România ar putea profita de criza alimentară care deja se instalează în lume pentru a se îmbogăţi. Din păcate, în ciuda potenţialului extraordinar, indiferenţa autorităţilor a făcut din ţara noastră una dintre cele mai vulnerabile la foamete state din lume.
"Criza alimentară s-a instalat mai repede decât ne aşteptam. Era inevitabilă, dar a intervenit mai repede pe fondul crizei generale şi a producţiilor de grâu, porumb şi orez, adică cerealele de bază ale omenirii, tot mai scăzute în ultimii trei ani mai ales pe fondul calamităţilor naturale din Rusia, Canada sau Australia. În plus, la nivel mondial, agricultura a fost neglijată, investiţiile în acest sector economic fiind net inferioare celor din IT, infrastructură sau energie. Aceasta şi ca urmare a impactului psihologic ce a urmat existenţei unor stocuri imense de alimente din anii 1970-1990 din America, Uniunea Europeană sau Canada, care au creat impresia că o problemă cu alimentele nu va fi posibilă”, a spus analistul economic Mircea Coşea.
Problemele se vor menţine şi în perioada următoare, omenirea având la dispoziţie tot mai puţină hrană şi aceasta fiind tot mai scumpă.
“Anul viitor situaţia se va agrava din cauza a ceea ce se întâmplă acum în Japonia. Norul radioactiv va ajunge cel mai probabil asupra unor zone din Australia, China sau Rusia, ceea ce va duce la o cerere mai mică de produse obţinute în aceste regiuni din cauza problemelor de contaminare”, a mai arătat Coşea.
Hrană mai puţină şi de mai proastă calitate
România nu este ocolită de această criză pentru că importă trei sferturi din ceea ce consumă şi este astfel dependentă de producţia altor state. Aceasta în condiţiile în care ţara noastră are un potenţial agricol extraordinar, pe care autorităţile române îl tot anunţă, dar nu fac nimic pentru a-l valorifica.
„România are o populaţie de circa 22 milioane de locuitori, dar are un potenţial agricol capabil să satisfacă nevoile a 80 milioane de locuitori. Valorificarea potenţialului agricol al României ne-ar permite să devenim un mare exportator de alimente”, a spus recent Băsescu.
Potrivit unui studiu realizat de banca japoneză Nomura ne aflăm pe locul 12 din 180 de state în topul vulnerabilităţii la creşterea preţului alimentelor, fiind practic ţara europeană cu cel mai mare risc de foamete.
Datele raportate zilele trecute de Institutul Naţional de Statistică au confirmat problema existentă şi în ţara noastră. Astfel, alimentele s-au scumpit în februarie 2011, faţă de aceeaşi lună din anul precedent, cu 8,83%. Întrucât preţurile cresc galopant, iar salariile scad cu fiecare zi, românii vor aloca tot mai mulţi bani pentru achiziţia de alimente.
“Deja în ultima perioada pâine şi cartoful au redevenit alimente cu o preponderenţă exagerată pe masa românilor. Pentru că preţurile vor creşte în continuare, oamenii vor trebui să plătească tot mai mult pentru hrană, care va deveni cheltuiala preponderentă în bugetul unei familii. Vom plăti tot mai mult pe alimente, iar acestea vor fi de tot mai proastă calitate”, a arătat Coşea.
România ar putea deveni un stat bogat
Dacă şi-ar valorifica potenţialul, ţara noastră ar avea şansa nu doar să scape de dependenţa de importuri şi să asigure hrana propriei populaţii, dar ar putea deveni un centru de influenţă şi putere prin faptul că ar avea de oferit alimentele de care alte state duc lipsă.
„În mod paradoxal, România suferă de foame în condiţiile în care ar putea ajunge o ţară cu o bogăţie fabuloasă. Peste câţiva ani, când se va adânci criza alimentară, cei care vor avea alimente vor fi în poziţia celor care au acum petrol. Acum importăm cea mai mare parte a hranei pentru că nu înţelegem oportunitatea de care putem profita şi acest lucru se va întoarce împotriva noastră”, a arătat Coşea.
Totuşi, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, susţine că România are destulă hrană, iar anul agricol 2011 va fi unul bun. „România nu va fi într-o zonă de criză, aşa cum pot fi ţările care sunt sub influenţe climatice defavorabile, şi nu mai spun de celelalte, politice, există potenţial bun şi chiar anul în curs se anunţă un an agricol bun. România trebuie să profite de ceea ce înseamnă o eventuala criză la nivel mondial, şi asta înseamnă să producă mai mult şi să fie un partener excelent pentru cei cu care a legat deja elemente comerciale externe. România poate să fie cu o balanţă pozitivă pe ceea ce înseamnă producţia agro-alimentară”, a spus Tabără.
Specialiştii estimează că principalele sectoare în care trebuie investit sunt infrastructura de irigaţii, tehnologia modernă şi zootehnia. “Sunt necesare investiţii masive în elementele care să ne elibereze de meteodependenţă. Aceasta înseamnă în primul rând că trebuie să punem la punct un sistem de irigaţii eficient. Apoi avem nevoie de investiţii în industria echipamentelor agricole, mai ales că am ajuns să nu mai producem tractoare aproape deloc”, a arătat Coşea.
Potrivit datelor oficiale, zonele rurale din România acoperă 87% din teritoriul ţării, cuprinzând 45% din populaţie, şi anume, 9,7 milioane de locuitori. Având o suprafaţă agricolă de 14.741,2 mii ha (sau 61,8% din suprafaţa totală a ţării), România dispune de resurse agricole importante în Europa Centrală şi de Est.
Aproape jumătate din suprafaţa totală şi din efectivul total de animale se află în exploataţii de subzistenţă, care acoperă 45% din suprafaţa agricolă a României, reprezentând 91% din numărul total de ferme. Majoritatea exploataţiilor au sub 5 ha de teren, având în medie 1,63 ha, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.
Autor: Mihaela Radu
Sursa: Capital
România nu este ocolită de această criză pentru că importă trei sferturi din ceea ce consumă şi este astfel dependentă de producţia altor state. Aceasta în condiţiile în care ţara noastră are un potenţial agricol extraordinar, pe care autorităţile române îl tot anunţă, dar nu fac nimic pentru a-l valorifica.
„România are o populaţie de circa 22 milioane de locuitori, dar are un potenţial agricol capabil să satisfacă nevoile a 80 milioane de locuitori. Valorificarea potenţialului agricol al României ne-ar permite să devenim un mare exportator de alimente”, a spus recent Băsescu.
Potrivit unui studiu realizat de banca japoneză Nomura ne aflăm pe locul 12 din 180 de state în topul vulnerabilităţii la creşterea preţului alimentelor, fiind practic ţara europeană cu cel mai mare risc de foamete.
Datele raportate zilele trecute de Institutul Naţional de Statistică au confirmat problema existentă şi în ţara noastră. Astfel, alimentele s-au scumpit în februarie 2011, faţă de aceeaşi lună din anul precedent, cu 8,83%. Întrucât preţurile cresc galopant, iar salariile scad cu fiecare zi, românii vor aloca tot mai mulţi bani pentru achiziţia de alimente.
“Deja în ultima perioada pâine şi cartoful au redevenit alimente cu o preponderenţă exagerată pe masa românilor. Pentru că preţurile vor creşte în continuare, oamenii vor trebui să plătească tot mai mult pentru hrană, care va deveni cheltuiala preponderentă în bugetul unei familii. Vom plăti tot mai mult pe alimente, iar acestea vor fi de tot mai proastă calitate”, a arătat Coşea.
România ar putea deveni un stat bogat
Dacă şi-ar valorifica potenţialul, ţara noastră ar avea şansa nu doar să scape de dependenţa de importuri şi să asigure hrana propriei populaţii, dar ar putea deveni un centru de influenţă şi putere prin faptul că ar avea de oferit alimentele de care alte state duc lipsă.
„În mod paradoxal, România suferă de foame în condiţiile în care ar putea ajunge o ţară cu o bogăţie fabuloasă. Peste câţiva ani, când se va adânci criza alimentară, cei care vor avea alimente vor fi în poziţia celor care au acum petrol. Acum importăm cea mai mare parte a hranei pentru că nu înţelegem oportunitatea de care putem profita şi acest lucru se va întoarce împotriva noastră”, a arătat Coşea.
Totuşi, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, susţine că România are destulă hrană, iar anul agricol 2011 va fi unul bun. „România nu va fi într-o zonă de criză, aşa cum pot fi ţările care sunt sub influenţe climatice defavorabile, şi nu mai spun de celelalte, politice, există potenţial bun şi chiar anul în curs se anunţă un an agricol bun. România trebuie să profite de ceea ce înseamnă o eventuala criză la nivel mondial, şi asta înseamnă să producă mai mult şi să fie un partener excelent pentru cei cu care a legat deja elemente comerciale externe. România poate să fie cu o balanţă pozitivă pe ceea ce înseamnă producţia agro-alimentară”, a spus Tabără.
Specialiştii estimează că principalele sectoare în care trebuie investit sunt infrastructura de irigaţii, tehnologia modernă şi zootehnia. “Sunt necesare investiţii masive în elementele care să ne elibereze de meteodependenţă. Aceasta înseamnă în primul rând că trebuie să punem la punct un sistem de irigaţii eficient. Apoi avem nevoie de investiţii în industria echipamentelor agricole, mai ales că am ajuns să nu mai producem tractoare aproape deloc”, a arătat Coşea.
Potrivit datelor oficiale, zonele rurale din România acoperă 87% din teritoriul ţării, cuprinzând 45% din populaţie, şi anume, 9,7 milioane de locuitori. Având o suprafaţă agricolă de 14.741,2 mii ha (sau 61,8% din suprafaţa totală a ţării), România dispune de resurse agricole importante în Europa Centrală şi de Est.
Aproape jumătate din suprafaţa totală şi din efectivul total de animale se află în exploataţii de subzistenţă, care acoperă 45% din suprafaţa agricolă a României, reprezentând 91% din numărul total de ferme. Majoritatea exploataţiilor au sub 5 ha de teren, având în medie 1,63 ha, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.
Autor: Mihaela Radu
Sursa: Capital
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu