Apel de la Mănăstirea Petru Vodă: Iubitorii de Sfinţi Mucenici sunt aşteptaţi la Mănăstirea de la Poarta Albă în Duminica Sfinţilor Români

Duminică, Biserica ortodoxă va sărbători Duminica sfinţilor români.

Cu acest prilej, Înaltpreasfinţitul Teodosie va săvârşi de la ora 8.30, Sfânta Liturghie la mănăstirea Poarta Albă – Galeșu (ctitorită de Părintele Justin Pârvu - n.n.), care îşi va serba hramul.
Mănăstirea se află în construcţie şi este închinată memoriei martirilor, deţinuţi politici, morţi la construirea Canalului Dunăre – Marea Neagră, mai ales în perioada 1949 – 1953.
După slujbă, Ierarhul Tomisului va oficia slujba de parastas de trei săptămâni pentru părintele Iustin Pârvu.
De asemenea, vineri, 5 iunie, de la ora 16.00, Înaltpreasfinţitul Teodosie va oficia sfinţirea mică a paraclisului „Aşezarea în raclă a brâului Maicii Domnului” din zona Trocadero, urmată de oficierea Tainei Sfântului Maslu. (Radio Dobrogea)

În Duminica Sfinţilor Români, toţi iubitorii de Mucenici cei de un cuget şi o simţire sunt aşteptaţi să se alăture preoţilor, monahilor şi monahiilor ce vor veni să prăznuiască pomenirea jertfei mărturisitoare a celor fără de mormânt care s-au săvârşit pentru mântuirea noastră în lagărele de exterminare de la Poarta Albă – Canal.

Sâmbătă, 6 iulie se va face priveghere, începând cu orele 20.00, iar Sfînta Liturghie de Duminică va începe la orele 8.00. Se va sluji afară, în altarul de vară al viitoarei mănăstiri construită pe locul fostei colonii Galeşu.

Veniţi, iubitorilor de Mucenici, luminat să săvârşim pomenirea purtătorilor de lupte, zicând: Bucuraţi-vă, luminătorilor a toată lumea, care în temniţă pentru neam v-aţi jertfit; bucuraţi-vă, cei ce cu moartea voastră credinţa aţi pecetluit; bucuraţi-vă, cei ce din cursele înşelătorului ne izbăviţi! Veniţi, dar, toţi iubitorii de neam pe purtătorii de chinuri a lui Hristos să-i cinstim cu laude şi cu cântări duhovniceşti; pe propovăduitorii credinţei şi apărătorii neamului creştinesc, pe izvorul cel pururea curgător, din care izvorăsc credincioşilor tămăduiri.

Pomenirea mucenicilor săvârşind dumnezeieşte, veniţi, iubitorilor de Mucenici, să ne bucurăm şi cu cântări încununându-i să binecuvântăm pe Dătătorul de biruinţă Hristos.

Veniţi iubitorilor de Mucenici, duhovniceşte săvârşind sfinţită pomenirea cetei celei de Dumnezeu încununată a Mucenicilor cei arătaţi de curând, a junghierii celei fără prihană ce s-a jertfit cu osârdie pentru Hristos, împreună-ostăşirea cea aleasă a miilor de sfinţi, cu sfinţenie să strigăm către dânşii: Zdrobiţi semeţia vrăjmaşilor celor fără de Dumnezeu şi mântuiţi pre norodul cel bine credincios de toată împresurarea, prin rugăciunile voastre!

Obştile Mănăstirilor Petru Vodă şi Paltin

Sursa:

http://petruvoda.ro/2013/07/04/iubitorii-de-sfinti-mucenici-sint-asteptati-la-manastirea-de-la-poarta-alba-in-duminica-sfintilor-romani/

Sfantul Ignatie Briancianinov despre starile firii omenesti in privinta binelui si raului

Stările firii omeneşti în privinţa binelui şi a răului sunt trei

Pentru a scăpa de marea nenorocire care este înstrăinarea de Dumnezeu atât în timp cât şi în veşnicie, să păşim pe căi drepte şi sfinte. Pentru a dobândi lucrare creştină nerătăcită, să cercetăm cu simţul răspunderii firea omenească în trei stări ale ei:

în starea de după zidire,

în starea de după cădere,

în starea de după răscumpărare

( Sfinţii Părinţi numesc starea de după zidire „firească", starea de după cădere - „mai jos de fire", starea de după răscumpărare - „mai presus de fire")

Lucrarea creştinului poate fi nerătăcită, mântuitoare de suflet şi plăcută lui Dumnezeu numai atunci când el lucrează ori se străduie să lucreze numai şi numai după legile firii omeneşti înnoite.

Despre starea firii în privinţa binelui şi a răului, după facerea omului

In starea de după facere, firea omenească era cu totul neîmpărtăşită de rău. In ea via şi lucra doar binele în întregimea lui.

Omenirea nu avea despre rău nici o idee dobândită prin experienţă. Ea ştia doar că răul există, că pentru omenire este pierzătoare cunoaşterea din experienţă a răului (Fac. II, 9, 17; III, 2). Cunoaşterea teoretică, superficială despre rău nu putea avea nici o înrâurirea vătămătoare asupra firii omeneşti, fiind cunoştinţă moartă, deopotrivă cu neştiinţa în privinţa lucrării lăuntrice şi dinafară a omului.

Căderea omului a avut loc prin mijlocirea cunoaşterii lucrătoare, prin cercarea răului; căderea omului stă în cunoaşterea lucrătoare, prin cercare a răului, în însuşirea răului.

Ca să dăm o pildă, cunoaşterea teoretică a otrăvii nu pricinuieşte moarte, ci, dimpotrivă, fereşte de moartea prin otravă; cunoaşterea practică a otrăvii, adică gustarea ei, aduce moarte.

Uniunea Ziaristilor Profesionisti a acordat eminescologului Nicolae Georgescu, ziaristilor Miron Manega si Victor Roncea, precum si academicianului Dimitrie Vatamaniuc distinctia “Eminescu ziaristul”. Totodata, UZPR a dat post-mortem acelasi premiu profesorului Alexandru Oprea

Personalităţi care au promovat publicistica lui Mihai Eminescu, premiate de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România

Personalităţi care au promovat publicistica lui Mihai Eminescu au fost premiate, vineri, 28 iunie 2013, la Muzeul Naţional al Literaturii Române, de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR).

Uniunea a acordat eminescologului Nicolae Georgescu, ziariştilor Miron Manega şi Victor Roncea, precum şi academicianului Dimitrie Vatamaniuc distincţia “Eminescu ziaristul”. Totodată, UZPR a dat post-mortem acelaşi premiu profesorului Alexandru Oprea.
“Eminescu a fost un mare ziarist şi breasla aceasta a presei îşi trage seva şi din ceea ce a lăsat el. Eminescu este, într-un fel, părintele breslei noastre”, a declarat preşedintele UZPR, Doru Dinu Glăvan. El a amintit că pe 28 iunie 1883 publicistul Eminescu a fost “izgonit” din redacţia “Timpul”.
“Dedic acest premiu Părintelui Iustin Pârvu, care a plecat la ceruri acum 12 zile. Lui îi datorez faptul că sunt aici, pentru că în momentul în care am fost eliminat din presa centrală – asa-zisa “de partide si de state”, pentru ca acum e vorba de mai multe state care guverneaza presa din Romania – m-am dus la dânsul şi voiam să las presa, dar el m-a obligat să nu abandonez presa, mi-a interzis să o abandonez si m-a indemnat să merg înainte”, a declarat jurnalistul Victor Roncea.
Cu prilejul acordării premiilor UZPR a fost lansat volumul “O zi din viaţa lui Eminescu”, semnat de Nicolae Georgescu, ce descrie ultima zi a lui Mihai Eminescu în redacţia “Timpul”.

Sursa: AGERPRES/ (AS – autor: Iulia Petre Carciog, editor: Mirela Bărbulescu)

Nota Victor Roncea: Dupa cum am spus si in cadrul manifestarii de exceptie de la Muzeul Literaturii Romane, trebuie  amintit si faptul ca fratelui meu, ziaristul George Roncea, i se datoreaza “instigarea” profesorului Nae Georgescu la redescoperirea publica a lui Eminescu – jurnalistul. Campania lansata de Civic Media in urma cu cinci ani – prin ziarele la care lucram, Atac si Ziua -  a prins roade si astazi, dupa zeci si zeci de ani de negura, ies la lumina nenumarate date ascunse despre viata si moartea lui Eminescu. Trebuie sa le multumim tuturor celor care rostesc raspicat adevarul despre Eminescu, Adevarul lui Eminescu. Doamne, ajuta!
Alte articole la despre Premiile “Eminescu, ziaristul” la: Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania
Cuvantul Libertatii – ”Eminescu, ziaristul“ / Jurnalistul Victor Roncea : „Cel mai onorant premiu din cariera mea !”
Constiinte jurnalistice si premii: Premiile UZPR “Eminescu Ziaristul” – iunie 2013

Vedeti si Mihai-Eminescu.Ro, Ziaristi Online, Certitudinea

FOTO si VIDEO de la manifestarea de la Muzeul Literaturii Romane la Roncea.ro

Ortodoxia Tinerilor: Un articol rusinos pentru Patriarhia Romana in Ziarul Lumina. Traim vremurile de care vorbeste Sfantul Ioan Maximovici?

În ziua de 28 iunie 2013 în Ziarul Lumina, ziarul oficial al Patriarhiei Române, a apărut un articol care face de rușine Biserica Ortodoxă Română. Articolul se intitulează „Un document care apără libertarea religioasă și se referă la un nou set de linii directoare în privința libertăților religioase adopotat de Consiliul Uniunii Europene.

Este de datoria noastră, a celor ce suntem parte activă a Bisericii, să semnalăm o luare de poziție în acest ziar, total contrară lui Dumnezeu și Bisericii lui Dreptmăritoare. Vom încerca să analizăm articolul în detaliu pentru a înțelege împreună ceea ce este greșit.

În primul rând, articolul apare într-un ziar oficial al Patriarhiei Române, și prin urmare a fost girat de Patriarhul României, care este mereu foarte atent la luările de atitudine de ordin politic. Comunicatele de presă precedente pe subiecte politice demonstrează această atenție sporită. Prin urmare ideile articolul le putem asocia cu poziția oficială a Patriarhiei, dar nu și cu a Sfântului Sinod.

Articolul frumos ilustrat cu o imagine de la intrarea în Consiliul Europei apare pe a doua pagină a versiunii tipărite a Ziarului Lumina, oferindu-i-se o importanță majoră între subiectele zilei. Pe siteul www.ziarullumina.ro a apărut chiar primul între articolele zilei de pe prima pagină. De ce este acest subiect așa de imporant pentru Biserica noastră? De unde acest entuziasm, ca ziarul oficial al Patriarhiei să anunțe o astfel de știre? Din prima frază a articolului aflăm :

„Consiliul UE pentru Afaceri Externe a adoptat, în cadrul reuniunii de luni, 24 iunie 2013, în Luxemburg, un set de Linii directoare pentru promovarea şi protejarea libertăţii religioase şi de credinţă.”

Ce aduc nou aceste noi linii directoare Bisericii? De ce se bucură Patriarhia Română că mai marii UE au aprobat câteva noi reguli de promovare și protejare a libertatății religioase? Ce împiedica până acum Biserica Ortodoxă să mărturisească Adevărul? Ce legislație o reținea să-și mărturisească adevărata credință în Hristos?

Creștinismul nu mai este o religie interzisă în Europa încă din anul 313, din timpul Sfântului Împărat Constantin. De atunci și până astăzi creștinii adevărați au mărturisit prin faptele lor Adevărul, au stat împotriva minciunii și au suferit pentru Hristos. Dar chiar și în timpul marilor persecuții din primele trei veacuri ale creștinismului (33 – 313), când sute de mii de mucenici și-au vărsat sângele pentru Hristos, chiar și atunci creștinii au mărturisit fără frică credința lor în Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, chiar dacă religia creștină era interzisă în mod oficial. Am putea spune mai mult: oamenii l-au mărturisit mai cu râvnă pe Hristos atunci decât în vremuri de libertate religioasă.

De când se bucură Biserica Ortodoxă că va primi libertatea de exprimare? Cine o ține în robie? Cine-i oprește pe episcopii ortodocși români să spună adevărul înaintea țării, public, în biserici, despre păcatele strigătoare la cer precum cele ale homosexualilor, transsexualilor și altor persoane cu deviații sexuale?

Cine-L oprește pe Patriarhul României să spună adevărul despre clasa politică a Românie care-și vinde țara străinilor fără pic de scrupule? Cine-i oprește pe mitropoliții ortodocși români să strige în gura mare: „Fraților, treziți-vă! Suntem în păcate până la gât!"

Cine a pus mâna în gura conducerii Bisericii Ortodoxe Române, de așteaptă să primească libertate de exprimare de la Uniunea Europeană? De când episcopii și preoții ortodocși au nevoie de legi ca să mărturisească pe Hristos? De când trebuie să cerem voia lui Satana ca să mărturisim Adevărul? Europa l-a lepădat de mult pe Hristos la nivel oficial.

Par cuvinte dure. Dar nu le spun eu, ci le spune unul din cei mai mari predicatori ai lumii, Sfântul Nicolae Velimirovici, noul „Gură de Aur" al Ortodoxiei:

„O, fraţii mei, pentru ce a lăsat Europa calea cea dreaptă şi a rătăcit în pustia de nestrăbătut? Pentru că s'a îndepărtat de la Hristos cel Călăuzitor, şi a început să întrebe de cale pe filosofii săi, pe căpeteniile sale, pe politicienii săi, pe cărturarii săi, pe toţi ceilalţi neştiutori ai săi şi pe ghicitori. Europa nu-l mai întrebă calea pe Cel ce s'a pogorât din cer şi s'a înălţat din nou la cer, pe Cel ce şi-a vărsat pentru Europa sângele pe crucea Evreiască – ci s'a învăţat să întrebe care e calea pe cei ce se întrec să fie călăuze, ale căror sfaturi se plătesc."

De când Patriarhia Română așteaptă libertate de exprimare de la mai marii atei ai Europei?