De ce vin străinii să ne cumpere terenul agricol. Suntem incredibil de ieftini

Motivaţi de subvenţiile Uniunii Europene pentru înfiinţarea de ferme, tot mai mulţi investitori străini se orientează către România atunci când vor să investească în agricultură şi nu numai.

Străinii cumpără terenul arabil din România cu un preţ de aproximativ 2000 de euro/hectar, cu până la 40 de ori mai mic decât orice altă zonă din Europa de Vest. Această valoare scăzută a preţurilor a atras investitori precum firma eleveţiană Karpaten Meat, care din 2008 deţine aproape 4.000 de hectare în România şi se ocupă cu creşterea vitelor de provenienţă nemţească.

Mulţi alţi investitori, printre care şi fermieri britanici, au diverse culturi în România, cu preponderenţă grâu. Unele companii, printre care se numără şi compania elveţiană Biofarmland, profită de solul sănătos al României ca să crească diverse soiuri de culturi la standarde organice.

România are în jur de 10 milioane de hectare de teren arabil neutilizat, sol potrivit pentru producţie agricolă şi pentru păşunat. Terenurile din Polonia, Ungaria şi Cehia, deşi sunt mai ieftine decât cele din Europa de Vest, sunt de două ori mai scumpe decât terenurile româneşti.

Tentaţia de a investi în terenurile din România este tot mai mare, iar Nick Tapp, Directorul de Consultanţă în Agricultură al Bidwells recunoaşte apetitul crescând pentru investiţiile în agricultura est-europeană  şi îi sfătuieşte pe investitori să aibă mare grijă la predispoziţiile pieţei de desfacere.

SURSA: The Telegraph

Preluat din revista Capital

Interviu ATITUDINI cu Părintele Justin Pârvu: România – rezistenţa ortodoxă din Balcani

realizat de Monahia Fotini, 3 iunie 2011

Părinte, vă rugăm să ne spuneţi câteva cuvinte despre poetul şi mărturisitorul Radu Gyr. V-a ajutat poezia lui Radu Gyr în închisoare? 

Pentru mine, a fost foarte impresionant un moment din viaţa de detenţie a lui Radu Gyr, anume – asumarea sentinţei condamnării la moarte, care s-a judecat timp de un an de zile. Timp de un an de zile omul acesta a stat cu nesiguranţa zilei de mâine, aşteptând în orice clipă să fie executat. Această tortură psihică mi s-a părut cea mai groaznică posibilă. Pentru că era atât de inumană şi bestială purtarea gardienilor, încât nu vă puteţi imagina. De pildă, condamnaţii la moarte erau încarceraţi într-un corp anume, iar gardienii mimau executarea altora şi trăgeau câte un foc de armă, aşa de formă, ca să audă deţinuţii, care aşteptau cu sufletul la gură să le vină rândul. Era groaznic să trăieşti aceste momente.

Uneori îşi băteau joc de ei, minţindu-i că urmează să fie executaţi. Bieţii deţinuţi erau legaţi la ochi şi trimişi în faţa plutonului de execuţie care trăgea cu gloanţe false, şi apoi erau duşi iarăşi la celulă. Iar după două-trei săptămâni veneau şi anunţau schimbarea pedepsei. Cei care aveau condamnări la moarte erau supuşi la chinuri şi pedepse mai aspre, cum ar fi scaunul electric, o alimentaţie minimă şi te făceau de ajungeai ca o cârpă lepădată. Deveneai ca un om mort de viu. Eu însumi am stat în celulă cu un comandant legionar de prin Ardeal, care a întâmpinat astfel de torturi – Roşca Mihai. Şi ajunsese, săracul, în starea asta de cădere morală şi fizică, tot așteptându-și condamnarea timp de o lună de zile. După o lună de zile, a venit comutarea pedepsei. Dar când mă gândesc la Radu Gyr că a stat un an de zile supus acestei terori… Însă Gyr avea o imensă forţă lăuntrică. El nu s-a lăsat înspăimântat prea mult de moarte. El a primit cu seninătate condamnarea, el se simţea onorat să își dea viaţa pentru Dumnezeu şi idealul său. Poeziile lui Radu Gyr au fost Psaltirea închisorii. Toţi ne-am hrănit din poezia lui, care era binecunoscută nu doar de deţinuţii legionari, ci şi de toţi ceilalți, de alte orientări politice, care rămâneau uimiţi şi pătrunşi de sacrificiul legionarilor, care renunţau şi la puţina lor porție de mâncare pentru a salva pe altul mai plăpând. Însuşi gestul de a oferi ceva altui deţinut în închisoare putea fi fatal, pentru că dacă erai prins, erai aspru pedepsit sau chiar executat pe loc. Deci, era şi un risc foarte mare la care se supuneau. Şi pentru faptul că ştiai o poezie de Radu Gyr, te trezeai imediat cu dosarul verde.

Continuarea la atitudini.com

Forumul Civic al Romanilor din Harghita si Covasna nu se afla printre organizatorii manifestatiei din 26 iunie. Mai mult, o considera neavenita

C O M U N I C A T

 

 

 

Ca urmare a apariţiei în mass-media a unor îndemnuri la o adunare ce ar urma să aibă loc la Sfântu Gheorghe, în data de 26 iunie, unde, în mod abuziv, este invocat şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, precizăm că Forumul nu este printre organizatorii acestei adunări.

Citarea abuzivă a Forumului, fără acordul acestuia poate fi interpretată ca o provocare care încercă decredibilizarea acestuia. Precizăm că o asemenea adunare nu este bine venita şi în acest sens facem apel la cei care o organizează să o anuleze.

 

 

 

Biroul de presa al FCRCHM