Au fost găsite mormintele episcopilor lui Ştefan Cel Mare din Ardeal. Una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimii ani a fost realizată în biserica atribuită lui Ştefan cel Mare din comuna clujeană Feleacu.

Arheologii clujeni au descoperit patru morminte ce par a fi ale ierarhilor care au păstorit, în Evul Mediu, episcopia ortodoxă întemeiată în satul Feleacu de către voievodul Moldovei Ştefan cel Mare. Este vorba de una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimii ani. Mormintele se află chiar în interiorul bisericii medievale în stil gotic din comună.

Săpăturile din Feleacu sunt rezultatul unui proiect în care sunt parteneri Academia Română, Universitatea Babeş-Bolyai, Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj şi Asociaţia Hyeronimus din Braşov. Ele au putut fi efectuate în contextul restaurării bisericii. În interiorul lăcaşului de cult, în anii 1920 şi apoi în 1980 au fost turnate două straturi de beton care s-au dilatat şi care ar fi putut să pună în pericol integritatea lăcaşului de cult. Aşa că, aceste straturi au fost îndepărtate, iar specialiştii au început, cu sprijinul părintelui Antonie, care păstoreşte comunitatea din Feleacu, să sape în interiorul bisericii.

„Am descoperit, în total, 19 morminte. Unele dintre ele provin dintr-un cimitir anterior ridicării bisericii. Patru dintre ierarhi au fost înmormântaţi după tipicul specific monahilor, adică cu capul pe o cărămidă. Mai mult, aceste morminte au fost acoperite cu un strat de cărămidă", a spus istoricul Alexandru Şimon, care participă la săpături. Prin faptul că, în tradiţia ortodoxă, ierarhii sunt obligatoriu călugări, apoi prin faptul că în palmele celor îngropaţi în cele patru morminte au fost puse monede de argint, care sunt datate exact din perioada în care au păstorit arhiepiscopii din Feleacu, şi prin faptul că numărul mormintelor coincide cu cel al arhiepiscopilor din Feleacu, istoricii sunt îndreptăţiţi să creadă faptul că este vorba chiar de ierarhii medievali. Mai mult, în timp ce creştinii obişnuiţi sunt îngropaţi cu faţa către răsărit, ierarhi sunt îngropaţi cu faţa către apus, pentru ca, la Judecata de Apoi, să fie cu faţa către popor atunci când va veni momentul învierii. „Oricum, vom face şi o serie de teste ADN pentru a stabili exact dacă este vorba de ierahii din Feleacu", a mai spus istoricul Alexandru Şimon. Mormintele din interiorul bisericii sunt aşezate pe trei straturi, cu o grosime de 160 de centimetri. La vară, vor fi efectuate săpături şi în exteriorul bisericii.

O comunitate cu rosturi militare

Un lucru interesant este faptul că primele morminte sunt datate din secolul XIII. Acest lucru înseamnă că aşezarea Feleacu data cu cel puţin o sută de ani înainte ca, prin ordin regal, în 1367, locuitorii să fie strămutaţi de pe actualul amplasament al statului în vale, pentru paza drumului. Este vorba de o cale care trecea pe amplasamentul vechiului drum roman, situat în prezent prin grădinile localnicilor. Localnicii au revenit în Feleacu în secolul al XVIII-lea (…). Istoricii cred că, prin amplasamentul bisericii şi prin configuraţia reliefului, în zonă se afla şi o fortificaţie, iar felecanii aveau rosturi militare.

Documentele din epocă atestă faptul că, în anul 1486, era atestat un arhiepiscop ortodox Gheorghe, la Mănăstirea Râmeţi. Apoi, în anul 1488, scaunul de arhiereu a fost transferat în Feleacu. Documentele atestă prezenţa unui arhiepiscop, Daniil. Ultimul ierarh din Feleacu a fost atestat în anul 1536. După această dată, ca efect al trecerii Bisericii Ortodoxe din Transilvania de sub influenţa Moldovei sub cea a Bisericii Ortodoxe din Valahia, scaunul de arhiereu a fost mutat spre sudul Transilvaniei, în zona Geoagiu. În Feleacu au rămas două mănăstiri, una de călugări, pe amplasamentul actualei biserici, iar alta de călugăriţe, undeva spre vârful dealului. După circa un secol, mănăstirea de călugăriţe a fost desfiinţată, iar cea de călugări a fost mutată în locul ei. Mănăstirea a funcţionat până la începutul secolului al XVIII-lea, când a fost desfiinţată de autorităţile austriece.


Biserică-unicat

Biserica din Feleacu are o particularitate care îi conferă statutul de unicat. Deşi este ortodoxă, ea a fost ridicată în stil gotic. Practic, ea este una dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult româneşti din piatră. Ea a fost ridicată pe domeniul regal în condiţiile alianţei dintre Ştefan cel Mare şi regele Matia Corvin. Biserica este situată la distanţă egală de cele două domenii dăruite de Matia Corvin domnitorului Ştefan cel Mare în Transilvania, respectiv Ciceul şi Cetatea de Baltă. Mai mult, se pare că biserica a fost ridicată pe o fundaţie mai veche, care ar putea fi evidenţiată de săpăturile de la vară.

Autori: CLAUDIU PADUREAN, FLORINA DOBOS, LARISA NEAGOE