Casa “Nicolae Titulescu” din Bucuresti a gazduit pe 19 mai prezentarea unei carti atipice: “Memoriile unui diplomat oarecare”, semnata de ambasadorul Aurel Preda Matasaru. Dupa o cariera complexa in diplomatie si dupa ce a scris mai multe studii de drept international, autorul nu mai este “un diplomat oarecare”. “Am trait si am supravietuit intr-o perioada de foc pentru istoria tarii”, spune Aurel Preda. Destinul lui este marcat de o ereditate puternica si de o educatie spartana in cultul valorilor nationale. Tatal diplomatului a luptat in ambele razboaie de reintregire nationala (1916-1918 si 1941-1944). Era adjunctul comandantului Diviziei de care de lupta “Romania Mare”.
Casa “Nicolae Titulescu” din Bucuresti a gazduit pe 19 mai prezentarea unei carti atipice: “Memoriile unui diplomat oarecare”, semnata de ambasadorul Aurel Preda Matasaru. Dupa o cariera complexa in diplomatie si dupa ce a scris mai multe studii de drept international, autorul nu mai este “un diplomat oarecare”. “Am trait si am supravietuit intr-o perioada de foc pentru istoria tarii”, spune Aurel Preda. Destinul lui este marcat de o ereditate puternica si de o educatie spartana in cultul valorilor nationale. Tatal diplomatului a luptat in ambele razboaie de reintregire nationala (1916-1918 si 1941-1944). Era adjunctul comandantului Diviziei de care de lupta “Romania Mare”. In al Doilea Razboi Mondial, a fost pe ambele fronturi, de la Cotul Donului pana aproape de Viena. O familie de romani, care a dat 12 ofiteri eroi pe campurile de lupta. Asa se face ca Aurel Preda a dus mai departe acelasi cult fata de tara lui. A pilotat un avion MiG 21 si a reusit performanta sa strabata un front de furtuna cu trasnete, salvand aparatul printr-o apuntare controlata pe portavionul sovietic “Kirov”.
„Ne aliem si cu dracul, numai sa realizam Unirea!“
Afirmatia apartine diplomatului Gheorghe Lupes, care considera ca romanii au instinctul reintregirii nationale ca pe o obsesie in genomul lor. “Romanii s-au aliat si cu Hitler, si cu Stalin pentru reunificarea teritoriilor. Am fi in stare sa ne aliem si cu dracul, numai sa realizam unirea. La fel i-am scris si lui Voronin: Ne aliem si cu Smirnov, si cu dumneavoastra, numai sa se faca unirea”, relata Gheorghe Lupes. Aceeasi preocupare permanenta a avut Aurel Preda in toata cariera. General in retragere, profesor de drept international, Aurel Preda a acceptat invitatia lui Vasile Nedelciuc sa mearga la Chisinau, unde a redactat Declaratia de independenta de la 27 iulie 1991. A conceput-o ca un prim pas spre reunificarea celor doua state romanesti. La fel ca Marcel Dinu, a sustinut introducerea in Constitutia Romaniei o prevedere clara, referitoare la acest obiectiv national. In acest sens, trebuia rezervat un post de vicepresedinte al Romaniei, care sa ramana vacant pana cand se va realiza unirea. Apropiatii lui Ion Iliescu nu au acceptat. Aurel Preda a lucrat in Subcomitetul ONU pentru definirea agresiunii si a participat la negocieri bilaterale dificile. Cel mai mult l-a marcat insa “diplomatia in genunchi”, pe care politicienii de la Bucuresti au impus-o specialistilor de talie din Ministerul de Externe pentru incheierea Tratatului cu Ucraina. Ca sef al delegatiei romane la tratative, el nu a facut concesii Kievului in detrimentul interesului national si a fost nevoit sa se retraga. “In acordul conex, incheiat de dl. A. Severin si ortacii sai, se stipuleaza clar, in context: ‘’Insula Serpilor apartine Ucrainei’’. Propunerea ii apartine chiar domnului Severin. Astfel, dintr-un condei, negociatorii romani scoliti (atentie!) nu la Moscova, ci la Geneva, la Institutul de Inalte Studii Politice, au lasat ‘’posibilitatea’’ generatiilor viitoare de guvernanti si diplomati sa se ‘’distinga’’ in cadrul unor negocieri anevoioase cu partenerii ucraineni, negocieri in legatura cu frontiera pe bratul Chilia, delimitarea plaotului continental si a zonelor economice exclusive ale celor doua tari la Marea Neagra. (…) Pe scurt, Romania si-a dat consimtamantul, dupa 57 de ani, asupra unei frontiere stabilite prin dictatul sovietic din 1940. Acest fapt se regaseste in dreptul international sub denumirea de E S T O P E L si are drept efect imposibilitatea deschiderii oricarei discutii pe aceasta tema”, noteaza Aurel Preda. Oricare parte semnatara poate insa denunta unilateral tratatul semnat de Emil Constantinescu si Leonid Kucima, iar comportamentul Ucrainei ar justifica o asemenea decizie politica importanta.
MAE a refuzat lansarea cartii in Sala „Gafencu“
Lucram la “Romania libera” pe cand PDSR domina totul. Vazand derapajele din diplomatia noastra, Aurel Preda publica la noi sub pseudonim unele comentarii acide, extrem de incomode pentru diplomatii de Internet. Cand a urcat Conventia Democratica la putere, diplomatul a incercat sa avertizeze din nou asupra “erorilor” din politica noastra externa. M-am ingrozit cand sefii mei au refuzat sa-i mai publice materialele. Asemenea specialisti, ca Aurel Preda, supranumiti “dinozauri”, au dat stralucire diplomatiei noastre intro etapa istorica foarte grea. Ei au fost scosi la pensie pe usa din dos de catre unii ministri fara vocatie si pregatire, care “s-au plictisit in Modrogan” dupa 1990. Domnii ministri nu s-au obosit macar sa le transmita acestor specialisti un simplu “Multumim pentru serviciul onest adus Romaniei”, asa cum se intampla in toate statele civilizate, cum era si in tara noastra in perioada interbelica. Nu ma mai mir ca MAE a refuzat gazduirea prezentarii pentru cartea lui Aurel Preda.
Un Las Vegas pe Insula Serpilor
Premierul ucrainean Iulia Timosenko a anuntat ca va construi un nou Las Vegas pe Insula Serpilor. Rada Suprema a votat o lege prin care cazinourile pot functiona in zone special amenajate, in afara marilor orase. Cum in regiunea Cernobil nu ar vrea sa vina jucatorii, s-a ajuns la concluzia ca Insula Serpilor ar fi cea mai adecvata amplasare. Pe de alta parte, ministrii din cadrul Consiliului de Afaceri Generale si Relatii Externe au dezbatut luni situatia din Chisinau. Ei au recomandat reluarea dialogului dintre comunisti si opozitie (?) si normalizarea relatiilor cu Romania. Si Traian Basescu a abordat situatia din R. Moldova in convorbirile de la Paris cu Nicolas Sarkozy, reprosand Uniunii Europene ca nu s-a comportat suficient de ferm fata de regimul Voronin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu