Una dintre cele mai dure bătălii diplomatice purtate la Bucureşti, aşa cum rezultă din telegramele WikilLeaks, viza o problemă în care SUA şi UE au poziţii total opuse: organismele modificate genetic (OMG). Americanii au încercat să folosească România ca un vector de relaxare a politicii europene în ceea ce priveşte biotehnologiile din agricultură. Politicenii români au jucat duplicitar.
De menţionat că, în vreme ce în SUA folosirea organismelor modificate genetic este larg răspândită şi reprezintă o afacere uriaşă, numeroase ţări europene o interzic categoric. "Caz unic în regiune, România este pionier în biotehnologie, cultivă şi promovează soia modificată genetic interzisă de la comercializare în UE.
Obiectivul ambasadei este să ajute România să intre în UE cu o industrie biotehnologică puternic dezvoltată, precum şi cu o populaţie educată care să înţeleagă meritele biotehnologiei. Intensificându-şi acum eforturile în România, SUA vor avea un aliat european solid, cu interese şi convingeri comune cu ale Americii, care să combată în anii ce vin poziţia anti-OMG a UE", se spune într-o telegramă trimisă la 18 ianuarie 2005, semnată de Thomas Delare, adjunctul ambasadorului Jack Dyer Crouch.
Extremă urgenţă
Momentul era critic, în opinia ambasadei, fiindcă începuse numărătoarea inversă pentru aderarea României la UE şi, în paralel, creştea şi presiunea grupurilor anti-OMG. Pornind de la aceste premise, ambasada propunea demararea unei vaste campanii de educare a opiniei publice, prin furnizarea de informaţii către presă şi către consumatori.
Asta însemna diseminarea prin workshopuri şi forumuri a unor informaţii favorabile biotehnologiei. Campania urma să se centreze pe beneficiile biotehnologiei agricole (preţ, sănătate etc.) şi să înceapă cât mai repede, înainte să se formeze alte opinii în rândul populaţiei.
Manipularea, în cifre
În telegramă se spune că, după discuţiile cu partenerii locali, s-a constituit un Consorţiu informal pentru susţinerea programului de inducere a încrederii în produsele modificate genetic. Făceau parte din această coaliţie Agenţia Naţională pentru Protecţia Consumatorului, Departamentul de educaţie şi ştiinţă din TVR (care a promis că va oferi timp de emisie, se spune în telegramă) şi chiar ONG-uri.
Planul cuprindea, printre altele, seminari organizate în oraşele cu cele mai importante universităţi agricole: Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj şi Craiova. Participanţii aveau să fie recrutaţi din rândul cadrelor universitare cu expertiză în domeniu, al industriei şi media locale.
„Până la sfârşitul campaniei, ambasada estimează că vor fi publicate cel puţin 40 de articole de presă, precum şi spoturi de televiziune şi radio. Este de aşteptat ca cel puţin 70% din populaţie să fie expusă la mesajele pozitive referitoare la OMG-uri, ca urmare a acestei campanii", mai precizează Thomas Delare.
România, barometru de manipulare
Înainte de începerea şi încheierea campaniei, au fost planificate studii referitoare la atitudinea oamenilor faţă de alimentele produse prin biotehnologie. Astfel, se puteau contabiliza exact efectele campaniei asupra comportamentului consumatorilor. Mai departe, se spune în telegramă, aceste studii urmau să fie folosite ca barometru pentru măsurarea eficacităţii unor campanii similare derulate în alte ţări. Telegrama cuprindea chiar şi un desfăşurător al costurilor acestei campanii.
Într-o altă telegramă, tot anterioară integrării în UE, se spune că fermierii români sunt susţinători înverşunaţi ai folosirii seminţelor modificate genetic. "Ei şi-au exprimat deja intenţia de a ignora reglementările UE şi de a continua să folosească aceste seminţe", se mai spune în telegramă.
Restricţii fără bază ştiinţifică
Lucrurile se precipită în primăvara anului 2006, când România începe să ia măsuri în domeniu, pentru a-şi pregăti apropiata intrare în UE. Telegrama din 5 aprilie 2006 anunţă Washingtonul că vin vremuri grele în războiul OMG-urilor. "În aşteptarea intrării în UE, Guvernul a interzis în ianuarie cultivarea de soia modificată genetic, începând cu 2007.
Curând va hotărî dacă mai poate fi cultivată anul acesta... Ambasada lucrează în continuare cu susţinătorii din interiorul şi din afara Guvernului pentru a obţine aprobarea cultivării pe 2006, pentru modificarea restricţiilor şi pentru influenţarea pozitivă a opiniei publice". România urma să afle în mai dacă va fi primită în 2007 sau 2008 în UE, aşa încât şi-a intensificat pe ultima sută de metri acţiunile de "adecvare la legislaţia europeană".
Oricum, se mai spunea în telegramă, Executivul României impusese în iarnă câteva restricţii. De exemplu, era interzisă cultivarea de soia modificată genetic pe o rază de 15 kilometri în jurul ariilor naturale protejate, "Deloc surprinzător", explicau diplomaţii, "restricţia nu s-a bazat pe nicio evaluare ştiinţifică a riscului".
Fermierii biotehnologi, organizaţi de Ambasadă
Ambasadorul Nicholas Taubman informează prin acea telegramă că se pregăteşte să atace în Parlament limitările privind produsele modificate genetic, cu ajutorul "a doi influenţi parlamentari pro-OMG aflaţi în relaţie strânsă cu ambasada". Diplomaţii garantează că ministerele Mediului şi Agriculturii nu se vor opune amânării restricţiilor până în 2007.
Mai mult, Asociaţia Biotehnologică a Fermierilor, înfiinţată cu asistenţă din partea ambasadei, va face un lobby activ pe lângă membrii Executivului. Întrebat ce va face dacă se interzice cultivarea soiei în 2006, unul dintre fermieri a spus că ei vor planta oricum. În următoarea telegramă, din 16 mai 2006, ambasada vorbeşte de Comisia Europeană, "care este îngrijorată că România nu va aplica riguros noile reglementări UE referitoare la OMG-uri".
Salvaţi Africa de la foamete!
Alianţa româno-americană pentru OMG-uri continuă şi după aderarea României la UE. SUA, pur şi simplu, nu puteau renunţa la cel mai mare cultivator de OMG-uri din Europa. În august 2008, senatorul Richard Lugar soseşte în România pentru a-i încuraja pe oficialii autohtoni să permită "folosirea metodelor agricole mai avansate, inclusiv a biotehnologiei".
Senatorul are mai multe întâlniri cu oficiali autohtoni şi fiecăruia îi prezintă cam acelaşi discurs. Mai întâi le vorbeşte despre experienţa sa de mare fermier american şi le spune că, desigur, este mai rentabil să cultivi produse naturale, care sunt mai scumpe. Dar, subliniază el, este important "să combatem foametea, în special pe cea din ţările africane", îi explică Lugar ministrului mediului, Attila Korodi, la 28 august 2008.
De aceea, continuă Lugar, este important "ca fermierilor să le fie lăsată libertatea de a cultiva şi exporta orice este nevoie pentru a hrăni oamenii înfometaţi din această lume, care sunt tot mai mulţi". Korodi se arată însă reticent pe acest subiect, iar în comentariul final Taubman precizează că Ambasada are o relaţie dificilă cu ministerul. Asta deoarece Korodi crede că ţara lui şi SUA au puţine lucruri în comun atunci când vine vorba de biotehnologii şi schimbări climatice, România fiind membru UE.
„EnviroPorcul"
În cadrul discuţiilor cu americanii, Marian Zlotea, şeful Autorităţii Sanitar-Veterinare, s-a arătat foarte interesat de „EnviroPig", un proiect de porc transgenetic dezvoltat în SUA. „Ei au părut deschişi folosirii unor asemenea opţiuni în viitor şi şi-ar dori mai multe informaţii şi studii referitoare la animalele transgenice şi la clonarea animalelor". Nota ambasadorului: România este mare producător şi consumator de carne de porc.
Prietenii biotehnologiei
Valeriu Tabără stă în tabăra americanilor Foto: mediafax
PDL şi PSD sunt susţinători puternici ai biotehnologiilor. De cealaltă parte, PNL şi UDMR se opun tot mai mult acestui tip de agricultură. PNL din motive electorale, iar UDMR pentru că preia politica Ungariei în domeniu, se spune în telegramă. Apoi sunt inventariaţi posibilii aliaţi:
Valeriu Tabără (pe atunci vicepreşedinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor, acum ministru PD al Agricuturii) "este unul dintre cei mai sinceri şi influenţi susţinători". Notă: a avut un discurs pătimaş la conferinţa organizată de ambasadă, în octombrie 2007.
Theodor Stolojan - A fost ales toamna trecută (2007) în Parlamentul European, cu o platformă care conţinea şi poziţia în favoarea biotehnologiei.
PSD-istul Petre Daea, membru în Comisia de agricultură din Senat şi fost ministru, este un susţinător vocal al agriculturii biotehnologice.
Ilie Sârbu, ministru al Agriculturii în Guvernul PDL - PSD, este susţinător al biotehnologiilor. Vasile Băcilă, consilierul său, le-a mărturisit americanilor în 2008 că Ilie Sârbu ar fi fost la Bruxelles, la Comisia de mediu, unde ar fi făcut lobby pentru agricultura biotehnologică. Nota din continuare precizează că fiica acestuia, Daciana Sârbu, este membru al Comisiei de mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară din cadrul Parlamentului European. De asemenea, ea este puternic împotriva biotehnologiei, mai spune nota.
Dacian Cioloş, fost ministru liberal al Agriculturii, acum comisar european, ar fi fost un opozant al acestui tip de agricultură. Tehnocrat, având legături personale cu Franţa, el s-ar fi arătat totuşi dispus în 2008 să se împotrivească embargoului la soia modificată genetic, potrivit relatărilor lui Korodi, ajunse la ambasadă prin intermediul producătorilor. "Nimeni nu poate spune cu certitudine de ce parte se va plasa, dar este prea slab poziţionat ca să adopte o poziţie singulară", se arată în telegramă.
