Cererea lui Laszlo Tokes pentru premierul Ungariei, Viktor Orban, la Băile Tuşnad: „Oferiţi Transilvaniei protectorat!”

Ca de obicei, finalul Şcolii de Vară ”Tusvanyos” din staţiunea harghiteană Tuşnad Băi a fost ”oficiat”, sâmbătă, de premierul Ungariei, Orban Viktor, secundat de secretarul de stat din Ministerul de Externe de la Budapesta, Nemeth Zsolt, în chip de moderator, şi de europarlamentarul român Tokes  Laszlo. În timp ce şeful executivului ungar s-a îngrijit mai mult, în discursul lui, de alegerile parlamentare şi europarlamentare de anul viitor, eurodeputatul Tokes a lansat un apel la adresa Budapestei de a oferi protectorat Transilvaniei.

Spre deziluzia organizatorilor, a lipsit însă preşedintele Traian Băsescu, prieten declarat al premierului ungar şi un obişnuit al ultimei zile a evenimentului de la Tuşnad Băi la precedentele ediţii. De altfel, nici ceilalţi câţiva reprezentanţi ai partidelor româneşti  – Mihai Răzvan Ungureanu, Remus Cernea, Viorel Hrebenciuc şi Elena Băseascu – anunţaţi de organizatori drept ”vin sigur”, nu au dat curs invitaţiei. Lucru valabil şi în cazul reprezentanţilor UDMR care, cu Kelemen Hunor în frunte, au recurs la un boicot ”original” după ce Toro T. Tibor, şeful PPMT-ului lui Tokes şi unul dintre comisarii politici ai ”Tusvanyos”-ului, interzisese fără nicio explicaţie participarea la eveniment a udemeristului Tamas Sandor, preşedintele C.J. Covasna: s-au declarat ”participanţi doar ca maghiari, nu şi ca reprezentanţi ai UDMR”, ceea ce nu i-a împiedicat să -şi ocupe însă locurile rezervate în primul rând de scaune, alături de vicepremierul ungar Semjen Zsolt şi de ceilalţi oficiali ai guvernului de la Budapesta veniţi la ”Tusvanyos”.

      FOTO: Adrian Popescu/Gandul

Mai mult, vineri seară, departe de ochii şi urechile ziariştilor,  premierul Orban a avut o ”întâlnire privată” cu liderul UDMR, Kelemen Hunor, cei doi întâlnindu-se apoi şi cu şefii tuturor partidelor maghiare din Voivodina, Ucraina Slovacia şi România, la care au participat şi ceilalţi oficiali din guvernul ungar aflaţi la Tuşnad Băi.
”Am avut o întâlnire bilaterală unde am discutat toate problemele care ne privesc pe noi şi problemele la care noi aşteptăm şi un sprijin politic şi moral din partea guvernului ungar, din partea partidelor din coaliţia guvernamentală din Ungaria. A fost o discuţie constructivă şi sper, ştiu că aceste discuţii vor continua”, a declarat Kelemen Hunor după întâlnirile cu Orban.
Liderul UDMR a mai adăugat că ”în interesul comunităţii maghiare, este important ca între România şi Ungaria relaţiile bilaterale să fie normale, să fie constructive, din acest punct de vedere UDMR, ca o forţă legitimă a maghiarilor din România, trebuie şi poate să fie o punte între România şi Ungaria, între cele două guverne, fiecare cu o majoritate substanţială în ţara respectivă”, precizând apoi că UDMR este deschisă şi colaborării cu celelate partide maghiare din România, PCM şi PPMT, în atingerea obiectivelor de regionalizare, autonomie teritorială şi drepturi lingvistice ale comunităţii maghiare din România, ”dacă acestea vor ţine cont că Uniunea Democrată Maghiară a fost aleasă ca forţă legitimă a comunităţii de către electoratul maghiar.”

„Viktor! Viktor!” şi discursul lui electoral

Întâmpinat cu aplauze şi scandări ”Viktor! Viktor!”, într-o fluturare de steaguri ale Ungariei, steaguri ale aşa-zisului Ţinut Secuiesc şi pancarte cu inscripţii autonomiste, premierul Orban a oferit celor peste 2.000 de simpatizanţi veniţi să-l asculte o lungă cuvântare cu iz pronunţat electoral, în perspectiva alegerilor parlamentare şi europarlamentare de anul viitor din Ungaria, la care vor avea drept de vot şi etnicii maghiari din România care au cerut şi primit cetăţenia ungară.
Începutul l-a făcut, ca şi anul trecut, cu o suită de consideraţii despre schimbările din Europa după 1989, insistând asupra greşelilor comise de liderii politici europeni de atunci până în prezent, „care au pus sub semnul întrebării poziţia şi ponderea Europei în lume, pe toate planurile, politic, economic şi chiar militar”.

      FOTO: Adrian Popescu/Gandul

”Din păcate, instituţiile europene nu pot oferi niciun răspuns şi nicio soluţie acestor provocări, răspunsurile şi soluţiile nu vor putea veni decât din partea fiecărui stat în parte”, a adăugat Orban, continuând apoi, în acelaşi registru, cu o prezentare detaliată a ”valorilor, acţiunilor şi realizărilor în interesul naţional ungar” ale guvernului său, cu precădere în domeniul  a economic.
”Dacă urmărim ce a făcut Ungaria după 2010, vedem clar că am început o politică economică naţională adevărată, încât cât mai mult din ce valoare se produce în Ungaria să rămână în Ungaria, pentru cetăţenii ungari”, a spus el, insistând că acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte noua Constituţie impusă de FIDESZ, acuzată ca nedemocratică inclusiv la nivelul instituţiilor Uniunii Europene.
”În secolul 20, ne-au cam dispersat evenimentele, comunităţile au fost dispersate fără să fie dizlocate. Suntem în Transilvania, a fost parte a Ungariei, s-a tras o linie şi acum nu mai e. Din această naţiune dispersată putem face o naţiune puternică doar dacă integrăm naţiunea prin sistemul dublei cetăţenii, numai în acest fel putem deveni o naţiune puternică, doar printr-o asemena politică naţională putem contribui la situaţia fiecărui maghiar, din New-York, din Tuşnad, din Argentina”, a concluzionat Orban Viktor.

Tokes: ”Păcat că nu a mai venit preşedintele Băsescu aici, pe pământul autonom din Băile Tuşnad”

La rândul său, după cum îi este obiceiul, europarlamentarul Tokes Laszlo a oferit  asistenţei încă o mostră a discursurilor sale hungarist-extremiste şi  antiromâneşti, presărată însă şi cu atacuri la adresa UDMR-ului şi începută  ”cu un mare regret”: ”Păcat că nu e aici şi preşedintele Băsescu, pe un pământ autonom din Băile Tuşnad, într-o localitate din Ţinutul Secuiesc autonom, despre care tovarăşul Dragnea ne tot spune că e pământ românesc!”. De asemenea, Tokes i-a cerut lui Orban ca Ungaria să „ofere protectorat Transilvaniei, cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud”.
La finalul lecturii, europarlamentarul şi-a îndemnat auditoriul, în chip de concluzie:”Avem un drapel al Secuimii, haideţi să înfiinţăm acum şi un drapel al Transilvaniei, să mergem şi cu el şi pentru obţinerea autonomie!”.

Adrian POPESCU
Sursa:

http://www.gandul.info/reportaj/cererea-lui-laszlo-tokes-pentru-premierul-ungariei-viktor-orban-la-baile-tusnad-oferiti-transilvaniei-protectorat-11164785

Reţeaua László Tőkes, finanţată de la bugetul Ungariei

Companii cu capital de stat din Ungaria au finanţat cu peste trei milioane de euro numeroase entităţi juridice din România, aflate în strânsă legătură cu László Tőkes, arată o investigaţie a portalului de limbă maghiară Transindex.ro din Cluj, realizată de jurnalistul Sipos Zoltán. Vă prezentăm o versiune editată în limba română a acestei investigaţii.

„Dacă FIDESZ ar fi finanţat campania noastră electorală, atunci nu făceam campania aşa cum am fost nevoiţi s-o facem. Am fi putut face o campanie mai bună“ – a declarat Tibor T. Toro, liderul Partidului Popular al Maghiarilor din România (PPMT), într-un interviu acordat portalului de limba maghiară din Romania transindex.ro. O investigaţie a portalului clujean transindex.ro realizată de jurnalistul Sipos Zoltan, care a presupus peste 50 de solicitări de informaţii de la autorităţile de la Budapesta, arată însă că FIDESZ, partidul premierului Viktor Orbán, poate că nu a finanţat direct PPMT, dar numeroase instituţii şi companii cu capital de stat din Ungaria au finanţat, după ce FIDESZ a revenit la putere în 2010, o serie întreagă de organizaţii, asociaţii şi fundaţii în care se regăsesc persoane din anturajul politic sau civic al lui László Tökes. Dar pentru a înţelege mai bine fluxurile de bani şi de influenţă, e cazul să precizăm entităţile implicate în acest joc: mişcarea civică, partidul şi ONG-ul.

Mişcarea civică Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania – CNMT sau, după acronimul derivat din limba maghiară EMNT - condus de László Tökes, este o organizaţie civică, născută în anul 2003 ca o facţiune ruptă din UDMR şi sprijinită încă de atunci de FIDESZ, partidul actualului premier ungar, Viktor Orbán. Reprezentantul FIDESZ la congresul UDMR de la Satu Mare din 2003, care a ţinut un discurs în care a salutat disidenţa, era nimeni altul decât Nemeth Zsolt, actual secretar de stat în Ministerul de Externe ungar şi unul dintre cele mai importante personaje în ceea ce priveşte politicile Ungariei faţă de maghiarii din afara graniţelor. Partidul După şapte ani de civism mai degrabă steril, CNMT a simţit nevoia unei acţiuni politice mai viguroase, aşa încât a generat un partid: Partidul Popular al Maghiarilor din România (PPMT). Preşedintele executiv al CNMT, Toro T. Tibor, a devenit liderul PPMT, iar o întreagă pleiadă de foşti “civici“ au devenit vicepreşedinţi ai partidului: Balazs Gergely a fost în perioada 2009-2011 preşedinte regional în CNMT, Elod Papp a fost fondator, iar pe urmă vicepreşedinte CNMT, Zsolt Szilagyi a fost şi el fondator şi vicepreşedinte CNMT, Gyula Zatyko a fost membru în conducerea organizaţiei CNMT din judeţul Bihor între 2008 şi 2011.

Mai mult, majoritatea candidaţilor PPMT la alegerile locale şi parlamentare din 2012 şi-au început cariera în CNMT sau activează şi în prezent în această organizaţie. Pe paginile web ale PPMT şi CNMT găsim foarte multe bannere şi ştiri relatând despre organizaţia parteneră. Dacă sunăm, spre exemplu, la biroul CNMT din judeţul Bihor, la telefon se răspunde aşa: „CNMT-PPMT, poftiţi!“. Organizaţia neguvernamentală Cea de-a treia entitate relevantă este organizaţia nonguvernamentală asociată la CNMT, denumită Asociaţia EMNT, care preia în titulatură acronimul în limba maghiară al CNMT, adică EMNT. Înfiinţată tot în 2010, când s-a născut şi partidul, Asociaţia EMNT este prezidată tot de Laszlo Tökes şi, potrivit unor relatări de presă, a fost imediat populată, în structurile de conducere, cu rude şi cunoştinţe ale liderilor celorlalte două entităţi, CNMT şi PPMT, cum ar fi Gergely Balasz , un nepot al lui László Tökes, sau Toro Tamas, fiul liderului PPMT Toro T. Tibor. Dacă primele două entităţi, CNMT şi PPMT, joacă un rol preponderent politic, Asociaţia EMNT are un rol însemnat din punct de vedere financiar, întrucât, spre deosebire de celelalte două, are o mare calitate: ca ONG, poate primi finanţări din străinătate. Mai exact, de la Guvernul FIDESZ de la Budapesta. Finanţarea oficială a PPMT Din raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale al PPMT, publicat pe site-ul Biroului Electoral Central (BEC), reiese că în cursul alegerilor locale din vara anului trecut, PPMT a avut venituri totale de 116.000 de euro, cheltuielile însumând 113.000 de euro. La alegerile parlamentare din 2012, partidul a avut venituri totale de 127.000 de euro şi cheltuieli de 115.000 de euro. Din datele publicate nu reiese cine a donat bani PPMT, şi nici nu putem şti exact din ce activităţi a avut partidul venituri. Avem însă motive să credem că – în pofida declaraţiilor lui Toro – activitatea şi campaniile PPMT sunt finanţate, fie şi indirect, de către FIDESZ, guvernul maghiar, precum şi firme cu capital de stat din Ungaria. Ca să aflăm mai multe, am folosit sistemul online de cereri de informaţii al portalului de investigaţii atlatszo.hu din Ungaria. De-a lungul investigaţiei, am formulat aproximativ 50 de cereri de informaţii. Din răspunsurile primite rezultă că de la înfiinţarea PPMT, în 2010, diferite ministere şi firme de stat au acordat finanţări substanţiale unor ONG-uri înfiinţate recent de către funcţionari şi politicieni din CNMT sau PPMT. Banii au venit pe câteva filiere. Filiera „Centrelor pentru democraţie“ Ajuns din nou la putere în mai 2010, Guvernul Viktor Orban a decis să ofere cetăţenie ungară tuturor maghiarilor din ţările vecine. Pentru asta, a înfiinţat aşa-numitele „Centre pentru democraţie“, unde etnicii maghiari din alte ţări sunt ajutaţi cu formalităţile de dobândire a cetăţeniei maghiare. În România, au fost înfiinţate 26 de asemenea centre, operate sub auspiciile mişcării civice a lui László Tökes, CNMT. În noiembrie 2010, când CNMT a semnat parteneriatul cu guvernul ungar, preşedintele executiv Balasz Gergely, viitorul lider al PPMT, a respins categoric alegaţiile că aceste centre vor fi folosite în beneficiul politic al PPMT. Deşi lista conducătorilor de Centre nu este publică, o verificare „bucată cu bucată“ arată că 6 dintre conducătorii de birouri sunt lideri judeţeni ai CNMT, iar alţi 11 chiar au candidat pentru PPMT în alegerile locale şi parlamentare de anul trecut. Despre bugetul Centrelor pentru democraţie nu se ştie mare lucru. Deşi mult timp a negat, CNMT în final a recunoscut că primeşte finanţare din bani publici maghiari. Cu toate astea, pe site-ul Centrelor pentru democraţie sau ale CNMT nu găsim nici o informaţie cu privire la finanţare. Singurul indiciu este un material „Evenimentul Zilei“, care se bazează pe un document oficial, întocmit în urma unui control efectuat în România, din care rezultă că Ministerul Administraţiei Publice şi Justiţiei din Ungaria a transferat în total 490.000 de euro în contul Asociaţiei EMNT, ONG-ul afiliat CNMT. La solicitarea noastră expresă privind aceşti bani alocaţi Asociaţiei EMNT, Ministerul Administraţiei Publice şi Justiţiei din Ungaria a refuzat să răspundă, invocând o lege din 2007, care exclude din categoria informaţiilor de interes public finanţările acordate organizaţiilor sau persoanelor fizice de peste hotare. Trainingurile, exclusiv pentru politicienii PPMT Cu alte solicitări privind finanţarea ONG-ului asociat CNMT-PPMT am avut însă mai mult noroc. Am aflat astfel că Asociaţia EMNT a câştigat o finanţare de la Ministerul ungar de Externe pentru o campanie de recensământ, respectiv pentru popularizarea proiectului Miko Imre (ce are ca scop ajutarea micilor întreprinderi maghiare din Transilvania). În total, Asociaţia EMNT a beneficiat de finanţări în valoare de 8.000 de euro. De asemenea, Banca de Devoltare Maghiară, cu capital integral de stat, a acordat o finanţare de 84.000 de euro pentru nişte traininguri de dezvoltare comunitară în 22 de localităţi din Ardeal. Programul urma să fie organizat de Asociaţia EMNT în perioada decembrie 2012 –februarie 2013. Accesând pagina web al CNMT, nu găsim nimic despre acest program. Există însă comunicate de presă despre Universitatea Publică Deschisă din Transilvania, organizată de CNMT şi Institutul Balvanyos. Această universitate este însă dedicată strict consilierilor locali PPMT. De asemenea, în judeţul Bihor, in localitatea Valea lui Mihai, a avut loc un alt trainig, cu titlul „Comunicare politică“, organizat de CNMT şi Asociaţia Pro Partium. Acest training era iarăşi pentru consilierii locali PPMT din judeţul Bihor şi Satu Mare. Şi consilierii locali PPMT din judeţul Sălaj au avut destinat recent un training asemănător. Filiera „Presa Fără Hotare“ Din răspunsurile primite la cererile de informaţii reiese că în ultimii ani, cel mai generos finanţator al proiectului CNMT-PPMT a fost Loteria de stat din Ungaria, o companie extrem de profitabilă, subordonată Administraţiei Averii Statului Maghiar. Loteria din Ungaria este cunoscută datorită faptului că în 2010 a acordat o finanţare de 850.000 de euro Fundaţiei Pentru Presa Maghiară Fără Hotare. Această fundaţie a cumpărat un trust de presă din secuime de mărime considerabilă, Udvarhelyi Hirado SRL, editorul cotidienelor locale din Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Gheorgheni, precum şi portalul internet Szekelyhon.ro. Reprezentantul legal al acestei fundaţii este Korda Eva Judit. În perioada 2005-2007, ea a fost directorul executiv al companiei care operează televiziunea de ştiri HirTV din Ungaria, cunoscută ca apropiată de FIDESZ, iar până în 2008, Korda era membru în Consiliul de Administraţie al televiziunii. Sediul Fundaţiei Pentru Presa Fără Hotare este la Budapesta, pe strada Ulloi nr. 102. Tot aici găsim redacţia cotidianului „Magyar Nemzet“ şi radioului Class FM, amândouă fiind considerate organizaţii media apropiate FIDESZ. Pe lângă sponsorizarea din decembrie 2010, Fundaţia Pentru Presa Maghiară Fără Hotare a mai beneficiat de o finanţare de 670.000 de euro din partea Loteriei ungare, acordată în decembrie 2011. Un alt finanţator important al proiectului CNMT-PPMT, respectiv al Fundaţiei Pentru Presa Maghiară Fără Hotare, este Banca de Dezvoltare Maghiară. Şi această instituţie este proprietate a statului maghiar, iar totalul donaţiilor se ridică la 612.000 de euro. O parte mai mică a donaţiilor provine de la compania de electricitate naţională, de asemenea aflată în proprietatea statului maghiar, care a donat 34.000 de euro.

O nouă provocare antiromânească. Tokes le-a cerut parlamentarilor europeni să oprească românizarea din Transilvania

Tokes Laszlo le-a cerut parlamentarilor europeni să ia măsuri împotriva politicii românizării din Transilvania, sistemul de învăţământ fiind cel mai afectat.

La solicitarea lui Tőkés László, în cadrul şedinţei Grupului de Muncă al Minorităţilor Tradiţionale (Minority Intergroup - MI) din cadrul Parlamentului European (PE) de joi, organizată în sediul PE de la Strasbourg, a fost dezbătută situaţia învăţământului universitar din România, în mod special scandalul legat de secţia maghiară a Universităţii de Medicină şi Farmacie de la Târgu Mureş, potrivit Realitatea tv.

Astfel, vicepreşedintele PE le-a explicat colegilor săi că în România se practică politica românizării de zeci de ani, fapt ce se face simţit mai ales în sistemul universitar. Tőkés a dat drept exemplu situaţia secţiei maghiare din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie de la Târgu Mureş, dar a subliniat că acest caz nu este unic.

Politica de stat a contribuit la reducerea numărului de maghiari
Tőkés László a mai susţinut că starea generală de la Universitatea Babeş-Bolyai este bine oglindită de represaliile universitare împotriva profesorilor Hantz Péter şi Kovács Lehel, cărora le-ar fi fost desfăcute contractele de muncă deoarece au luptat pentru inscripţii bilingve.

Potrivit europarlamentarului, această politică de stat ar fi contribuit la procentul actual de doar 20% al maghiarilor din populaţia Transilvaniei şi a subliniat că măsurile care duc la asimilarea maghiarilor se desfăşoară şi în prezent.

În final, el a solicitat UE să adopte un sistem de norme care asigură drepturile minorităţilor.

EVZ.ro

Începe o nouă eră a maghiarimii? Premierul ungar Viktor Orban: Poate va veni momentul când Budapesta va interveni în reorganizarea teritorială a României.Din puţul gândirii lui Laszlo Tokes: În România se continuă colonizarea ortodoxă a Transilvaniei

De pilda, dupa cele patru zile in care, în staţiunea harghiteană Băile Tuşnad s-a desfasurat cea de a 22-a ediţie a Universităţii de Vară “Tusványos”, care s-a incheiat ieri si la care au participat reperezentanti de frunte ai maghiarimii din Romania si Ungaria se nasc niste concluzii.
ADEVARUL, de exemplu, il citeaza pe premeierul Ungariei,Victor Orban, care, in calitatea sa de invitat oficial al Universitatii de Vara de la Tusnad a anuntat ca începe o nouă eră a maghiarimii. Şeful guvernului de la Budapesta, deja un obişnuit al Univeristăţii de Vară, spune sursa citata, a precizat că maghiarii de pretutindeni trebuie să lupte şi, mai ales, să fie uniţi. „Naţiunea maghiară trebuie să fie conştientă, coerentă şi o naţiune unită. Dubla cetăţenie, economia ungurilor şi a maghiarilor din România, viaţa culturală ungară şi a celor din bazinul Carpaţilor, toate acestea trebuie să fie într-o unitate. Dacă nu există o patrie-mamă puternică, nu există nici o naţiune maghiară. Sprijinim acele instituţii, organizaţii care împing viaţa comunităţii spre unitate. Toţi trebuie să fim o forţă unitară", a declarat oficialul ungar. Criza e o şansă pentru unitatea ungurilor, crede Orban. „Situaţia Ungariei s-a modificat în ultimii ani destul de favorabil, însă ultimii 20 de ani au însemnat o ideologie naţională restrânsă şi din ce în ce mai accelerată. Dacă ne uităm la ultimul an, observăm că schimbările sunt foarte accelerate, că se schimbă o epocă, o eră. Mai întâi e nevoie de un colaps ca să ne ridicăm. Noua epocă va creşte rolul statului şi acesta va putea să facă faţă dacă are sprijinul comunităţii şi doar aşa ajungem la naţiune", a explicat Orban sutelor de maghiari adunaţi la Băile Tuşnad.

Referindu-se la "părţile de naţiune de dincolo de graniţe", Orban a arătat că deocamdată patria-mamă nu le poate oferi atâtea mijloace câte ar dori. În ceea ce priveşte problema autonomiei şi a relaţiilor cu partidele politice româneşti la putere, implicate în problema regionalizării,dar şi cu cele maghiare din Transilvania, Orban a declarat că pentru a reglementa aceste chestiuni, mai întâi trebuie întărit statul ungar şi găsite forţe politice din vecinătate cu gândire similară cu care să se colaboreze.
Si tot Viktor Orban, premierul Ungariei, citat de ANTENA 3 , a mai declarat sîmbătă, la Tusnad, că încă nu a venit momentul ca Guvernul de la Budapesta să intervină în problema reorganizării teritoriale din România. Premierul le-a sugerat organizaţiilor maghiare să adopte o poziţie comună în această chestiune şi să fie comunicată Executivului de la Bucureşti, urmând ca, ulterior, Budapesta să decidă dacă va interveni sau nu : "În privinţa reorganizării României, nu a venit momentul în care Guvernul de la Budapesta să se manifeste. Poate va veni acel moment. Deocamdată trebuie să spun că comunitatea maghiară trebuie să adopte o poziţie comună şi să comunice asta Guvernului de la Bucureşti. După ce va fi o poziţie comună care ne va fi comunicată şi nouă, vom decide dacă trebuie să intervenim”, a spus Orban, potrivit traducerii oficiale.

Premierul maghiar Viktor Orban a mai declarat la Tusnad , relateaza si HOTNEWS , ca un prim pas spre unificarea natiunii maghiare a fost facut prin acordarea dublei cetatenii: "Asistam in aceste momente la unificare sectoriala a natiunii maghiare. Dubla cetatenie este un pas spre unificare", a declarat premierul maghiar. Vorbind de acelasi ideal, Orban a declarat ca odata ce Romania va intra in spatiu Schengen, vor fi create 50 de puncte de trecere libera a frontierei. "Circulatia intre cele doua tari va fi libera. Acesta este si unul din motivele pentru care Guvernul maghiar s-a luptat pentru intrarea Romaniei in Schengen", a mai declarat oficialul maghiar.

Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, prezent si el la Tusnad si citat de GANDUL, a susţinut, la Universitatea de Vară "Tusvanyos", că actuala Constituţie ar trebui modificată, iar la articolul 1 să rămână sintagma de "stat naţional şi unitar", în timp ce la articolul 2 să se precizeze că există entităţi autonome, precum Ţinutul Secuiesc
Antal Arpad a declarat, vineri, la Băile Tuşnad, în cadrul dezbaterilor pe tema "Reforma administrativ-teritorială - perspectiva constituţională", că actuala Constituţie ar trebui modificată şi adusă mai aproape de realitate, una dintre realităţi fiind că în România trăiesc 1,5 milioane de maghiari.
:"Sunt adeptul să modificăm Constituţia, să o aducem mai aproape de realitate, legile să vină spre realitate şi să nu modificăm realitatea în direcţia legilor. Sunt sensibilităţi şi de o parte şi de alta şi de aceea, dacă suntem inteligenţi şi civilizaţi, atunci ţinem cont de aceste sensibilităţi şi lăsăm în primul articol din Constituţie fapul că România este un stat naţional, unitar şi aşa mai departe şi punem în articolul 2 că sunt entităţi autonome, de exemplu Ţinutul Secuiesc, şi prin asta rezolvăm toate problemele", a spus Antal Arpad. El a mai spus că în Constituţie ar trebui să existe si un articol care să garanteze păstrarea drepturilor câştigate de minorităţi.
La rândul său, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, citat de sursa, a adus si el argumente în favoarea autonomiei Ţinutului Secuiesc, afirmând că regiunile viitoare ale României trebuie fundamentate pe voinţa colectivităţilor locale: "Această concepţie este în perfectă concordanţă cu propunerea Comisiei Stanomir, care propune ca autorităţile locale să se asocieze liber şi aceste asocieri să fie recunoscute ca regiuni ale României. În situaţia în care se acceptă de majoritate, dacă se acceptă de clasa politică din România această soluţie atunci, fără îndoială, Ţinutul Secuiesc va apărea pe harta României aşa cum am preconizat în proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc", a spus Izsak Balazs.Liderul CNS a mai spus că sintagma de "stat naţional" este "enigmatică şi neinterpretabilă" din punctul de vedere al dreptului internaţional, deoarece, "în afară de România, în Europa nu mai există niciun stat care să aibă cuprinsă în Constituţie această sintagmă": "Deci, în afară de România nu mai există din punctul de vedere al dreptului internaţional încă un stat care să se autodefinească stat naţional. (...) În această situaţie, acest termen nu poate fi interpretat decât că în România suveranitatea de stat aparţine cetăţenilor României, din care facem şi noi, secuii, maghiarii parte. În această situaţie autonomia, care ar însemna să avem noi, cetăţenii României din Ţinutul Secuiesc, drepturi decizionale depline în privinţa regiunii, nu contravine caracterului naţional al statului român", a conchis Izsak Balazs.

Acestor voci li s-a aduagat la Tusnad si cea a lui Laszlo Tokes.Vicepreşedintele Parlamentului European, citat de JURNALUL NATIONAL a declarat că România duce o politică de colonizare ortodoxă a Transilvaniei. El a precizat că maghiarii nu au putut obţine, în 20 de ani, autonomia pe care şi-o doresc. Europarlamentarul afirmă că România trece printr-o "perioadă postsecuristă", fapt care îngreunează situaţia maghiarilor de aici. "În 20 de ani nu am reuşit să obţinem nimic important din punct de vedere strategic, suntem într-o tranziţie postcomunistă, moştenirea Trianonului, moştenirea comunismului ne blochează. În România nu suntem nici în perioada postcomunistă, ci doar în perioada postsecuristă, şi asta îngreunează situaţia celor 1,5 milioane de maghiari", a declarat Laszlo Tokes, potrivit traducerii oficiale.

El a amintit că nu s-a realizat în totalitate restituirea proprietăţilor bisericeşti, că maghiarii nu au obţinut autonomie şi că doar "cu chiu cu vai" s-a creat un sistem de universităţi particulare maghiare, care, spune europarlamentarul, "este meritul primului Guvern Orban".
Tokes a avertizat că numărul maghiarilor continuă să scadă şi că îi aşteaptă o "catastrofă demografică". "În aproape 30 de ani, cu peste 1 milion a scăzut numărul maghiarilor din Bazinul Carpatic. Ceea ce depăşeşte pierderea de sânge din cel de-Al Doilea Război Mondial, inclusiv distrugerea evreilor unguri. Ţara e ciopârţită, comunitatea maghiară este ciopârţită de la Trianon încoace", a mai spus Laszlo Tokes.Vicepreşedintele PE l-a acuzat pe Traian Băsescu că a propus un proiect de reorganizare teritorială care "atacă maghiarii" şi a subliniat că în această chestiune nu este loc de compromis. El a readus în atenţie ideea potrivit căreia în zonele locuite de maghiari din ţara noastră se poartă o politică de "românizare", prin construirea de biserici ortodoxe: "În România se continuă politica de omogenizare. Continuă colonizarea ortodoxă a Transilvaniei. (...) Vorbim de un un stat naţional pan-ortodox şi pan-românesc. Dacă nu spunem aceasta nici şansă nu vom avea să găsim soluţii şi vindecare pentru această problemă", a conchis deputatul european.

Si tot Tokes, citat de ZIUA DE CLUJ , considera ca “puterea românească” trebuie să ceară iertare pentru “păcatele” pe care le-au suferit maghiarii “în epocile post-Trianon şi post-comunism”, ei cerând în schimbul teritoriilor pierdute drepturi, “inclusiv autodeterminare limitată şi orice formă de autonomie”. Laszlo Tokes: "Cerem românilor să ne aşezăm la aceeaşi masă, naţiune cu naţiune, nu majoritate cu minoritate, şi dacă raportul Tismăneanu atacă, cere iertare victimelor comuniste, inclusiv victimelor maghiari, atunci îndreptăţit cerem ca şi puterea românească dintotdeauna să ceară iertare maghiarilor pentru păcatele pe care le-am suferit în epocile post-Trianon şi post-comunism. Dacă am pierdut teren, atunci cerem în schimbul teritoriilor drepturi, inclusiv autodeterminare limitată şi orice formă de autonomie la nivelul Transilvaniei, în Partium şi în Ţinutul Secuiesc”.

Si Kelemen Hunor, liderul UDMR si ministru al Culturii, in Guvernul Boc, vrea sprijinul Budapestei pentru autonomie politica interna , consemneaza ZIUA VECHE . “Avem nevoie de sprijinul Budapestei“, a afirmat vineri, la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, preşedintele UDMR, partid aflat la guvernare.Demnitarul din Guvernul României susţine că doar Budapesta poate permite oamenilor din Transilvania să trăiască liber şi în siguranţă pe plaiul lor natal. Kelemen Hunor a mai spus că introducerea temei autonomiei pe ordinea de zi la Bruxelles se datorează în primul rând prezenţei maghiarilor, precizând că maghiarimea nu trebuie să-şi facă iluzii că Bruxellesul îi va rezolva situaţia.
COTIDIANUL constata ca , pana acum, nici ministrul de Externe ,Teodor Baconschi, nici celelalte autorităţi române nu au avut nicio reacţie fata de aceste declaratii ale oficialilor maghari de la Budapesta si din Romania
Primele declaraţii care au încălcat uzanţele diplomatice, consemneaza sursa citata, au fost făcute la Tuşnad pe 20 iulie. Ultimele, cele ale premierului maghiar Orban Viktor, pe 23 iulie. În toate aceste zile - nimeni nu poate avea scuza crizei de timp -, ministrul de Externe, orice alt oficial MAE, nici unul dintre membrii guvernului Român, de preşedintele Traian Băsescu ce să mai vorbim, nu au avut vreo reacţie. Dacă astfel de declaraţii ar fi fost făcute în altă ţară, probabil că în secunda doi s-ar fi declanşat un scandal monstru. Nici pe site-ul MAE nu exista măcar vreun comunicat legat de declaraţiile de la Tuşnad, mai consemneaza sursa citata care spune ca de pe acest site al ministerului se pot afla doar infromatii despre plimbările domnului ministru Baconschi şi despre faptul că acesta s-a transformat în avocat al Spaniei, susţinând că decizia autorităţilor spaniole de a restricţiona dreptul la muncă pentru români "nu este una cu conotaţii politice" .

In aceste conditii recomandam oficialilor romani care nu au luat pana acum nicio pozitie oficiala pe tema declartiilor de la Tusnad Bai sa se documenteze, daca nu sunt inca edificate , lecturand pe ZIARISTI ONLINE articolul intitulat “Planul secret al Budapestei “pentru desfiinţarea neamului românesc”. Operatiunea de maghiarizare, de la Huszár Antal la Viktor Orban” din care spicuim doar finalul:
(…)Duşmani înverşunaţi ai românilor – precum Tisza István (1861-1918), fost prim-ministru şi lider al Partidului Naţional al Muncii, contele Apponyi Albert (1846-1933), fost ministru al Cultelor şi Instrucţiunii, ministrul de Interne Andrássy Gyula, contele Bethlen István – au inspirat ori susţinut măsurile politice, economice şi culturale de o severitate excepţională împotriva românilor din Transilvania. Ca prim-minstru, Tisza István i-a cerut contelui Bethlen István să-i prezinte planul de acţiune al statului ungar în chestiunea românilor transilvăneni, având în vedere că „guvernele de după 1867 au neglijat o politică energică şi sistematică“.
Planul contelui Bethlen István prevedea :
– noi colonizări în Transilvania
– stimularea natalităţii ungurilor
– sporirea agresivităţii măsurilor de asimilare a românilor
– stimularea emigrării românilor
– strămutarea în Transilvania a ungurilor invalizi de război, a emigranţilor din America şi România, a ceangăilor din Bucovina şi Moldova, împroprietărirea acestora şi acordarea unui credit financiar, printr-o bancă economică şi culturală pentru Transilvania, care să paralizeze Banca Al­bina din Sibiu şi alte 117 bănci româneşti
– intensificarea exploatării resurselor naturale, a investiţiilor în infrastructura edilitară a oraşelor, în cea feroviară şi de navigaţie pe râul Mureş, astfel încât să nu fie posibilă afirmarea capitalului economic, industrial ori agrar cu caracter naţional românesc
– promovarea românilor în funcţii publice numai în zone compact maghiare aflate în dreapta Dunării
– unificarea dreptului transilvan cu cel al Ungariei
– înăsprirea pedepselor pentru delicte de opinie sau presă împotriva statului
– azilurile de copii şi orfanii de război să fie exclusiv sub tutelă un­gurească
– preluarea de către stat a tuturor şcolilor şi grădiniţelor, ca şi obli­gativitatea frecvenţei şi educaţiei în limba maghiară
– înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Maghiare
– introducerea calendarului gregorian în ambele Biserici româneşti
– înfiinţarea Ministerului Reconstrucţiei Transilvaniei
Numai primul război mondial şi consecinţele sale au împiedicat ca planul maghiarizării totale a Transilvaniei să fie aplicat consemenaza sursa citata.
Ceva parca suna cunoscut, foarte cunoscut si foarte actual….Nu?


Sursa: Ziare.ro
Autor: MARIA PETRASCU  

Un fost detinut politic, monahul Teodor Stanescu, spune ca Tokes Laszlo a fost instrumentul puterilor internationale, la revoluția din 1989

Monahul ortodox Teodor Stănescu, de la mănăstirea Petru Vodă din județul Neamț, a vorbit miercuri la Oradea despre „Calvarul Aiudului" și martirajul ortodox în temnițele comuniste. Monahul a spus că Tokes Laszlo a fost doar un instrument al puterilor internaționale și că nu a pornit mișcarea de la Timișoara din dragoste de neam. 

Cu ocazia împlinirii a 21 de ani de la căderea comunismului, monahul ortodox Teodor Stănescu le-a vorbit orădenilor despre jertfele celor care au suferit în închisori, din cauza religiei. Conferința a fost organizată de către asociația ASTRADROM, cu tema „Calvarul Aiudului". Studentul Marius Babau, unul dintre organizatori, le-a amintit orădenilor că primele mișcări de protest, care au culminat cu mitingul de la 22 decembrie 1989 din București, au început la data de 17 decembrie, la Timișoara. Referitor la acele zile, monahul Teodor, fost deținut politic, a spus că „mișcarea pornită de Tokes la Timișoara nu a fost din dragoste față de neam ci așa a fost plănuit de alții. El a fost doar un instrument în toată această schimbare politică. Adevărații martiri au fost cei din închisori, cei care au murit pentru neam și nu cei ce au jucat interesele altor puteri internaționale".

Închisoarea de la Aiud, pentru exterminarea opozanților comunismului

În continuare monahul Teodor (foto) a vorbit despre monumentul ridicat la Aiud în amintirea acestor martiri, în care se află și încăperea cu sfintele moaște ale martirilor care au murit acolo. Acesta a povestit despre suferințele, torturile, căderile și ridicările celor întemnițați, felul în care aceștia s-au luptat pentru a-și menține sufletul aproape de Dumnezeu, cu toate piedicile anchetatorilor și ale torționarilor care încercau să le „scoată din cap" credința în Dumnezeu și dragostea de neam și țară.

Sursa: Adevarul

Semnal de la Dan Tanasa:La 70 de ani de la Dictatul de la Viena, UDMR si Laszlo Tokes au inaugurat o statuie a unui soldat ungur la Reci, in Covasna!

Cu doar cateva zile inainte de implinirea a 70 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena, UDMR si europarlamentarul Laszlo Tokes au inaugurat o statuie a unui soldat ungur la Reci, in Covasna

Autoritatile publice locale din Covasna au inaugurat, in data 21 august, in comuna Reci, o statuie a unui soldat ungur. La inaugurare au participat, printre altii, presedintele Consiliului Judetean Covasna, UDMR-istul Tamas Sandor, si vicepresedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes.
Statuia reprezinta un soldat ungur si, dupa cum apare mentionat pe pagina oficiala de internet a CJ Covasna, aceasta a fost indepartata in 1944 de catre Armata Romana eliberatoare, care a eliberat Transilvania de sub ocupatia Ungariei hortiste.
De mentionat este faptul ca, desi se afla amplasat in Romania, noul monument amplasat de comunitatea maghiara la Reci nu beneficiaza de nicio inscriptie in limba romana!


Redau mai jos stirea postata pe pagina oficiala de internet a CJ Covasna:

"După 65 de ani s-a întors acasă statuia soldatului de la Reci

Statuia soldatului de la Reci ocupă din nou locul său original, după ce în 1944 a fost trunchiată de soldaţii eliberatori, iar în 1977, cu ocazia vizitei dictatorul român, Ceauşescu, a fost îngropată. Monumentul de la Reci întruchipează triumful acelei forţe şi voinţe care, citând cuvintele lui Sylvester Lajos, şi din starea de decapitare este capabilă să se ridice - a afirmat Tamás Sándor, sâmbătă, în data de 21 august în Mestecănişul de la Reci, unde dezvelirea statuii restaurate a reprezentat momentul de debut al celei de a cincea ediţie a Zilelor Reci. În 1941, Gáll Lajos, împreună cu cinci atleţi din Sfântu Gheorghe, au participat la ceremonia de inaugurare a statuii soldatului, amintind de aceste momente, cei zece membri ai cercului alergătorilor care poartă numele lui Gáll Lajos, au parcurs din nou această distanţă şi au participat la evenimentul organizat. A sosit ziua învierii – a apreciat momentul festiv, Dálnoki Lajos, primarul comunei Reci, în oraţia sa; evocând destinul tulbure al statuii, a relevat faptul că acest eveniment conferă şi posibilitatea de a se gândi împreună.
„Exemplul ridicării statuii arată că glasul adevărat al Ţinutului Secuiesc este cel al raţiunii. Nu extremitatea, nu agresiunea, nu puterea banilor, nu glasul urii, ci forţa de zi cu zi a secuilor cumpătaţi şi vrednici ”, a accentuat Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, care le-a amintit celor prezenţi că statuia a putut fi salvată datorită vicleniei secuieşti. "Aşa suntem noi, avem în sânge voinţa de a lupta. Avem în sânge faptul că suntem diferiţi, că avem păreri diferite (...), dar în cele mai frumoase şi importante momente ale secuimii, în problemele cele mai grave, adevărat că uneori doar în ultimul ceas, suntem capabili să ne înţelegem între noi. Noi ştim că unitatea cu adevărat puternică se naşte din diversitate. Să ne amintească, să ne îndemne statuia soldatului ridicată recent.”

Ori biruim, ori murim, aceasta a fost sloganul infanteriei numărul 24 – a adăugat Kisgyörgy Zoltán, care prezentând povestea regimentului, a precizat: este prostie ridicată la rang mutilarea unui recrut, făcând referire prin aceasta la decapitarea statuii. Întrucât, cum a menţionat, soldaţii maghiari, români şi saşi au purtat aceeaşi uniformă. Dacă distrugătorii ar fi cunoscut acest fapt, nu ar fi ridicat mâna la statuie. Vargha Mihály, directorul Muzeului Naţional Secuiesc, a considerat-o un David Secui care l-a învins pe Goliath. Fostul coleg al Muzeului, Fekete Lajos a primit cuvântul, de asemenea, relatând pe scurt că la vremea respectivă, decât s-o distrugă, „mai bine apucam lopata cu mânerul roşu [instrument de incendiu s.n.] şi am îngropat statuia.” „Eroul de toate zilele” a vrut ca statuia să rămână pentru totdeauna în locul său original.

Distinctul orator al ceremoniei de inaugurare a statuii, Tőkés László, vicepreşedintele Parlamentului European, a interpretat statuia în contextul luptătorilor pentru libertate ai anilor 1848-1849, respectiv al Diviziei Secuieşti. A relevat că este vorba despre fidelitate. Neamul secuilor a făcut faţă provocărilor în toate vremurile, a rămas fidel pământului natal şi propriilor valori, pentru aceasta, povestea statuii serveşte drept exemplu. Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania a arătat că există un paralelism: în 1977, statuia trebuia îngropată din cauza dictatorului comunist, astăzi, când aceasta stă cu toată gloria ei, se exhumează corpul dictatorului tiran, ar fi bine dacă sufletul lui Ceauşescu s-ar putea îngropa pentru totdeauna, a subliniat Tőkés.

Figura statuii este, în acelaşi timp, şi un semn: nu suntem agresori, ci ducem o luptă de autoapărare „pentru care trebuie îmbrăcat scutul credinţei cu care puteţi stinge toate săgeţile de foc ale răului, purtaţi coiful mântuirii, precum şi sabia sufletului, care este cuvântul lui Dumnezeu.” (Ef. 6, 16-17), cita cuvântul sfâşietor fostul preot din Timişoara. Credinţa şi fidelitatea, în limba maghiară au aceeaşi rădăcină, a spus Tőkés şi chiar şi astăzi avem mare nevoie de „sabia credinţei”, întrucât cel mai trist lucru este când constatăm că în zilele noastre unii conducători politici, dar şi ai bisericii renunţă în mod benevol la această armă."


Detalii gasiti pe pagina oficiala a Consiliului Judetean Covasna. Vezi si http://www.3szek.ro/load/cikk/31763/A%20r%C3%A9tyi%20honv%C3%A9dszobor%20felt%C3%A1mad%C3%A1sa%20%28Hat%C3%A1rhelyzetek%29

Zi neagra pentru istoria Romaniei (si nu numai): Tőkés László ales vicepreşedinte al Parlamentului European!

Via blogul lui Victor Roncea: Un agent al politiei politice comuniste maghiare si informator al Securitatii in fruntea PE

Autoflagelare, autoamăgire... AUTONOMIE! (II). Laszlo Tokes şi ideea falsificatoare a „autonomiei seculare în Transilvania“.

Din toate aceste trei realităţi istorice, eludând porţiunile de adevăr incomode şi supralicitând porţiunile convenabile (ideea de „autonomie“), falsificatorul Laszlo Tokes fabrică prin mixaj strălucita idee a „autonomiei seculare în Transilvania“ pe care o prezintă cu fast ca argument de necombătut pentru actualele tentative de secesiune ale secuilor. Ceea ce nu spune domnul Tokes este tocmai faptul că secuii beneficiau de autonomie DIN PARTEA REGATULUI UNGARIEI. Or, cum acest regat nu mai există, este o absurditate să pretinzi României nişte privilegii pe care le-ai avut în evul mediu din partea Ungariei şi care erau acordate tocmai pentru activitatea împotriva populaţiei româneşti.
Să mergem mai departe. Treptat, revoltele românilor (care, după spusele domnului Tokes, beneficiau de toată autonomia din lume) - fie de natură culturală, fie de natură armată - încep să se înmulţească. În fruntea mişcării de emancipare naţională a românilor din Transilvania s-a situat episcopul greco-catolic Ioan Inochentie Micu, cel care, în 1744, îi înaintează Mariei Tereza memoriul „Supplex Libellus“, în care cerea anularea legilor discriminatorii pentru români şi acordarea de drepturi naţionale. Apare „Şcoala Ardeleană“, curent cultural promovat de o elită intelectuală, fundamentând ideologia naţională românească mai ales în forma ei politică. Se produce Marea Răscoală ţărănească de la 1784, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, cuprinzând o mare parte a Transilvaniei. În 1791, reprezentanţii Şcolii Ardelene elaborează documentul „Supplex Libellus Valachorum“, prin care cer ştergerea numirilor odioase şi jignitoare de „admişi“/“toleraţi“ şi reaşezarea naţiunii române în uzul tuturor drepturilor, precum şi egalizarea în drepturi a clerului şi nobilimii cu plebea (cu referire la Tripartitum-ul din 1517 care delimita nobilimea de ţărănime, excluzându-i astfel pe români de la viaţa politică), reprezentare politică proporţională, drepturi lingvistice etc.

Revoluţia de la 1848 - ungurii pe contrasens cu românii

De atâta culme a „autonomiei“ de care se bucurau românii „toleraţi“, cu prilejul anului 1848, izbucnesc în Ardeal două revoluţii simultane. Aceea a românilor, care vor lupta sub comanda lui Avram Iancu (pentru păstrarea autonomiei Transilvaniei şi împotriva înglobării ei totale de către Ungaria, pentru recunoaşterea naţiunii române ca naţiune de sine stătătoare, pentru acordarea drepturilor de conştiinţă identitară: introducerea limbii române ca limbă oficială, învăţământ în limba română), şi aceea a ungurilor (care respingeau acordarea drepturilor naţionale pentru români şi luptau pentru unificarea Transilvaniei cu Ungaria, deci pentru desfiinţarea autonomiei). Prin urmare, ce anume cereau românii care, în viziunea lui Laszlo Tokes, s-au scăldat de când lumea în autonomia pe care Ungaria Mare le-a oferit-o dintotdeauna? Tocmai AUTONOMIE cereau! Şi nici măcar o autonomie teritorială, cum doresc astăzi secuii, ci doar una culturală (recunoaşterea drepturilor naţionale). Nu puteau dori o autonomie teritorială, de vreme ce Transilvania era deja autonomă. Ei nu făceau decât să apere această autonomie care se dorea anihilată prin anexarea la Ungaria. Iată că tocmai ungurii au fost cei care doreau desfiinţarea „autonomiei istorice a Transilvaniei“ lui Tokes, şi nicidecum românii!
După Revoluţia din 1848, în Transilvania se instituie regimul habsburgic neoabsolutist, caracterizat prin centralizare şi germanizare. De unde autonomie? De unde limbă română? Abia în perioada 1861-1866, în cadrul unui regim politic liberal, Transilvania îşi recapătă autonomia „istorică“ şi românii primesc pentru prima dată (după câte secole?) recunoaşterea drepturilor lor de conştiinţă şi identitate (deci o autonomie culturală): egalitatea naţiunii române faţă de naţiunile conlocuitoare, oficializarea limbii române (alături de ungurească şi germană), înfiinţarea Mitropoliei Ortodoxe din Transilvania (avându-l în frunte pe Andrei Şaguna).
Minunea nu va dura prea mult. Din 1867 ia naştere Austro-Ungaria. Dualismul austro-ungar este un compromis dintre curtea de la Viena şi nobilimea ungurească, având ca scop salvarea fostului Imperiu Habsburgic, pe punctul de a se dezmembra. Cu această ocazie, Ungaria anexează Transilvania (deci adio „autonomie istorică“, domnule Tokes!) şi aplică legi antiromâneşti, desfiinţând total drepturile naţionale ale românilor, abia cucerite în timpul regimului liberal (deci adio autonomie culturală, domnule Tokes!).
Bineînţeles, şi sub Austro-Ungaria românii „strigau de fericirea unei autonomii istorice în Transilvania“, domnule Tokes! Iată ce strigau: Pronunciamentul de la Blaj din 1868 (în care se cerea întoarcerea la statutul de autonomie a Transilvaniei şi respectarea drepturilor naţionale ale românilor statuate sub regimul liberal anterior); Memorandumul înaintat în 1892 împăratului de la Viena (în care se denunţa anexarea Transilvaniei şi pierderea autonomiei, maghiarizarea forţată şi politicile antiromâneşti, cerându-se acordarea drepturilor naţionale pentru români). În replică, în 1894, semnatarilor Memorandumului li se oferă libertatea şi autonomia cea mai dulce din câte există: puşcăria, de unde vor fi scoşi doar cu intervenţia ulterioară a Regelui Carol I al României.
Iată, deci, în ce a constat „autonomia istorică a Transilvaniei“ pe care secesionistul Laszlo Tokes o trâmbiţează pe toate gardurile şi chiar şi pe postul naţional de radio!

Ungaria Mare - o gigantică minciună

Putem, aşadar, constata că, în mod sistematic, după 1848, dar şi înainte, românii nu vor face decât să lupte pentru autonomia teritorială a Transilvaniei şi pentru autonomia culturală a comunităţilor româneşti (prin recunoaşterea drepturilor naţionale şi de conştiinţă). Putem chiar să afirmăm că Unirea Ardealului cu România, înfăptuită prin Marea Adunare Naţională consultativ-plebiscitară de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918 nu este decât reacţia extremă a românilor, după un mileniu de „autonomie istorică“ şi de „autonomie culturală“. După un mileniu de călcare în picioare. Dintre Unire şi Autonomie (care practic nu mai existase de la 1867 încolo), singura soluţie de eliberare a românilor a fost Unirea cu ţara-mamă. Poate că, dacă Austro-Ungaria ar fi oferit românilor drepturile cerute în atâtea rânduri şi cu atâta insistenţă şi ar fi recunoscut autonomia Transilvaniei, Marea Unire de la 1918 (care a fost în primă fază o unire condiţionată, cu anumite rezerve şi condiţii - printre care şi autonomia Transilvaniei până la Unirea deplină) nu ar mai fi avut loc sau, în orice caz, dorinţa de Unire nu ar mai fi fost atât de ferventă şi unanimă. Însă, la 3 octombrie 1918, împăratul Austro-Ungariei lansează apelul intitulat „Către popoarele mele credincioase“, un apel la federalizare pentru salvarea Imperiului. Nici măcar aici, în această ultimă încercare de păstrare a ceea ce fusese la un moment dat „Ungaria Mare“, Transilvania nu se bucura de autonomia ei, nefiind republică federativă, ci rămânând în continuare parte componentă din Ungaria. Aceasta probabil că a fost picătura care a umplut paharul, dacă ar mai fi existat ceva pe lume care ar mai fi putut face să debordeze un pahar plin şi sub presiune de secole întregi! Românii răspund apelului împăratului prin citirea în Parlamentul de la Budapesta, de către Alexandru Vaida-Voevod, a Declaraţiei de la Oradea (redactate de Vasile Goldiş) elaborate la 29 septembrie 1918 şi reprezentând, practic, o declaraţie de independenţă. De aici înainte, drumul Marii Uniri este deschis.
Iată, aşadar, toate argumentele la fel de istorice care contrazic şi demolează în toate punctele ei teoria „autonomiei istorice în Transilvania“ fabricată de falsificatorul Laszlo Tokes. Ungaria Mare a fost, de la început şi până în ultimele ei clipe, o gigantică minciună. O minciună prin care o populaţie minoritară putea să stăpânească teritorii care nu i-au aparţinut niciodată şi să dicteze soarta diferitelor naţiuni majoritare. Normal că, atunci când te afli într-o astfel de situaţie inconfortabilă, de dominant minoritar în propriul stat, apelezi la tot felul de artificii pentru a-ţi supune populaţiile conlocuitoare şi pentru a te asigura de stabilitatea şi consolidarea propriei poziţii. Unul dintre aceste artificii este un abil joc de acordare limitată, dar şi de control şi restrângere a autonomiilor, care nu rămân decât un simplu instrument efemer şi nu au niciodată un caracter real şi „istoric“!
Odată ce Ungaria Mare a dispărut de pe harta lumii şi s-a născut România Mare, prin Constituţia de la 1923 toate minorităţile din România au primit drepturi democratice, inclusiv sau mai ales secuii şi ungurii. În acest sens, minorităţile beneficiau de: egalitate în faţa legii, partide etnice, şcoală, presă, Biserică proprii. Iată cum au ştiut românii, după aproape un mileniu de călcare în picioare a drepturilor lor esenţiale de conştiinţă şi identitate naţională în Transilvania, să răspundă răului cu binele, oferindu-le ungurilor toate facilităţile la care românii ardeleni poate nici n-ar fi îndrăznit să viseze! Cu toate acestea, ungurii s-au arătat în continuare nemulţumiţi, solicitând autonomie teritorială încă de pe atunci, din Perioada Interbelică.
(Va urma)

Scris de Vlad PĂRĂU

Autoflagelare, autoamăgire... AUTONOMIE! (II)
Curentul - vineri, 19 martie 2010

© Curentul