22.8.13

Monahul Savatie Bastovoi arunca piatra: Dacă s-ar înfiinţa o mitropolie, atunci mitropolitul ar trebui să aibă titulatura Mitropolitului Tiraspolului şi al întregii regiuni transnistrene. Următorul pas ar fi recunoaşterea unui teritoriu politic al unui stat. Chișinăul a pierdut ireversibil și o bună parte din dreapta Nistrului.




În acest sens, ieromonahul Savatie Baştovoi admite că, în urma acestei vizite, ar putea fi pusă în discuţie înfiinţarea unei noi mitropolii, a Transnistriei, separată de cea a Moldovei. Iar în această situaţie, mănăstirea ar putea fi trecută în componenţa noii mitropolii. În plus, duhovnicul susţine că vizita în Moldova a Patriarhului Kiril are la bază interese geopolitice evidente.
"Dacă s-ar înfiinţa o mitropolie, atunci mitropolitul ar trebui să aibă titulatura Mitropolitului Tiraspolului şi al întregii regiuni transnistrene, ceea ce alături de Mitropolitul Chişinăului şi al Moldovei ar creea evidenţa a două zone canonice distincte. Următorul pas ar fi recunoaşterea unui teritoriu politic al unui stat", a declarat ieromonahul Savatie Baştovoi.
Patriarhul rus Kiril va veni în Moldova pe data de 7 septembrie. (Sursa: Publika.md)

Savatie BAŞTOVOI: O jurnalistă mă întreabă ieri stupefiată: Moldova ar putea pierde Transnistria? Moldova nu poate pierde Transnistria, pentru că nimeni nu poate pierde ceea ce nu are. Moldova nu are nici un control asupra spațiului din stînga Nistrului, iar felul în care se primenește orașul Bender cu ocazia vizitei patriarhului arată că Chișinăul a pierdut ireversibil și o bună parte din dreapta Nistrului. Despre ce fel de Moldovă putem vorbi la Bender, dacă eu de 15 ani intru în oraș prin vamă și cumpăr pește și pătrunjel pe bani transnistreni? Transnistria e mult mai mare decît se afirmă la televizor și, îndeobște, la televizor se spun numai minciuni despre Transnistria. (Sursa: site Manastirea Noul Neamt)

Vizita patriarhului rus Kiril in Republica Moldova, o greseală grava a administratiei de la Chisinau

El urmează să sosească la Chişinău pe 7 septembrie şi va rămâne aici trei zile. În acest răstimp va face o vizită şi la Tiraspol.

Reacțiile la respectiva vizită sunt preponderent negative și formulate într-un limbaj marțial, presărat cu sudalme și epitete usturătoare: „Opriţi năvălirea Călăului Rus, pe nume Patriarhul Kiril, în Chişinău!!!”, „Rusia și Biserica Rusă - călăii moldovenilor deportaţi în Rusia”, „moscalul cotropitor”, „ciocoiul Kiril”, „dușmanul bărbos”, „unsul lui Putin” „ţapul Kiril” ș.a. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte asistăm la o tăcere înverșunată din partea a unei bune părţi a societăţii, inclusiv a intelectualilor, şi la interesul vădit al guvernului faţă de această vizită care a emis chiar o dispoziție prin care obligă Cancelaria de stat să organizeze vizita respectivă.

Deși Kiril va veni „sub pavilion bisericesc”, vizita acestuia este una politică, PATRIARUL RUS fiind perceput, și nu fără temei, „vârful de lance” al Kremlinului, omul lui Putin. Prin Biserica rusă, Kremlinul promovează politica tradițională a Rusiei de expansiune și control asupra unor teritorii și țări străine. În RM nu există forțe politice suficient de puternice care ar pune piciorul în prag și ar zădărnici această vizită. Elitele conducătoare nu au nici curajul, dar nici dorinţa să facă acest lucru. Apropo, dacă vrem să înțelegem ce sunt cu adevărat elitele politice conducătoare de la Chișinău, ce viziune au asupra locului RM în lume, nu trebuie să judecăm după retorica lor proeuropeană, ci după atitudinea lor față de Rusia. Deși fac parte dintr-o generație mai nouă, deşi înţeleg că singurul vector care reflectă interesul nostru naţional e cel proeuropean, politicienii de la guvernare sunt „hipnotizaţi” de Rusia, Rusia e în sângele lor, ei trăiesc în raport cu Rusia două sentimente adânci – frica şi admirația. Frica pentru că Rusia, foarte influentă la Chișinău, le poate strica cariera. Admirația, pentru că fiecare napoleonaș de pe Bâc visează să devină un mic Putin care să conducă poporul cu ceasul pe mâna dreaptă.

Astfel, Rusia continuă să fie o prezență activă în mediul politic moldovean nu atât (și nu numai) din cauză că ea dorește asta, ci mai mult pentru că elitele conducătoare ale RM nu au curajul să iasă de sub hipnoza imperială rusească. Am mai spus-o și o repet: dacă zgârâi un politician democrat prooccidental de la Chișinău, dai numaidecât de un iepure speriat de ruși sau de un admirator al rușilor. Da, prin retorica lor primele persoane de stat sunt prooccidentale, unele chiar doresc sincer şi lucrează pentru integrarea europeană, dar umbra măreţei Rusii în inhibă şi le paralizează voinţa de a o rupe cu ruşii, cum au făcut-o popoarele baltice. Există în interiorul RM prea multe și influente forțe proruse care nu le permit acestora să treacă Rubiconul rusesc. Vizita patriarhului Moscovei și al întregii Rusii, Kiril, este o dovadă concludentă în acest sens.

Prima întrebare legitimă e care este scopul acestei vizite, de ce capul bisericii ruse ne-a îndrăgit atât de mult încât a decis să mai vină la noi doar la doi ani de la ultima vizită? Oficialii de la Mitropolia Moldovei neagă faptul că respectiva vizită ar fi legată de viitorul summit de la Vilnius. Motivația oficială e alta: vizita este prilejuită de împlinirea a 200 de ani de la crearea primei structuri care a unificat toate bisericile dintre Prut si Nistru. În altă redacție motivația e și mai explicită: cu ocazia aniversării a 200 de ani de la integrarea eparhiei de Chișinău în Biserica Ortodoxă Rusă. Vedeți cât de eufemistic e spus - „unificarea”, „integrarea? Reiese că ocuparea Basarabiei de către Rusia ţaristă, adică ruperea în două a Ţării Moldovei, a fost un act istoric progresist, deoarece a favorizat „unificarea tuturor bisericilor dintre Prut şi Nistru”...

Ajunşi aici intrăm în zona marilor întrebări și neclarități legate de relațiile dintre Patriarhia Moscovei și Patriarhia Bucureștiului, dar şi de problema Mitropoliei Basarabiei care nu este... „integrată” în Biserica rusă. Enoriaşii Mitropoliei Basarabiei, dar şi toţi românii basarabeni sunt în drept să se întrebe de ce după reactivarea acestei Mitropolii niciun patriarh de la Bucureşti nu a vizitat Basarabia (RM)? Apropo, nici Patriarhia de la București, nici Mitropolia Moldovei şi a Bucovinei (de peste Prut), nici Mitropolia Basarabiei nu au reacţionat în vreun fel la preconizata vizită a lui Kiril la Chişinău... Înţelegem foarte bine complexitatea problemei, dar considerăm necesar s-o punem pe tapet în numele unui mare şi amar adevăr: în faţa expansiunii „lumii pravoslavnice ruse”, R. Moldova a rămas singură, fără aliaţi. Mitropolia Moldovei, subordonată Moscovei, are aliați puternici şi în interior , şi în exterior. Prin poziţia sa, chiar dacă-i putem găsi o justificare, Patriarhia de la Bucureşti este un aliat al Bisericii ruse. Asta cel puţin este percepţia multor români basarabeni.

Vizita patriarhului Kiril la Chişinău nu ar fi o problemă discutată în aceşti termeni, dacă Biserica rusă n-ar fi structura care promovează politica imperială a Rusiei şi ar sprijini cursul prooccidental al RM. Este clar însă că Kiril nu vine la Chişinău ca să asigure RM de sprijinul Rusiei şi a Bisericii ruse în ajunul summit-ului de la Vilnius. Cu siguranţă el vine cu un alt mesaj din partea ţarului Putin: dacă RM se va juca de europenizarea, va păţi-o ca şi Georgia.

Şi încă un „detaliu” - în contextul „războiului economic”, declanşat de ruşi împotriva ucrainenilor, vizita patriarhului rus la Chişinău convine numai Moscovei. Privită din toate punctele de vedere, această vizită a patriarhului rus la Chişinău, în actuala conjunctură politică şi geopolitică, este o gravă eroare a diplomaţiei de la Chişinău. Există o singură speranţă că efectele acestei erori vor fi măcar parţial diminuate – dacă administraţia de la Chişinău va avea curajul să-i spună deschis, în faţă, patriarhului rus adevărul.

Adevărul adevărat, cel românesc, dar nu cel rusesc cu care a venit el de la Moscova.

Sursa: Timpul
Related Posts with Thumbnails