Comisia Europeana a respins proiectul legii care prevedea interzicerea negarii crimelor facute de regimurile comuniste, in acelasi mod in care unele state din Uniunea Europeana interzic negarea crimelor Holocaustului evreiesc

Comisia Europeana a respins solicitarile mai multor state din estul Europei, printre care si Romania, care au solicitat adoptarea unei legi europene a genocidului dublu. Proiectul legii prevedea interzicerea negarii crimelor facute de regimurile comuniste in acelasi mod in care unele state din Uniunea Europeana interzic negarea si banalizarea crimelor Holocaustului.


Cu alte cuvinte, conform legii propuse de cele sase state europene nimeni nu ar mai fi avut voie, odata aprobata legea, sa nege, in orice context, public sau privat, genocidul comunist caruia i-au cazut victime milioane de oameni din fostul lagar comunist.



Numai in Romania, de pilda, in cei 45 de ani de comunism, au fost, in total, 2.451.000 victime ale regimului totalitar, conform datelor ofciale mentionate in volumul "Holocaustul Rosu" al doctorului Florin Matrescu, autorul celui mai documentat si relevant compendiu in materie: prizonieri de război în URSS, 180.000; ucişi în lagăre şi închisori, 500.000, dintre care 250.000 ucişi în lagăre şi închisori si alti 250.000, decedati din multiple cauze, la scurt timp dupa eliberarea lor din detentie; 200 000, ucisi in timpul colectivizarii fortate; 10.000 de membri ai Miscarii nationale de partizani; 60.000, in perioada ceausista; peste 1400 in Revoltuia Romana din Decembrie; 1500 000 de victime in Basarabia si Bucovina, ca teritorii instrainate ale Romaniei.


Parerea ministrilor de externe ai Romaniei, Lituaniei, Letoniei, Bulgariei, Ungariei si Cehiei, care au discutat saptamana trecuta acest subiect cu Comisarul pentru Justitie Europeana , Viviane Reding, a fost aceea ca aceste crime trebuie tratate dupa aceleasi standarde si prevederi ca si crimele impotriva evreilor si au solicitat, in numele statelor pe care le reprezinta, interzicerea negarii si banalizarii crimelor comuniste cat si apologia lor.


Comisia Europeana a dat insa un raspuns negativ cererii de adoptare a legii dublui genocid motivand ca ororile savarsite de comunism sunt evidente insa ele nu au fost indreptate impotriva unei minoritati etnice ,asa ca ideea unei legi a genocidului dublu se respinge din start.


Nesansa victimelor totalitarismului, nu-i asa, sa nu fi fost toate din randul uneia sau a mai multor minoritati! Ca doar ce conteaza numarul acestora cand mai importatnta e minoritatea etnica!


Si o parte a comunitatii evreiesti, prin vocea directorului centrului Simon Wiesenthal din Israel, Efraim Zuroff, si-a exprimat pozitia fata de cererea celor sase state europene spunand ca nu se pot compara crimele impotriva evreilor cu cele comise sub regimurile comuniste pentru ca rusii au fost cei care i-au eliberat pe evreii din lagare si, fara Rusia, probabil ca Germania nazista nu ar fi fost invinsa.



Concluzia? Ca pentru Holocaustul rosu, Rusia si regimurile totalitare pe care le-a impus aceasta in statele fostului lagar comunist pot fi absolvite, fiindca ea, Rusia, e cea care a stopat Holocaustul evreiesc invingand Germania nazista.


Sursa: Ziare.ro  
Autor: Maria Petrascu 

Comisia Europeana recomanda Romaniei sa permita oricarui strain, de oriunde ar fi el, sa poata cumpara padurile si pamantul romanesc!

Comisia Europeană recomandă României şi Bulgariei să permită cetăţenilor din UE care nu sunt stabiliţi în cele două ţări să cumpere terenuri agricole, înainte să expire perioada de tranziţie prevăzută în Tratatul de aderare, respectiv 2014, dar nu consideră că termenele de tranziţie trebuie reduse.

 Tratatul stabileşte o perioadă de tranziţe de şapte ani de la aderare (până în 2014), care permite acestor state membre să menţină restricţiile existente în privinţa achiziţiei de terenuri agricole şi forestiere de către persoane fizice şi juridice din alte ţări din Uniunea Europeană/Spaţiul Economic European. 

Măsurile tranzitorii sunt reexaminate de către CE, potrivit tratatului, în cel de-al treilea an de la data aderării.
Comisia a reexaminat restricţiile temporare şi efectele acestora, pentru a stabili dacă există posibilitatea scurtării sau încetării perioadei de tranziţie înainte de data stabilită în Tratatul de aderare, prin intermediul unui studiu comandat în 2009. 

CE consideră că în România şi Bulgaria nu este necesară o reducere a termenelor limită pentru aplicarea măsurilor restrictive tranzitorii privind achiziţionarea de terenuri agricole, prevăzute în Tratatul de aderare din 2005. 

Comisia subliniază că este important ca cele două state membre să valorifice perioada de tranziţie rămasă pentru a stimula dezvoltarea sectorului agricol.

Promovarea competitivităţii în sectorul de profil poate fi stimulată înaintea expirării perioadei de tranziţie prin intermediul unor măsuri moderate de deschidere a pieţei agricole către investiţiile străine.

Astfel, CE recomandă permiterea achiziţiei libere a unei anumite suprafeţe din terenul agricol al ţării către cetăţenii străini din UE care nu sunt stabiliţi în România şi Bulgaria.

O altă măsură ar fi permiterea achiziţiei libere, de către cetăţeni străini din UE care nu sunt stabiliţi în cele două ţări, a unor terenuri agricole, până la o anumită suprafaţă maximă per tranzacţie, eventual împreună cu o cerinţă de a realiza anumite investiţii în inovare tehnologică.

O a treia măsură ar fi permiterea achiziţiei libere, de către cetăţenii străini din UE care nu sunt stabiliţi în România şi Bulgaria, dar care închiriază proprietăţi agricole în aceste ţări, a construcţiilor agricole şi a terenurilor pe care acestea sunt construite.