Senatului, cu o saptamana doua in urma. Si i-am spus ca vorbim dupa alegeri, prin ianuarie februarie".

• Cozmin Gusa, consilierul candidatului PSD: "Geoana la Moscova? Daca ar fi sa-ti raspund scurt, nu. Nu stiu. Si vizita pe care am facut-o eu la Moscova si asta la Washington mi le-am facut singur, pe baza relatiilor personale. Nu stiu, dar iti promit ca verific. La Moscova m-am vazut cu multa lume, dar dintre cei care sunt citabili vorbim de liderul grupului parlamentar al partidului Rusia Justa, partid de centru stanga. Am discutat lucruri de relationare cu caracter privat, deocamdata. N-are legatura cu PSD. Iar in America am discutat partea de politica despre fraudare."

• Boris Golovin (rade): "Ce legatura am eu cu Mircea Geoana? Nu stiu de nici o intalnire. De unde sunt zvonurile astea? N-am nici o legatura".

Mircea Geoana n-a putut fi contactat. Echipa sa de campanie ne-a recomandat sa vorbim cu fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu. La cateva ore dupa ce Viorel Hrebenciuc si Cozmin Gusa declarau ca nu stiu nimic de o vizita privata a liderului PSD, fostul ministru de externe a confirmat pentru HotNews.ro ca pe 27 aprilie, Mircea Geoana s-a deplasat, intr-o vizita neoficiala, la Moscova.

• Cristian Diaconescu: "Domnul Geoana, in calitate de presedinte al Senatului a contactat Ministerul de Externe, precizandu-ne ca e vorba de o vizita informala, neoficiala, si am pus la dispozitie un dosar de vizita, adica o evaluare a statului a relatiilor bilaterale intre Romania si Federatia Rusa. Nu stiu cu cine s-a intalnit, tocmai pentru ca este o vizita neoficiala, insitutiile statului nu se intereseaza in ceea ce priveste programul, agenda, nivelul de intalniri. Fiind domnul Geoana atat presedintele senatului cat si membru CSAT in acel moment, era datoria MAE sa asigure aceasta baza de informatii. (...) Era normal sa-i asiguram un dosar normal de contacte, cu atat mai mult cu cat era si intr-o perioada apropiata de evenimentele de la inceputul lunii aprilie din Republica Moldova".

• Diaconescu: "Nu am discutat despre vizita domnului Geoana la Moscova nici pe linie de partid. Nu stiu daca nu priveste PSD sau nu, eu nu am discutat cu dansul, nu erau probabil aspecte care sa presupuna o asemenea discutie si era lipsit de eleganta din partea mea sa intreb despre detaliile vizitei. (...) De regula aceste contacte, cu cat sunt mentinute sunt benefice, pana la urma pentru tara, pentru tara noastra. Nu stiu cu cine s-a intalnit. In orice caz, cred ca mesajul pe care l-a dus domnul Geoana este unul pozitiv."
  

• Cozmin Gusa a revenit la randul sau cu un telefon, pentru a prezenta declaratia lui Mircea Geoana pe tema vizitei sale la Moscova: "Da, este adevarat ca am fost intr-o vizita privata la data indicata de dvs, inainte de efectuarea acestei vizite sfatuindu-ma si cu dl Diaconescu de la care puteti afla detalii. Invitatia sosita in urma cu cateva zile din partea omologului meu pentru a vizita Rusia este si ca rezultat al acelei vizite private si a intalnirilor pe care le-am avut".

Singura vizita oficiala recenta pe care Mircea Geoana a efectuat-o la Moscova a avut loc in septembrie 2008, in calitate de presedinte al Comisiei de politica externa a Senatului. Din delegatie au facut parte si senatorii Eugen Mihaescu (PRM), Viorel Duca (PNL) si Sabin Cutas (PC), presedintele Comisiei de Aparare din Senat, Cristian Diaconescu si Iulian Iancu, presedintele Comisiei de Industrie si Servicii din Camera Deputatilor.

"Eu cred ca o relatie pragmatica cu un vecin atat de important si in ofensiva cum este Federatia Rusa este un lucru elementar. Diplomatia romana tot timpul a avut abilitatea sa gaseasca un echilibru intre aliantele sale oarecum naturale care sunt in Occident si care sunt in relatia transatlantica in mod firesc si in mod constant. Dar a nega relatia si a bloca dialogul cu o tara atat de importanta, este cu totul gresit. Si cred ca a venit clipa, dupa ce ne-am rezolvat problema integrarii europene, sa ne rezolvam problema politicii regionale a Romaniei care, asa cum spuneam si la intalnirea diplomatilor nostri, este marele absent al politicii regionale", a declarat Mircea Geoana in septembrie 2008, citat de Radio France International.

Cine este Boris Golovin, presupusul intermediar al vizitei la Moscova

• Potrivit unei anchete realizate in 2006 de Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie, Boris Golovin se prezinta drept un fost membru al fortelor speciale ale armatei din fosta Uniune Sovietica. (ex ofiter GRU) In Romania insa, Boris Golovin este reprezentantul firmei rusesti ZIOMAR Engineering Company, firma care face parte dintr-un consortiu numit EM Alliance-Atom. In acest consortiu, statul rus, prin firma TVEL Atomoenergomash, detine 51% din actiuni. EM Alliance-Atom este un gigant rusesc activ in domeniul energiei nucleare. Detalii aici

• Potrivit EVZ, Golvin a fost colonel în trupele Spetnatz - GRU - serviciul de spionaj al armatei ruse. Reprezintă în România interesele lui Oleg Deripaska şi Igor Ziuzin, doi oligarhi ruşi, parteneri ai evazionistului mondial Mark Rich. Detalii aici
  

• Golovin este asociat si unul dintre administratorii firmei Global International 2000. Potrivit Business Standard, compania este unul dintre principalii furnizori de carbune rusesc, printre clientii sai numarandu-se termocentralele de la Deva, Iasi sau Suceava. Conform declaratiilor lui Boris Golovin, Global International 2000 elaboreaza proiecte in domeniul constructiilor energetice si intocmeste studii de fezabilitate. Detalii aici

Delirul lui Remus Cernea: România va fi cu adevărat liberă şi democratică atunci când va avea preşedinte o femeie romă, lesbiană şi atee

Candidatul Partidului Verde la preşedinţie, Remus-Florinel Cernea, a declarat că "România va fi cu adevărat liberă" numai atunci când oamenii vor alege un preşedinte trecând peste prejudecăţile lor.

"România va fi cu adevărat liberă şi democratică atunci când va avea preşedinte o femeie romă, lesbiană şi atee pentru

că atunci oamenii înseamnă că vor alege un preşedinte trecând peste prejudecpăţile lor", consideră Remus Cernea, candidatul Partidului Verde la fotoliul de la Cotroceni.

Cernea a apreciat că s-a implicat în politica românească tocmai pentru a promova depăşirea prejudecăţilor, considerând că afirmaţia sa ar fi una foarte normală într-o "ţară deschisă" în care "oamenii nu sunt judecaţi după criterii irelevante".

"Implicarea mea în politică vizează tocmai acest lucru, trebuie să avem modestia să învăţăm democraţia şi trebuie să facem eforturi să depăşim anumite prejudecăţi care privesc înfăţişarea, apartenenţa religioasă sau neapratenenţa religioasă a cuiva, preferinţele care ţin de viaţa privată, etnia etc. Din această perspectivă trebuie luată foarte în serios afirmaţia mea. Nu este deloc şocantă. Şocantă este doar într-o ţară în care prejudecăţile predomină. Într-o ţară deschisă, în care oamenii nu sunt judecaţi după criterii irelevante o astfel de afirmaţie este cât se poate de normală", a afirmat Cernea.