In foarte multe tari incep sa apara legi care limiteaza sau interzic accesul la internet.O comisie parlamentară a aprobat un proiect de lege in 2007 care ar putea acorda guvernului autoritatea să blocheze paginile de internet cu conţinut insultător la adresa lui Kemal Ataturk, fondatorul republicii turceşti moderne. Măsura a fost luată la câteva săptămâni după ce un tribunal a decis blocarea accesului la YouTube, în urma publicării unor filme care conţin comentarii nefavorabile cu privire la Ataturk. Interzicerea accesului a durat doar două zile. Orice încercare de promulgare a noii legi ar putea crea probleme în negocierile de aderare la UE cu Turcia.In UK Profesorii britanici au lansat un adevărat război împotriva tehnologiei, solicitând interzicerea prin lege a YouTube şi a reţelelelor de tip Wi-Fi, proiectul de lege fiind dezbatut in Camera Lorzilor. Tehnologia s-a proliferat în şcoli în ultimii ani, profesorii înşişi ajungând să stea cu mâinile pe tastaturile computerelor, legaţi prin intermediul reţelei Wi-Fi.Proiectul de lege intitulat 'Telecom Packet' a fost adoptat de catre Parlamentul European, astfel incat incepand cu luna septembrie 2009 accesul la Internet se poate bloca sau doar restrictiona, in anumite conditii.Scopul declarat al legii propuse de Comisia Europeana vizeaza reformarea sectorului telecomunicatiilor. Pachetul Telecom cuprinde mai multe amendamente care vin sa avantajeze serviciile telefoniei mobile, dar in acelasi timp, aduc atingere unui principiu fundamental al utilizarii internetului, si anume libertatea.In acest sens, cele mai controversate amendamente dau dreptul guvernelor sa decida ce programe pot sau nu pot fi folosite pe Internet pe teritoriul fiecarei tari, de la interzicerea aplicatiilor specializate pe file-sharing si pana la interzicerea utilizarii browserelor (cunoscut fiind faptul ca si asa se pot descarca materiale protejate de copyright) sau chiar restrictionarea totala a accesului la Internet. La trei abateri, furnizorul de Internet (ISP-ul) este obligat sa nu mai permita accesul online. Nu se specifica insa perioada de restrictie a accesului la Internet sau daca se impun si alte sanctiuni.
Sursa: www.urbaniulian.ro
18.3.09
Părintele Arsenie Papacioc: Nu primesc aşa ceva (cip)! Nu mă tem! Cu o moarte toţi suntem datori!
Sunt curios: pe cine o sa creada credinciosii - pe Parintele Duhovnic Arsenie Papacioc sau pe purtatorul de cuvant al Patriarhiei, Costel Stoica, cel cu cipul in frunte?
“RASPUNSUL ASTA ESTE : Ca sunt ARSENIE ! NU PRIMESC ASA CEVA !”Revista Atitudini: Cum vedeti pozitia mitropoliei Clujului fata de pozitia sinodului ? Stiti bine ca Inaltul Anania nu a participat...Parintele Arsenie: A facut ce trebuie. A facut un sinod mitropolitan si s-a precizat. Pentru ca practic nu avea incredere 100% in hotararea de dincoace (n.n. a sinodului BOR). Dar atat cat a facut si patriarhul, eu sunt multumit. Ca se intrezareste impotrivă. Ceea ce este cel mai bun. (n.n. Patriarhul) cu dibacie s-a strecurat… nu-i intereseaza… sunt multe lucruri. VA INDEMN SA NU PRIMITI ASA CEVA. Pentru ca asta e un inceput si ii incurajam sa ne bage pe gat, nu numai in piele… S-a descoperit ca-i si cancerigen. M-a informat Anania la telefon… A venit aseara la mine, un consilier de la patriarhie. M-am ocupat de el bineinteles. Dar nu ma tem. Stiu ca le sunt adversar. Cu o moarte toti suntem datori ! Dar una-i ortodox sa mori alta ecumenist vandut !“
Transcriere de la http://apologeticum.wordpress.com/
Vezi si LA MULTI ANI INTRU MARTURISIRE, IPS BARTOLOMEU ANANIA!Vladica Bartolomeu implineste astazi venerabila varsta de 88 de ani!
Vezi si Un oarecare Tarziu prigoneste credinciosii anti-cip la http://apologeticum.wordpress.com/2009/03/18/la-paris-un-preot-roman-prigoneste-rezistenta-anti-cip/
Ediţia specială Veghea dedicată creştinismului lui Eminescu a fost reeditată!
Revista de cultură şi atitudine creştină Veghea a dedicat o ediţie specială lui Mihai Eminescu, concentrându-se pe abordarea reliefării credinţei creştine în opera eminesciană. Sub titlul “Creştinismul lui Eminescu”, publicaţia îşi propune restaurarea chipului creştin al lui Eminescu, reînnodând tema cercetării credinţei lui Eminescu din perioada interbelică, după interzicerea acesteia în perioada comunistă şi tentativele de demitizare ale detractorilor mai vechi sau mai noi ai lui Eminescu. Revista conţine studii, cele mai multe inedite, ale unor teologi de marcă, cum ar fi Părinţii Profesori Constantin Galeriu, Ilie Moldovan şi Ovidiu Moceanu, dar şi ale tinerilor cercetători şi jurnalişti Crina Palas, Camelia Suruianu, George Roncea şi Florian Palas. O menţiune aparte pentru studiul academicianului Zoe Dumitrescu-Buşulenga, care a intrat în monahism în ultima perioadă a vieţii sale, purtând numele de Maica Benedicta, precum şi pentru mărturiile emoţionante ale Aspaziei Oţel Petrescu şi ale doctorului Teofil Mija despre hrana spirituală pe care au reprezentat-o poeziile lui Eminescu pentru deţinuţii politic. ”Prin versurile sale, Eminescu m-a luat în experienţa sa de credincios, m-a ajutat să-mi aflu diagnosticul şi mi-a îndreptat speranţa către Crăiasa îngerilor pe aripa Rugăciunii sale”, scrie Aspazia Oţel Petrescu. Revista poate fi comandată la adresa de e-mail: veghea_media@yahoo.com.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
