Apariţie editorială. DIALOGURI despre Ştiinţă si Credinţă, de Ioan Vlăducă.

Alexan­dru: Am primit cu mare bucurie invi­ta­tia ta la dia­log. Imi doream sa vorbesc cu cineva despre sti­inta si cred­inta. Pre­cum stii, imi plac foarte mult sti­in­tele exacte, insa nu am dis­cu­tat nicio­data despre folo­sul duhovnicesc al lor.

Ioan: Sfin­tii Par­inti, cunoscand folo­sul sti­in­telor, ingadu­iau tiner­ilor sa se ocupe cu aces­tea. Sfan­tul Grig­orie Palama spune ca este bine sa te ocupi putin cu studiul lim­bilor, cu retor­ica, cu isto­ria, cu tainele naturii, cu sti­inta logicii si cu fig­urile geo­met­rice. Si aceasta, nu numai pen­tru a le putea intre­buinta la ceva, ci si pen­tru ca antre­neaza ochiul sufle­tu­lui pen­tru a putea dis­cerne lucrurile. Dar a ramane atasat lor tot tim­pul e rau.[1] Prin aceste cuvinte, Sfan­tul Grig­orie arata atat folo­sul sti­in­telor cat si lim­itele lor. Este folos­i­tor sa studiem sti­in­tele, fiindca antre­neaza ochiul sufle­tu­lui pen­tru a dis­cerne bine lucrurile. Studiul sti­in­telor este un antre­na­ment intelec­tual care con­sti­tuie o buna pre­gatire pen­tru studiul duhov­nicesc. Dar a ramane atasat sti­in­telor tot tim­pul e rau, fiindca sti­in­tele sunt lim­i­tate la lumea aceasta. Prin sti­inte putem ajunge doar la con­cluzia ca exista un foarte intelept Cre­ator al aces­tei lumi. Sti­in­tele nu ne dau posi­bil­i­tatea sa inain­tam mai mult in cunoast­erea lui Dum­nezeu. De aceea spune ca este rau a ramane atasat lor tot tim­pul. Aceste cuvinte nu indeamna la parasirea sti­in­telor, ci la inceperea vietii duhovnicesti. Intre ideea exis­ten­tei lui Dum­nezeu si sti­in­tele cele ade­varate nu exista nicio contradictie.

Alexan­dru: Daca nu este nicio con­tra­dic­tie intre ele, cum se explica fap­tul ca cei mai mari oameni de sti­inta au fost atei?

Ioan: Asa ne spuneau si noua comu­nis­tii – ca marii savanti au fost atei. Este o min­ci­una. In real­i­tate, marii savanti au crezut in Dum­nezeu. Galileo Galilei, Johannes Kepler, Robert Boyle, Mihail Vasilievici Lomonosov, Blaise Pas­cal, Got­tfried Leib­niz, Isaac New­ton, Michael Fara­day, James Joule, Lord Kelvin, James Maxwell, toti aces­tia cre­deau cu tarie in Dum­nezeu.

Astrono­mul Johannes Kepler (1571–1630), unul din­tre inte­mei­etorii Astronomiei mod­erne, spunea: „Cred numai si numai in slu­jirea lui Hris­tos. Inten­tionam sa devin teolog, dar vad acum ca prin stradani­ile mele Dum­nezeu este slavit si in astronomie, intru­cat cerurile spun slava lui Dum­nezeu”.

Fizicianul Isaac New­ton (1642–1727), descoper­i­torul legii grav­i­tatiei uni­ver­sale, minunandu-se de armo­nia sis­temelor cer­esti, spunea: „Acest sis­tem extra­or­di­nar al soare­lui, plane­telor si come­telor poate sa apara doar din lucrarea unei Fiinte inteligente si atotputernice”.

Fizicianul James Joule (1818–1889), unul din­tre inte­meietorii Ter­mod­i­nam­icii, mar­turisea: „Dupa cunoast­erea si implinirea voii lui Dum­nezeu, urma­torul meu tel este sa cunosc cat pot de mult despre atributele Sale – intelep­ci­unea Sa, put­erea si bunatatea Sa, asa cum sunt ele aratate de lucrarea mainilor Sale”.

Fizicianul William Thom­son (Lord Kelvin, 1824–1907) a zis: „Pre­tutin­deni in jurul nos­tru se afla dovezi cople­si­toare ale unui proiect divin. Con­cep­tia ateista mi se pare atat de lip­sita de sens, incat nici nu o pot exprima in cuvinte”.

Medicul Nico­lae Paulescu (1869–1931), descoper­i­torul insu­linei, com­bat­and teo­ria ateista a evo­lu­tiei speci­ilor, a zis: „Gen­er­alizari nejus­tifi­cate, ratio­na­mente defec­tuoase – iata firul cu care este cusuta doc­t­rina trans­for­marii speci­ilor”. In urma cerc­etar­ilor bio­log­ice, el a ajuns la urma­toarea con­cluzie: „Viata este efec­tul a doua cauze ima­te­ri­ale: una, cauza secun­dara sau sufle­tul — unica pen­tru fiecare fiinta vie­tu­itoare; alta, cauza pri­mara, sau Dum­nezeu — unica pen­tru total­i­tatea fiin­telor vietuitoare”.

Ade­varatul om de sti­inta ajunge la con­cluzia exis­ten­tei Zid­i­toru­lui. Studi­ind sti­in­tele in con­tin­uare, el cauta inte­lepciunea Zid­i­toru­lui aratata in zidiri. De aceea Sfan­tul Grig­orie Palama zice: „Deci care ar tre­bui sa fie lucrarea si telul celor ce cauta intelep­ci­unea lui Dum­nezeu din zidiri? Oare nu dobandi­rea ade­varu­lui si slavirea Zid­i­toru­lui? Aceasta este vadit tuturor. Insa cunoast­erea filosofilor pagani este departe de aman­doua aceste teluri”.[2] Adica filosofii pagani nu au fost in stare sa faca tre­cerea mintala de la zidire la Zid­i­tor. „Sa lau­dam si noi si sa ne min­unam con­tem­p­land aceasta mareata lucrare a lui Dum­nezeu: toata zidi­rea cea vazuta. Inca si intelep­tii elin­ilor o lauda si o admira, cercetand-o. Insa noi facem acea­sta spre slava Zid­i­toru­lui, in vreme ce ei impotriva slavei Lui. Caci ei slu­jesc in chip nefericit fap­turii, in loc sa-l cin­steasca pe Cel ce a zidit-o”.[3]

Alexan­dru: Acum am inte­les. Studiul sti­in­tific sin­cer si apro­fun­dat al lumii cre­ate te con­duce la ideea exis­ten­tei Creatorului.

Ioan: Multi oameni de sti­inta au fost atei fiindca nu au cau­tat cu sin­cer­i­tate Ade­varul. Asa au fost, in tara noas­tra, pro­fe­sorii uni­ver­si­tari indoc­tri­nati cu pseudo-stiinta so­vietica. Ei se con­sid­erau oameni de sti­inta, insa aveau o ati­tu­dine anti­s­ti­in­tifica. Nu porneau de la obser­vatie si expe­riment pen­tru a ajunge la con­cluzii, ci porneau de la con­cep­tia mate­ri­al­ista, marxist-leninista, si inter­pre­tau datele sti­in­tifice in raport cu aceasta con­cep­tie. De exem­plu, nu cerc­etau cu sin­cer­i­tate organ­is­mele vii, pen­tru a vedea daca exista legatura filo­ge­net­ica intre ele, ci inter­pre­tau aspectele reale prin ipoteza evo­lu­tiei. De aceea, ajungeau la con­cluzii aber­ante, cum ar fi: „La inceput, ani­malele nu aveau nici ochi nici gura. Din nece­si­tatea de a vedea si de a primi hrana, la cap au aparut ochii si tot aici s-a dez­voltat si gura”.

Pen­tru noi, ca oameni de sti­inta, este foarte impor­tant ca se poate dovedi sti­in­tific exis­tenta lui Dum­nezeu, pre­cum ne spune Sfan­tul Grig­orie Palama, in Epis­tola intai catre Akindin: „Nimeni nu poate infatisa, sau cerc­eta, sau cugeta ceea ce Dum­nezeu este, dar e cu putinta a cerc­eta si a dovedi ca Dum­nezeu exista”. Desi Dum­nezeu este mai pre­sus de lume, totusi, prin cerc­etare sti­in­tifica se poate arata ca exista un Cre­ator al uni­ver­su­lui. Sti­inta nu poate sa dea ama­nunte despre Dum­nezeu, fiindca Dum­nezeu este mai pre­sus de lume; El nu poate fi obiect de studiu pen­tru sti­inta. Dar prin cerc­etare sti­in­tifica rig­uroasa se poate dovedi exis­tenta Creatorului.

Ioan Vla­d­uca

---

[1] Cf. Dumitru Staniloae, Viata si invatatura Sfan­tu­lui Grig­orie Palama, Ed. Scripta, Bucuresti, 1993, p. 30.

[2] Sfan­tul Grig­orie Palama, Intaia Tri­ada, Cartea Intai, in Viata si nevoin­tele celui intre Sfinti Par­in­telui nos­tru Grig­orie Palama Arhiepis­copul Thessa­lonicului, Ed. Egu­menita, p. 63.

[3] Sfan­tul Ier­arh Grig­orie Palama, Omilia despre lumina necre­ata, in Omilii, vol. II, Ed. Anas­ta­sia, 2004, p. 179.

CUPRINS

DIALOG I — Despre folo­sul duhovnicesc al stiintelor

DIALOG II — Log­ica, Matem­at­ica si Fizica

Despre rig­uroz­i­tate, Despre materie, Despre fal­sul prin­cipiu al ter­tu­lui inclus, Despre pro­pri­etatile fiz­ice ale apei, Despre atmosfera

DIALOG III — Chimia

Despre legile chimiei, Despre reac­ti­ile catalitice, Despre starea coloidala, Despre coroz­i­une, Despre gru­pele prin­ci­pale din sis­temul peri­odic, Despre gru­pele secun­dare din sis­temul peri­odic, Despre apa, Despre chimia organ­ica, Despre savan­tii din dome­niul chimiei

DIALOG IV — Biolo­gia

Despre evo­lu­tion­ism si cre­ation­ism, Despre ero­r­ile evo­lu­tion­is­mu­lui, Despre min­unile lui Dum­nezeu din lumea vegetala

DIALOG V — Anato­mia si fiziolo­gia omului

Despre res­pi­ratie, Despre inima, Despre anal­iza­torul vizual

DIALOG VI — Psi­holo­gia

Despre psi­holo­gia ateista

DIALOG VII — Isto­ria

Despre folo­sul duhovnicesc al Isto­riei, Despre orig­inea apos­tolica a cres­tin­is­mu­lui romanesc, Despre con­ti­nu­i­tatea cres­tin­is­mu­lui romanesc de la inte­meiere pana in sec­olul al IV-lea, Despre impara­tul Ius­tin­ian, Despre prigo­nirea ortodoc­silor din Tran­sil­va­nia de catre calvini, Despre Uni­atie, Despre sec­u­larizarea aver­ilor man­a­s­tiresti, Despre con­cor­dat, Despre prigoana impotriva Bis­ericii Ser­biei (1991–1995)

Puteti comanda cartea prin for­mu­la­rul de aici. Pret: 7 RON, plus tax­ele postale.