Profesorul Dorobanţu l-a cunoscut pe tânărul Barabási pe vremea când acesta era un student la Universitatea Bucureşti, foarte pasionat de teoria haosului. Despre el, cea mai prestigioasă revistă de ştiinţă din SUA a titrat recent că este "omul care ar putea conduce lumea”. Fizicianul Albert-László Barabási s-a născut în România, iar descoperirile sale recente au revoluţionat teoria sistemelor. Experimentele sale arată că orice reţea, de la cele de socializare, cele 5 bilioane de websiteuri, lanţul trofic, afacerile şi comerţul, evoluţia aşezărilor urbane, comportamentul uman, metabolismul proteinelor intracelulare, toate pot fi descrise prin aceleaşi legi matematice. Orice reţea este organizată în noduri-elementele sistemului şi muchii sau linii- care reprezintă interacţiile dintre aceste elemente.
Totul a început în 1998, când Barabási a avut ideea de a apela la site-ul Web al Universităţii Notre Dame, unde era profesor şi a putut experimenta pe un număr de peste 300 000 de pagini web. Rezultatul său a fost surprinzător. "Exista până atunci o imagine "democratică” a reţelelor, adică deşi distribuţia link-urilor era aleatorie, majoritatea nodurilor aveau aproximativ acelaşi număr de link-uri. Barabási a descoperit că democraţia nu există!” , povesteşte fizicianul Andrei Dorobanţu.
Aşa cum, de exemplu, în societatea umană indivizii sau organizaţiile ar reprezenta nodurile reţelei, iar interacţiunile sociale ar reprezenta muchiile sistemului, tot aşa în WWW, nodurile ar fi reprezentate de documentele HTML, iar muchiile ar fi reprezentate de link-uri. În acel an, fizicianul şi colegii săi au descoperit că erau sisteme în care doar câteva noduri dominau. Site-uri ca Yahoo sau Google "confiscau” majoritatea link-urilor. "Descoperiseră existenţa a ceea ce au numit "sisteme independente de scală”. Nu conta natura sistemului: celulele vii, Internetul, relaţiile
sexuale în Suedia, legăturile actorilor de la Hollywood, toate se supun unei legi-putere. Un număr mic de noduri "hotărăşte” totul: hub-urile”, ne lămureşte cercetătorul Andrei Dorobanţu.
"Teoria huburilor” a lui Barabási a fost folosită apoi de oncologi în cercetările pentru tratarea cancerului -pentru a înţelege modul în care proteinele ajung să suprime o tumoră, biologii au folosit-o pentru a determina ţintele antibioticelor în reţelele metabolice ale unor bacterii reszistente la medicamente, iar serviciile secrete pentru a identifica reţelele teoriste.
Ce era şi mai interesant însă avea să urmeze. În 2006 lui Barabási i se oferă posibilitatea de a-şi testa teoria pe şase milioane de abonaţi telefonici. Echipa lui reuşeşte să construiască un algoritm prin care să identifice cu precizie utilizatorii care urmau să-şi schimbe operatorul şi, mai mult, au obţinut şi localizarea apelantului!
"Deci, pe lângă descrierea sistemului, avem în plus predicţie. Mai rămâne ceva? Controlul. Pentru că, dacă ai posibilitatea de a prezice, este aproape evident că ţi se oferă în acelaşi timp şi posibilitatea de a controla. O părere generală este că primele aplicaţii vor fi în medicină. Barabási, de altfel, spune că unele boli sunt determinate exclusiv de lipsa controlului … Dacă eşti capabil să exerciţi control la livel celular sau neuronal, atunci ar fi posibil să vindeci boala”, ne explică fizicianul Andrei Dorobanţu.
Ideea că cineva ar putea controla şi monitoriza în permanenţă mişcările umane ar putea fi însă înfricoşătoare. Din această perspectivă, fizicianul Barabási spune: "Controlul este un progres natural al procesului de înţelegere. Dar controlul este o problemă de voinţă, iar voinţa poate fi controlată prin legi. Trebuie să ne strângem la un loc ca o societate şi să decidem cât de departe îl putem împinge. "
În exclusivitate pentru Jurnalul Naţional, Albert-László Barabási a răspuns câtorva întrebări, între mai multe conferinţe şi un adevărat asalt al mass media internaţionale. Fizicianul apreciază că, în foarte scurt timp, ”teoria controlului” va putea fi aplicată oricărui sistem.
● Jurnalul Naţional: Unii au vorbit despre problemele de etică care s-ar ridica o dată cu monitorizarea comportamentului oamenilor...
● Albert-László Barabási: "Fiecare avans ştiinţific are aplicaţii benefice importante, dar poate fi, de asemenea, utilizat în mod abuziv. Acest lucru nu este nou - ne-am confruntat cu asta de la descoperirea energiei nucleare, la ingineria genetică. Aşa este şi aici: responsabilitatea omului de ştiinţă este de a comunica în mod clar impactul descoperirii sale - societatea este cea care trebuie să îşi exercite controlul. De aceea am scris o carte exact despre acest subiect, "Bursts”, dedicând un capitol întreg problemei vieţii private şi modului de aplicare a acestor descoperiri”
● A venit vreodată cineva dintre aceia care se ocupă cu probleme de securitate să vă avertizeze că descoperirile dvs ar putea reprezenta o problemă din acest punct de vedere şi nu ar trebui făcute publice?
● Aceasta este o concepţie greşită: eu nu am de-a face cu probleme de securitate. Eu sunt om de ştiinţă, pot publica lucrări şi tot ceea ce facem este public. Nu acceptăm proiecte care nu pot fi făcute publice.
● Cercetările dvs. au avut un uriaş impact în biologie, medicină, chiar şi în contraspionaj. S-a spus că va trece ceva timp până când ele se vor dovedi utile. Cât credeţi că va dura până se va întâmpla asta?
● "Multe aspecte ale cercetării noastre sunt deja folosite în aplicaţii. Companiile de medicamente se folosesc de ele pentru a proiecta noi tratamente ale bolilor, le folosesc marile companii pentru a manageria mai bine organizarea lor internă şi pentru a îmbunătăţi comunicarea în cadrul departamentelor lor, specialiştii IT le utilizează pentru a proiecta protocoale de comunicare mai bune. Despre alte aspecte, cum ar fi cele despre controlabilitate, este prea devreme să spunem când vor intra în lumea reală. Dar în aceste zile drumul dintre cercetările noastre şi aplicaţii este destul de scurt, aşa că asta se va întâmpla probabil în curând”.
Fizicianul Andrei Dorobanţu apreciază că, "dincolo de genialitatea inutiţiei sale, ceea ce face Albert-László Barabási prin aceste cercetări ne deschide o nouă perspectivă asupra lumii, nu să ne arate că suntem manipulabili, ceea ce oricum ştiam, ci să ne arate modul în care putem fi manipulaţi. Cunoaşterea aceasta nu ne eliberează neapărat de manipulare, dar cel puţin ne face conştienţi de ea. Decizia finală, evident ne aparţine”’.
Cine este "cel care ar putea conduce lumea”
Albert-László Barabási are 44 de ani. S-a născut la Cârţa, o localitate din Harghita, într-o familie de etnici maghiari. A studiat fizica şi ingineria la Universitatea Bucureşti. Încă de atunci, pasionat de teoria haosului, a început să publice lucrări de referinţă. Barabási a plecat din România imediat după terminarea facultăţii, în 1989, şi s-a stabilit în Ungaria, unde a urmat un master la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta. Trei ani mai târziu avea să obţină doctoratul în fizică la Boston University. În 2002, Barabási a devenit cel mai tânăr profesor al Notre Dame University din Indiana, iar în 2004 a înfiinţat Centrul pentru Studierea Reţelelor Complexe. Trei ani mai târziu a devenit director al Centrului pentru Ştiinta Reţelelor de la Northeastern University. Cele mai cunoscute cărţi ale sale sunt "Linked”- despre cum fiecare lucru este conectat cu restul lucrurilor şi ce înseamnă asta pentru afaceri, ştiinţă şi viaţa de zi cu zi- şi "Bursts” –tiparul ascuns din spatele fiecărui lucru pe care îl facem , de la e-mail la cruciadele sângeroase.
Albert-László Barabási are triplă cetăţenie, română, maghiară şi americană.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu