Deşi, la cererea mai multor guverne europene, UE intenţionează să dea drept de veto fiecărei ţări în parte în privinţa transgenicelor, Spania, care deţine 80% din culturile din Europa, se opune. Doar cinci ţări UE autorizează deja culturile transgenice, printre care şi România.
Secretara de Stat pentru Schimbări Climatice a Ministerului Mediului spaniol, Teresa Ribera, a apărat "maxima rigoare" a controalelor ştiinţifice la care sunt supuse toate organismele modificate genetic (OGM) ce se vor introduce în UE şi a avertizat asupra riscului pentru piaţa internă dacă cei 27 membri ai UE vor opta pentru "renaţionalizarea" normelor asupra acestui tip de culturi, informează
Europa Press.
Ribera nu a dorit, însă, să comenteze informaţiile Wikileaks, divulgate de "El Pais", care susţin că secretarul de Stat al Mediului Rural spaniol, Josep Puxeu, a cerut Statelor Unite ale Americii să "facă presiuni asupra Comisiei Europene în favoarea transgenicelor". Este vorba, în opinia lui Ribera, de "păreri personale" despre o conversaţie purtată de Puxeu, despre care "ar trebui întrebat dânsul".
Ribera a făcut aceste declaraţii la sosirea reuniunii de miniştrii ai Mediului din UE, de la Bruxelles, unde miniştrii au discutat despre propunerea Executivului comunitar pentru a da mai multă flexibilitate ţărilor care vor dori să aibă drept de veto asupra cultivării transgenicelor, deşi acestea sunt autorizate la nivel comunitar.
Austria, Ungaria şi Luxemburg, cei mai vehemenţi opozanţi ai culturilor modificate genetic
Acestei propuneri a UE i se opun ţări precum Spania şi Franţa, din diverse motive. Bruxelles-ul vrea să dea satisfacţie guvernelor Austriei, Ungariei şi Luxemburgului, care se opun din răsputeri culturilor transgenice, pentru că doresc protejarea şi încurajarea agriculturii ecologice şi tradiţionale. Alte ţări, precum Olanda, sunt partizane ale acestei biotehnologii.
În acest context, Ribera a insistat că Guvernul, prin "departamentele" de Mediu, Sănătate şi Consum şi Ştiinţă şi Inovaţie, a "militat pentru maximă rigoare ştiinţifică în deciziile care se vor lua".
"Totul trece printr-o comisie naţională de biosecuritate, care analizează orice substanţe şi organisme modificate genetic care se introduc în Europa, pentru ca acestea să treacă toate controalele cu maximă rigoare ştiinţifică", a mai spus secretara de Stat pentru Schimbări Climatice.
Ribera recunoaşte că există State membre "mai vehemente" împotriva prezenţei transgenicelor în Uniunea Europeană, dar consideră că "aspectul cel mai sensibil al dezbaterii este riscul pe care şi-l asumă privind posibilele diviziuni pe piaţa internă".
România, între cele cinci ţări care permit culturile transgenice
"Dacă ne întoarcem la un proces de naţionalizare a deciziilor în acest domeniu, riscăm să creăm un precedent care ar putea avea, totodată, consecinţe dure asupra mediului înconjurători", a continuat Ribera, avertizând că "întoarcerea la o schemă în care fiecare poate avea drept de veto sau de a analiza fără a avea încredere în ceilalţi, generăm un germen foarte periculos pentru unitatea acestui domeniu".
80% din totalul spaţiului cultivat cu transgenice, din Europa, este în Spania, care destinează 90.000 de hectare cultivării de porumb modificat genetic MON 810. Doar cinci ţări din UE (Spania, România, Portugalia, Cehia şi Slovacia) autorizează acest tip de culturi.
