28.2.09

Nu e chip de evadare - „Ce te zbaţi tu, frăţioare,/ Gândul e departe tare/ Şi pe colivia mică şade colivia mare/ Nu e chip de evadare... ”

1. Pe parcursul istoriei recente, ne-am obişnuit să definim mari perioade de timp prin etichete ideologice: secolul „luminilor”, secolul romantic, secolul contestării, secolul vitezei, secolul informaţiei, „epoca de aur”, „vremurile din urmă”, veacul atrocităţilor şi al totalitarismului, era drepturilor omului, „timpuri noi”, „noua ordine mondială”, ş.a.m.d. Singurul lucru care este comun tuturor acestor perioade mai mult sau mai puţin îndepărtate este propaganda agresivă a ideii de LIBERTATE, siluită sistematic şi răsturnată tiranic pentru a servi intereselor celor mai mîrşave, de la constituirea Statelor Unite la Revoluţia Franceză, de la formarea Uniunii Sovietice şi pînă la întemeierea Uniunii Europene. Totul stă sub semnul Libertăţii, o „libertate” care a desfiinţat prin desacralizare şi relativizare toate celulele fundamentale ale societăţii (Familia, Biserica, Şcoala, Morala-Credinţa, Naţiunea-Neamul, Tradiţia-Cultura, Istoria-Memoria, Conştiinţa-Gîndirea) şi, pe plan politic, a reprezentat justificarea mincinoasă în numele căreia s-au produs cele mai mari crime: războaie, lovituri de stat, instaurarea de regimuri tiranice, abuzuri ale statului şi ale sistemului împotriva cetăţenilor. În romanul său cu numele „O mie nouă sute optezi şi patru”, George Orwell imaginează o lume care seamănă cu universul comunist şi în acelaşi timp cu cel pretins democratic, ale cărei principii ideologice sînt următoarele: „Războiul este pace. Sclavia este libertate. Ignoranţa este putere.”. Nişte mesaje tranşante şi usturătoare. Mai ales dacă le citim de-a-ndoaselea: „Pacea este război. Libertatea este sclavie. Puterea este ignoranţa.”. Această triadă de aforisme este expresia cea mai sintetică a democreţofolinei în care trăim astăzi: În numele păcii se duc războaiele „anti-teroriste”, în care se pretinde că sînt anihilate grupări periculoase, cînd de fapt sînt invadate ţări şi popoare suverane. În numele libertăţii se implementează sisteme de supraveghere şi control total al populaţiei, sub pretinsa justificare a grijei pentru siguranţa publică. Cît priveşte puterea, aceasta se bazează pe ignoranţa populaţiei, care, prin mecanismele democraţiei, în mod cu totul inconştient şi iresponsabil, învesteşte cu putere politică formaţiuni şi persoane care lucrează împotriva interesului cetăţeanului. Şi iată că în mod cu totul justificat ajungem să ne întrebăm: ÎNCOTRO? Şi: PÎNĂ UNDE?Găsirea unor răspunsuri la astfel de întrebări a reprezentat unul din scopurile conferinţei publice „Îndosarierea electronică şi libertatea”, organizată de „Coaliţia împotriva statului poliţienesc” şi „Revista Veghea” la Braşov, miercuri 20 februarie 2009, la orele 18:00 în corpul S al Universităţii „Transilvania”, conferinţă ce s-a bucurat de un public de aproximativ 500 de oameni. Cele două mari probleme aduse spre dezbatere au fost intrarea în vigoare a legilor care consfinţesc 1) introducerea noului tip de documente electronice pe bază de microchip pentru cetăţenii României şi 2) înregistrarea tuturor comunicaţiilor (telefonie + Internet) cu stocarea datelor timp de 6 luni. Cele două măsuri, intrate deja în vigoare, aduc un atac serios la adresa libertăţii individuale, a demnităţii umane, a libertăţii conştiinţei, a prezumţiei de nevinovăţie, a securităţii datelor cu caracter personal şi a inviolabilităţii corespondenţei, principii apărate de Constituţia României şi de legislaţia internaţională privitoare la drepturile omului. Ele mai aduc însă şi o mare lovitură la adresa democraţiei şi a statului de drept, de vreme ce au fost introduse fără consultarea cetăţenilor şi fără ştiinţa celei mai mari părţi dintre aceştia. (va urma)
Vlad Pârău
Articol preluat din Gazeta de Transilvania

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts with Thumbnails