Simion Ghizdavu (stânga) şi Ioan Roşca (dreapta)
Oricât ar vrea cineva să se pună în situaţia altuia, e foarte greu. Închipuiţi-vă că Simion, la 16 ani, a fost arestat. A făcut 6 ani de închisoare la Gherla şi un an de domiciliu obligatoriu la Lăteşti, în Bărăgan. Aş putea să spun multe despre el. L-am auzit când se văita în anchetă la Securitate, era pus în poziţie aşa-zis de gândire, pe prici, cu mâinile strânse între picioare, zile întregi, ore în şir.
Mi-aduc
aminte şi de elevul Simion, eram cu o clasă mai mare decât el. Odată,
profesorul de limba română a dat o lucrare în care trebuia să scrii despre mamă
şi a venit cu lucrarea lui în clasă la noi şi a citit-o. Era şi bun şi
talentat. Putea să ajungă într-o altă situaţie.
Totdeauna a
fost modest, şi-a dus toate greutăţile cu cinste, fără să facă niciun compromis.
Acum un an,
când s-a făcut sfinţirea Monumentului rezistenţei anticomuniste din Făgăraş, a făcut tot
efortul, şi deşi bolnav, a venit. Mi-a zis: “La anul nu ştiu dacă mai pot veni”.
Şi aşa a fost.
Mă uit la
el şi rar am văzut o figură atât de senină şi mă gândesc că toţi cei care am
suferit, atât înăuntru, cât şi în afară, în rugăciunile noastre să ne aducem
aminte de fratele Simion şi să zicem: Dumnezeu să-l ierte! (Foto/consemnare text: Florin Palas)
