A aparut Calendarul pe anul 2011 cu Parintele Justin Parvu!

Primul calendar este de perete, în format A3 (30 cm × 42 cm); cuprinde pe partea din faţă fotografii mari cu Părintele Justin, iar pe verso calendarul ortodox + imagini din viaţa de obşte a Mănăstirilor Paltin şi Petru Vodă. Conţine 13 pagini color, pe carton lucios de 200g. PREŢ: 15 RON.

Al doilea calendar este de birou, în format A6 (15 cm x 10,5 cm); cuprinde pe partea din faţă fotografii mari cu Părintele Justin, iar pe verso principalele sărbători din luna în curs + imagini din viaţa de obşte a Mănăstirii Paltin. Conţine 13 pagini color, pe carton lucios de 130g. PREŢ: 5 RON

Pentru comenzi utilizaţi formularul de aici.

Ziaristi Online: Timisoara, 20 decembrie 1989, primul oras liber de comunism. Marturia lui Sorin Bogdan

 

20 decembrie 1989

Sorin Bogdan: era o dimineata superba. perfect senin. soare stralucitor, cu acele raze blande si calde care-ti relaxeaza fata. dimineti din cele pe care inca le mai intalnesti iarna in timisoara. locuiam in soarelui, un cartier mai nou al timisoarei, cu blocuri comuniste gri si strambe, cu alei butucanose si pline de noroi. spre statia de tramvai mergeai pe o alee printre un stadion si gardul intreprinderii a.e.m., alee pe care am prins-o pe cand era doar o poteca de pamant, nascuta din urmele pasilor celor din schimbul intai. si care trecea, desigur, pe langa o mica mlastina cu stuf si broaste,
pe la 9:00, am plecat spre intersectia cea mare de pe calea buziasului. mi-au dat lacrimile: muncitorii de pe platforma industriala ieseau in strada. in ordine, incepand cu intreprinderile de la marginea orasului, carora li se alaturau ceilalti, in drumul catre centru. coloana de la i.o.r. s-a unit cu cea de la “electrotimis“, apoi a.e.m. si au luat-o in jos spre “spumotim“, “tehnometal“, “detergenti“… strigau “acum ori niciodata !” “romani veniti cu noi !” era o imagine coplesitoare. hotarati, cu drapele cu stema decupata si pancarte cu numele intreprinderii si “libertate !” sau “jos ceausescu !” pictate stangaci pe niste panze gasite in magazie.
am fugit repede la studioul lui liviu butoi de langa liceul “c.d.loga”. nu era acolo. cand am ajuns in piata operei, am auzit “libertate !” si “armata e cu noi !” dinspre parcul central. de la gara, veneau coloanele cu muncitorii de la “solventul” si “elba“. in fruntea lor, un autoblindat cu teava trecuta prin gaura din drapelul national, calarit de militari imbratisati de oameni simpli. au ocolit parcul si au ingenuncheat in fata catedralei, rostind intr-un cor monumental “tatal nostru !”

Continuarea la Ziaristi Online

Romania, intre cele 5 tari din Europa care permit culturile modificate genetic

Deşi, la cererea mai multor guverne europene, UE intenţionează să dea drept de veto fiecărei ţări în parte în privinţa transgenicelor, Spania, care deţine 80% din culturile din Europa, se opune. Doar cinci ţări UE autorizează deja culturile transgenice, printre care şi România.

Secretara de Stat pentru Schimbări Climatice a Ministerului Mediului spaniol, Teresa Ribera, a apărat "maxima rigoare" a controalelor ştiinţifice la care sunt supuse toate organismele modificate genetic (OGM) ce se vor introduce în UE şi a avertizat asupra riscului pentru piaţa internă dacă cei 27 membri ai UE vor opta pentru "renaţionalizarea" normelor asupra acestui tip de culturi, informează Europa Press.
Ribera nu a dorit, însă, să comenteze informaţiile Wikileaks, divulgate de "El Pais", care susţin că secretarul de Stat al Mediului Rural spaniol, Josep Puxeu, a cerut Statelor Unite ale Americii să "facă presiuni asupra Comisiei Europene în favoarea transgenicelor". Este vorba, în opinia lui Ribera, de "păreri personale" despre o conversaţie purtată de Puxeu, despre care "ar trebui întrebat dânsul".
Ribera a făcut aceste declaraţii la sosirea reuniunii de miniştrii ai Mediului din UE, de la Bruxelles, unde miniştrii au discutat despre propunerea Executivului comunitar pentru a da mai multă flexibilitate ţărilor care vor dori să aibă drept de veto asupra cultivării transgenicelor, deşi acestea sunt autorizate la nivel comunitar.
Austria, Ungaria şi Luxemburg, cei mai vehemenţi opozanţi ai culturilor modificate genetic
Acestei propuneri a UE i se opun ţări precum Spania şi Franţa, din diverse motive. Bruxelles-ul vrea să dea satisfacţie guvernelor Austriei, Ungariei şi Luxemburgului, care se opun din răsputeri culturilor transgenice, pentru că doresc protejarea şi încurajarea agriculturii ecologice şi tradiţionale. Alte ţări, precum Olanda, sunt partizane ale acestei biotehnologii.
În acest context, Ribera a insistat că Guvernul, prin "departamentele" de Mediu, Sănătate şi Consum şi Ştiinţă şi Inovaţie, a "militat pentru maximă rigoare ştiinţifică în deciziile care se vor lua".
"Totul trece printr-o comisie naţională de biosecuritate, care analizează orice substanţe şi organisme modificate genetic care se introduc în Europa, pentru ca acestea să treacă toate controalele cu maximă rigoare ştiinţifică", a mai spus secretara de Stat pentru Schimbări Climatice.
Ribera recunoaşte că există State membre "mai vehemente" împotriva prezenţei transgenicelor în Uniunea Europeană, dar consideră că "aspectul cel mai sensibil al dezbaterii este riscul pe care şi-l asumă privind posibilele diviziuni pe piaţa internă".

România, între cele cinci ţări care permit culturile transgenice

"Dacă ne întoarcem la un proces de naţionalizare a deciziilor în acest domeniu, riscăm să creăm un precedent care ar putea avea, totodată, consecinţe dure asupra mediului înconjurători", a continuat Ribera, avertizând că "întoarcerea la o schemă în care fiecare poate avea drept de veto sau de a analiza fără a avea încredere în ceilalţi, generăm un germen foarte periculos pentru unitatea acestui domeniu".
80% din totalul spaţiului cultivat cu transgenice, din Europa, este în Spania, care destinează 90.000 de hectare cultivării de porumb modificat genetic MON 810. Doar cinci ţări din UE (Spania, România, Portugalia, Cehia şi Slovacia) autorizează acest tip de culturi.

Parintele Arsenie Boca: Ratiunea. "Mulţi raman bucurosi la un surogat de religie, al unei religii in limitele ratiunii, pentru ca aceasta nu angajeaza viata omului in niciun risc"

„Raţiunea nu poate cunoaşte pe Dumnezeu prin puterile proprii oricâte piscuri de întrebări i-ar pune. Dumnezeul raţiunii e un Dumnezeu abstract, un postulat, deci nu putem ieşi pe această cale din ateismul conceptului. Absolutul metafizic nu e Dumnezeul personal care transformă haosul în cosmos,  re-creează pe om şi-l aduce iarăşi în starea paradisiacă din care a căzut.

Mulţi rămân bucuroşi la un surogat de religie, al unei religii în limitele raţiunii, pentru că aceasta nu angajează viaţa omului în nici un risc; ba dimpotrivă, ajung să creadă că religia e un gen mitic de cunoaştere, moştenit din pruncia omului pe pămînt - cu alte cuvinte omul e creatorul lui Dumnezeu sau, şi mai precis, Dumnezeu devine conştient de sine din om, deci omul e Dumnezeu.

Aci duce,la acest gen de deducţii, orgoliul luciferic al raţiunii autonome. Dar duce şi la însăşi desfiinţarea raţiunii, întrucât aceeaşi raţiune poate dovedi, cu aceeaşi stringenţă logică, şi teza şi antiteza.

Când competiţia dintre raţiune şi instinctele declanşate se soldează cu schilodirea raţiunii, care pierde oarecum criteriul responsabilităţii, - i se întunecă zarea metafizică, în folosul datelor imediate ale simţurilor, care, ele, confiscă tot omul şi-l reduc, până la urmă, la un număr. Sofismul şi vicierea instinctelor au compromise raţiunea ca unealtă capabilă de cunoaşterea lui Dumnezeu. Când compromiterea raţiunii şi decăderea omului în animalitate au ajuns la paroxism, a venit vremea Revelaţiei.

Abia Revelaţia reabiliteză raţiunea,luminînd-o prin har, şi sfinţeşte natura, purificăndu-o, prin virtute. În atare împrejurare credinţa nu mai e un risc al raţiunii, ci o certitudine pentru care bucuros riscăm viaţa. Sigur Împărăţia lui Dumnezeu e un risc şi o catastrofă pentru toate împărăţiile lumii, pentru toate instituţiile ei.”

 

Sursa: Ieromonah Arsenie Boca/P.S. Daniil Stoenescu, Părintele Arsenie Boca: Omul îmbrăcat în haină de in şi Îngerul cu cădelniţă de Aur, Editura Charisma, Deva, 2008.

Comisia Europeana recomanda Romaniei sa permita oricarui strain, de oriunde ar fi el, sa poata cumpara padurile si pamantul romanesc!

Comisia Europeană recomandă României şi Bulgariei să permită cetăţenilor din UE care nu sunt stabiliţi în cele două ţări să cumpere terenuri agricole, înainte să expire perioada de tranziţie prevăzută în Tratatul de aderare, respectiv 2014, dar nu consideră că termenele de tranziţie trebuie reduse.

 Tratatul stabileşte o perioadă de tranziţe de şapte ani de la aderare (până în 2014), care permite acestor state membre să menţină restricţiile existente în privinţa achiziţiei de terenuri agricole şi forestiere de către persoane fizice şi juridice din alte ţări din Uniunea Europeană/Spaţiul Economic European. 

Măsurile tranzitorii sunt reexaminate de către CE, potrivit tratatului, în cel de-al treilea an de la data aderării.
Comisia a reexaminat restricţiile temporare şi efectele acestora, pentru a stabili dacă există posibilitatea scurtării sau încetării perioadei de tranziţie înainte de data stabilită în Tratatul de aderare, prin intermediul unui studiu comandat în 2009. 

CE consideră că în România şi Bulgaria nu este necesară o reducere a termenelor limită pentru aplicarea măsurilor restrictive tranzitorii privind achiziţionarea de terenuri agricole, prevăzute în Tratatul de aderare din 2005. 

Comisia subliniază că este important ca cele două state membre să valorifice perioada de tranziţie rămasă pentru a stimula dezvoltarea sectorului agricol.

Promovarea competitivităţii în sectorul de profil poate fi stimulată înaintea expirării perioadei de tranziţie prin intermediul unor măsuri moderate de deschidere a pieţei agricole către investiţiile străine.

Astfel, CE recomandă permiterea achiziţiei libere a unei anumite suprafeţe din terenul agricol al ţării către cetăţenii străini din UE care nu sunt stabiliţi în România şi Bulgaria.

O altă măsură ar fi permiterea achiziţiei libere, de către cetăţeni străini din UE care nu sunt stabiliţi în cele două ţări, a unor terenuri agricole, până la o anumită suprafaţă maximă per tranzacţie, eventual împreună cu o cerinţă de a realiza anumite investiţii în inovare tehnologică.

O a treia măsură ar fi permiterea achiziţiei libere, de către cetăţenii străini din UE care nu sunt stabiliţi în România şi Bulgaria, dar care închiriază proprietăţi agricole în aceste ţări, a construcţiilor agricole şi a terenurilor pe care acestea sunt construite.