N a avut brevet de maistru în fierărie şi potcovărie, obţinut la vre o Şcoala de arte şi meserii, unde ar fi trebuit să deprindă acest meşteşug timp de cinci ani. A învăţat acasă, în fierăria lu taică su. Şi tatăl de la bunicu şi tot aşa în urmă, generaţie cu generaţie...
E bătrân, fără dinţi în gură, necăjit că nu mai are cui lăsa meseria şi vorbeşte cu patimă...
"Eu le fac la toţi ce le tribe, până mai poci. Când n oi mai putea, mă va înlocui careva... de mă va înlocui. De nu... Ai mei s or curăţit toţi. Io fac de toate: fiare de plug, scoabe, potcoave ... până şi potcoave la măgari, la catârii eia de la stână, la care le tribuia potcoave mici, ca tocul de la pantof. La mine vin toţi, din tot hotarul ăsta al nost, din toate satele de primprejur"
Nenea Alexandru Stângă nu mai trăieşte. Într o zi şi -o luat ciocanul, nicovala, un cleşte, şurţul lui de fierar - potcovar şi o plecat pe deal in sus. Spre cimitir. Nu s-o găsit nimeni sa-l înlocuiască... am ramas doar cu amintiri, marturii si o poveste potcovita bine si gata sa plece la drum prin lume!
Sursa: La pas prin Tara Fagarasului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu