Tratatul stabileşte o perioadă de tranziţe de şapte ani de la aderare (până în 2014), care permite acestor state membre să menţină restricţiile existente în privinţa achiziţiei de terenuri agricole şi forestiere de către persoane fizice şi juridice din alte ţări din Uniunea Europeană/Spaţiul Economic European.
Măsurile tranzitorii sunt reexaminate de către CE, potrivit tratatului, în cel de-al treilea an de la data aderării.
Comisia a reexaminat restricţiile temporare şi efectele acestora, pentru a stabili dacă există posibilitatea scurtării sau încetării perioadei de tranziţie înainte de data stabilită în Tratatul de aderare, prin intermediul unui studiu comandat în 2009.
CE consideră că în România şi Bulgaria nu este necesară o reducere a termenelor limită pentru aplicarea măsurilor restrictive tranzitorii privind achiziţionarea de terenuri agricole, prevăzute în Tratatul de aderare din 2005.
Comisia subliniază că este important ca cele două state membre să valorifice perioada de tranziţie rămasă pentru a stimula dezvoltarea sectorului agricol.
Promovarea competitivităţii în sectorul de profil poate fi stimulată înaintea expirării perioadei de tranziţie prin intermediul unor măsuri moderate de deschidere a pieţei agricole către investiţiile străine.
Astfel, CE recomandă permiterea achiziţiei libere a unei anumite suprafeţe din terenul agricol al ţării către cetăţenii străini din UE care nu sunt stabiliţi în România şi Bulgaria.
O altă măsură ar fi permiterea achiziţiei libere, de către cetăţeni străini din UE care nu sunt stabiliţi în cele două ţări, a unor terenuri agricole, până la o anumită suprafaţă maximă per tranzacţie, eventual împreună cu o cerinţă de a realiza anumite investiţii în inovare tehnologică.
O a treia măsură ar fi permiterea achiziţiei libere, de către cetăţenii străini din UE care nu sunt stabiliţi în România şi Bulgaria, dar care închiriază proprietăţi agricole în aceste ţări, a construcţiilor agricole şi a terenurilor pe care acestea sunt construite.
Potrivit concluziilor studiului şi raportului, în România şi Bulgaria nu există o interdicţie totală privind achiziţia de terenuri agricole.
În pofida restricţiilor temporare, a fost integrată o prezenţă considerabilă a capitalului străin, fără ca sectorul agricol să suporte un şoc vizibil, prin înfiinţarea unor companii noi sau a participării la companii locale, a stabilirii cetăţenilor UE ca fermieri care desfăşoară activităţi independente.
Activităţile investitorilor străini ar putea avea un impact pozitiv asupra reformei agricole din Bulgaria şi România, prin introducerea unor tehnologii noi, asigurarea capitalului necesar producţiei, raţionalizarea exploatării terenurilor agricole şi creşterea valorii acestora.
Comisia a remarcat că pe piaţa agricolă a României şi Bulgariei există deja o prezenţă străină semnificativă, reprezentată de persoanele juridice stabilite în aceste ţări, care funcţionează cu capital străin, de străinii care închiriază terenuri agricole fără restricţii şi de fermierii din UE care desfăşoară activităţi independente şi au statut de rezidenţi.
Achiziţia de terenuri de către aceşti investitori din UE nu a provocat niciun şoc vizibil în sectorul agricol, se arată în raport, care adaugă că activităţile vor economice ar putea fi chiar o contribuţie la remedierea deficienţelor sistemice legate de problemele instituţionale persistente, care împiedică exploatarea cu mai mare eficienţă a terenurilor şi, prin urmare, productivitatea agricolă.
De asemenea, după expirarea perioadei de tranziţie, ar fi puţin probabil să mai apară şocuri ca urmare a unei preluări masive de terenuri, deoarece viitorii investitori vor fi probahbil cei care, în principiu, sunt interesaţi de piaţa agricolă din România şi Bulgaria, dar nu în măsura în care ar fi fost nevoiţi să se stabilească deja în aceste ţări în cursul perioadei de tranziţie.
Potrivit CE, decalajul faţă de alte state membre ale UE în ceea ce priveşte veniturile şi preţurile de vânzare ale terenurilor din România şi Bulgaria se diminuează în timp, însă este încă semnificativ şi departe de convergenţa completă. Totuşi, reducerea acestui decalaj nu a fost preconizată sau considerată o condiţie necesară pentru abrogarea derogărilor.
Comisia a mai constatat că indicatorii socio-economici ai producţiei agricole s-au îmbunătăţit şi se aşteaptă ca aeastă tendinţă pozitivă să continue. Există însă o diferenţă importantă între cele două state şi restul ţărilor membre ale UE în privinţa productivităţii şi a ponderii agriculturii în totalul ocupării forţei de muncă.
Potrivit raportului, aderarea la UE a influenţat deja pozitiv dezvoltarea acestui sector. Stimularea investiţiilor străine în economie şi dezoltarea sectorului financiar, prin aderarea la UE, au avut ca efect un acces îmbunătăţit al agricultorilor la sistemul de credite şi asigurări, ceea ce a condus la creşterea productivităţii agricole, a cererii de terenuri şi a valorii acestora.
În plus, subvenţionarea fermelor, în cadrul Politicii agricole comune (PAC), deşi redusă ca nivel comparativ cu subvenţiile acordate fermelor în alte state membre ale UE, reprezintă o parte importantă a veniturilor fermierilor din cele două ţări.
În Bulgaria şi România, reglementarea achiziţionării de terenuri agricole de către străinii din UE este similară.
Astfel, cetăţenii din UE care vor să se stabilească în calitate de fermieri ce desfăşoară activităţi independente şi să achiziţioneze terenuri agricole în România şi Bulgaria nu sunt supuşi niciunei restricţii sau proceduri diferite de cele aplicate locuitorilor celor două ţări.
Persoanele juridice stabilite în România şi Bulgaria pot, de asemenea, achiziţiona liber terenuri agricole în oricare din aceste state, indiferent de nivelul participării străine la capitalul acestora.
Comisia înaintează acest raport Consiliului European, în conformitate cu Protocolul privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană.
Stire MEDIAFAX
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu