Despre Ceata de feciori din Margineni (Tara Fagarasului) la 1932

Despre ceata de feciori din Margineni cel mai bine vorbeste Traian Harsenie in 1932, mult mai bine dacat am putea noi spune acum. Gasiti mai jos intregul capitol al cetei din Margineni asa cum aparea ea in anii aceia si cum, in mare parte, s-a pastrat pana astazi. 

CEATA DE FECIORI DIN MĂRGINENI

O singură ceată. Vătav numai la Crăciun. Se face ceată în fiecare an. Informatori: Victor Şendruc, 29 ani, 6 cl. prim., în ceată de patru ori, de două ori vătav; Matei Ilie, 32 ani, 4 cl. prim., în ceată de două ori, amândoi cu armata făcută.

Constituirea cetei „Se strâng prin 1 decemvrie şi formează ceata, prima dată pe stradă, apoi la unul din ei. Se strâng ficiorii de la vârsta de 18-19 ani. După ce se strâng, se alege un vătav şi o seamă de jupani şi domni. Astfel se alege un aşuşor, care e primul jupan (e administratorul cetei) - un stegar mare, care e domnul întâi. Apoi se aleg jupanul al doilea şi domnul al doilea, jupanul al treilea şi domnul al treilea, etc. Jupanii sunt cu un grad mai mare şi au în frunte pe vătav, domnii sunt un grad mai mic şi au în frunte, afară de vătav, pe stegar; de partea lor e steagul. Toţi sunt însă sub comanda vătavului. Se aleg apoi, după jupani şi domni, un crâşmar şi un colcer. Crâşmarul e pentru băuturi, iar colecerul pentru colaci."

„Alegerile se fac prin înţelegere: „E bun? - e bun." Se pun pe rând vătavul, aşuşorul şi stegarul întâi, ceilalţi se dau ei, după vechime. Alegerile se fac numai de către cei care stau în ceată. Stau în ceată de la 7 la 12 inşi, câţi sunt şi câţi vor să intre." „După alegeri, vătavul se ridică de trei ori cu scaunul în sus şi ficiorii strigă în grup: „Hop!" Ceilalţi nu se ridică." „Se pune câte o sută de lei ca arvună, când se ridică vătavul. După ce dă arvuna, e sigur pe gradul şi locul lui, e ca o legătură." Până la Crăciun. „După ce se strâng în ceată, îşi caută o gazdă. întreabă întâi gazda veche, dacă mai vrea să-i primească. Gazdei nu i se dă nimic, în schimb are porţie la toate cât un ficior. Se face tovarăş cu ceata, pierde şi câştigă cu ei." „Tomnesc lăutarii din vreme, pleacă vătavul, aşuşorul şi stegarul de obicei la Făgăraş (în oraş) şi tomnesc cam patru muzicanţi. Plătesc 1800-2400 lei. Le mai dau colaci şi lemne." „Învaţă apoi colindele în toate serile la gazdă. Sunt obligaţi să vină, altfel li se dă amendă 1 kg de vin sau un pol parale." „Cu o săptămână înainte de Crăciun, cam duminica, se face steagul. îl face o femeie care se pricepe, fiind ajutată de fete. Stegarul umblă după cele de lipsă şi răspunde de ele. Steagul se face din „frunze" (adică betelii din coadele fetelor), patru cârpe, iederă la vârf, sus în formă de cruce, cu clopoţei şi zurgălăi. Steagul se face la gazdă şi rămâne acolo. După ce e gata, e preţuit de ceată în bani, cam cu 2500 lei, şi stegarul e răspunzător de el." „În joia dinspre Crăciun, strâng lemne din sat de la fiecare casă. Din ele ard'la gazdă, dau la muzicanţi, dacă s-au tomnit aşa, sau Ie licitează şi pun banii la cheltuieli." „Aproape de Crăciun fac târguielile şi cumpără vinul. Mai iau cu împrumut până scot bani din sat şi pot plăti." „În ajun, se adună pe la 12 ziua la gazdă, cu toţii şi vătavul îi rânduie de taie lemne pentru sărbători. Vin muzicanţii. Vătavul şi aşuşorul cheamă pe primarul satului la o masă pe care o dă gazda din puterea Iui. Iau masa, apoi ceata pleacă la colindat. Atunci ficiorii se îmbracă de sărbătoare şi îşi mai pun cingători în tricolor pe umăr, iar vătavul două cruciş. îşi pun toţi iederă la fel în căciuli, unul ca altul."

Colindatul „în ajun, după masa, cu primarul satului, ficiorii ies în uliţă şi strigă de trei ori „Hop!,,, apoi se întorc în casă şi colindă prima dată pe gazdă, după care pornesc mai departe. încep de la un anumit punct, care cum vine, căci nu se mai alege nimeni. înainte se alegeau fruntaşii, dar erau supărări şi s-a lăsat obiceiul. Pe uliţă, merg la rând, după grad, unul după altul. Lăutarii merg în urmă cântând. Ficiorii strigă şi hopăie, ca să se ştie că vin. Unii primesc în casă, alţii nu-i primesc. Cei care nu-i primesc ies la poartă cu cinstea şi pe aceştia nu-i mai colindă, numai le mulţămesc. Nu se întreabă. Omul stă în poartă, dacă nu-i lasă, altfel intră de-a dreptul."

„Unde îi lasă în casă, ceata intră în curte şi vătavul strigă: „Jupanul al doilea", etc. - până ajung la crâşmar şi colcer. Apoi vătavul deschide uşa spunând:

„Lasă-ne în casă, jupâne gazdă,

C-afară plouă de varsă,

Streşinile pică,

Bune haine strică"

şi când a ajuns Ia masă, începe „Naşterea" (tropar). La masă, se aşează vătavul cu jupanii, de o parte şi stegarul cu domnii, de cealaltă parte, stegarul aşezându-se lângă vătav. Se cântă pe două partide la colinde, jupanii şi domnii Unde-i lasă, se cântă întâi „Naşterea", după care urmează joc. Fac un joc, două.

Joacă numai o parte din ficiori, ceilalţi stau jos la masă. De obicei primii patru în grad stau la masă. După joc se spune o colindă după cum are copil, băiat sau fată, sau n-are copii. Se întreabă pe cine să colinde. Unde e mort sau e jale în casă, se cântă „O, ce veste minunată" (textul cunoscut). Când dă bani, colindă mai multe. Mai fac un joc după a doua colindă şi vătavul se scoală în picioare şi mulţumeşte:"

„Ho, ho, ho, ficiori, luaţi în nume de bine de la jupânu gazdă că ne-a cinstit foarte frumos" - rosteşte vătavul. Ceata zice în cor: „Hei, foarte frumos mulţămim de cinste şi omenie. De unde o golit, Dumnezeu să împlinească cu miile şi sutele". Dau apoi mâna cu gazda, iau darurile şi pleacă. Se mai începe colindatul şi de la portiţă, rostind „Lasă-ne, etc." sau la uşă, începând colinda fără să mai facă apelul." „Se dă colac, carne şi 10-20 lei. în casă, darurile se aşează pe masă. Scot din sat până în 7000 lei."
...

Reproducem numai două colinde, celelalte fiind din cele răspândite şi de mult publicate.

Colinda pentru fată

(Fiecare partidă cântă un rând)

Ia Mărio (X) veadra-n braţe

Şi mi-o pleacă prin grădină,

Prin grădină la fântână.

Fântâna o fost docolită

Tot cu vineţi porumbei,

Dar nu-s vineţi porumbei,

Că sunt peţitorii ei.

Pe fereşti că şi-or veniră

Şi la grâu şi-or ciuguliră.

Dar tu, fiico, draga maichii,

Intră-n casă, şterne masă

Şi pe masă grâu revarsă

Şi pe grâu colac de grâu.

Iar Măria (X) cea frumoasă

Las-să-mi fie sănătoasă.

„După care se scoală cu toţii în picioare şi strigă: „Trăiască Măria la mulţi ani!" şi Măria vine de dau mâna cu ea."

Colinda de ficior

(Fiecare partidă cântă două rânduri)

De şade mi şade

Matei (x) bun băiat,

Poarta raiului.

Dinaintea lui

Pe masă de-argintu (bis)

Măr şi-o răsăritu,

Mere şi-o făcut,

Mere roşioare.

Frunza-i vinecioară.

Vântu şi-o bătutu,

Vântu raiului,

Masă-o ţintuitu

Cu ţinte de-argint (bis).

Matei cel frumos

Să-mi fie sănătos.

„Se scoală în picioare şi strigă: „Trăiască Matei la mulţi ani!" şi dau mâna cu el."

...

„Unde termină colinda, la omul acela îşi numără paralele şi tot acolo le fac la ajutoare o cinste. Dau un 200 lei pentru petrecerea lor (la colindat vin de le ajută şi alţi ficiori, care nu fac parte din ceată). Jupanul întâi şi domnul întâi se duc la gazdă după plosca de rachiu şi după steag şi se întorc la locul unde au terminat. Când vin aceştia, mai fac un joc şi pleacă la gazdă cu toţii cântând prin sat „Zorile". Merg în linie, vătavul la mijloc, la dreapta jupanii, iar îa stânga domnii. Plosca de rachiu o ia jupanul întâi şi cinsteşte oamenii pe uliţă, iar domnul întâi duce steagul. Când ajung la gazdă, strigă de trei ori „Hop!" şi intră în curte. Dau banii în primire gazdei, apoi ies cu toţii la vale şi se spală cu lăutarii. După aceasta le dă gazda o mâncare, apoi se împrăştie şi se culcă, căci la biserică nu mai au când să meargă. (Nu dorm la gazdă, nici nu se ştie să fi dormit vreodată). Cântă „Zorile" chiar dacă termină colindatul mai devreme. Pleacă în zori, ca să le cânte."

Zorile

(Se cântă tot pe două partide, câte un rând bisat şi refrenul)

Sculaţi, nu dormiţi

Voi zori de zori (refren)

Căci noi nu dormim,

Căci noi agerăm

Peste munţi înalţi,

Peste văi adânci.

Pentru ce se batu?

Pentru-un fulg şi-o peana.

Peană-şi cumpărară,

Fulg îşi căpatară,

Rar când le-or purtară,

Rar la zile mari,

La mai bun Crăciun,

La sf. botez,

La sfintele Paştii,

La dalbe rosale

La sfinte dumineci

Şi la toate zile.

(Muzica cântă după ei).
...

La Crăciun. „Ziua întâia, se odihnesc la casele lor până pe seară. Pe la avecernie, pleacă doi ficiori într-o parte, doi în altă parte şi cheamă fetele la gazdă pentru jocul de seară. Crâşmarul şi colcerul văd de mâncare şi băutură pentru ceată. Ceata cinează, apoi se strâng fetele şi fac joc până pe la 12 noaptea."
„A doua zi, se adună la ora fixată (7, 8 dimineaţa), care întârzie, mână doi inşi şi-1 pândesc. Dacă-1 prind acasă, îl ţin acolo până vin şi ceilalţi ficiori şi îl duc cu cioacla (săniuţa) la gazdă. Doi ficiori trag şi doi îl ţin. Dă apoi amendă 1 kg de vin. Dacă le scapă, la cei care îl păzesc, plătesc ei şi îi aduc pe ei în cioaclă. Dacă îl murdăresc (doi 0 ţin din părţi), nu mai plăteşte amendă, plătesc cei care l-au ţinut. De la gazdă se duc la biserică în rând, fără lăutari. Merg jumătate la o biserică, jumătate la alta şi dau câte o zi de leturghie pentru ceată, 20-40 lei. (Numeşte pe toţi din ceată în leturghie). După biserică iau masă la gazdă, pe urmă scot jocul în uliţă."„La joc se joacă steagul. Ceata joacă steagul în rând, începând cu stegarul. Fetele se cheamă la joc după mărime, se rânduiesc ele. Fetele stau pe margini şi fata la care vine rândul să joace sub steag (adică cu cel care joacă steagul) stă în capăt. Ficiorul cu steagul dă de trei ori roată la joc şi ceilalţi care urmează după el la steag, merg după el. Ficiorul cu steagul ia la joc fata din cap, după cum se orânduiesc ele. La jocul următor, joacă steagul alt ficior şi stă în capătul fetelor la rând altă fată, care e chemată să joace sub steag. După joc, seara, se duc la gazdă. Colcerul face mâncare, iar crâşmarul dă băutură. Patru ficiori rânduiţi de vătav umblă după fete pentru joc. După cină, se strâng la gazdă fete, ficiori care nu sunt în ceată şi băbari din cei mai tineri, unii cu nevestele lor şi fac joc până târziu."
 „A treia zi, ia fel ca a doua zi, dar sara se bagă în casă toţi ficiorii care nu-s în ceată şi ceata îi cinsteşte cu băutură şi colac."
„A patra zi, fac joc în uliţă, iar seara cheamă fete şi fac joc la gazdă."

Desfacerea cetei. „A cincea zi de Crăciun se adună cu toţii la gazdă, plătesc lăutarii, fac socotelile, tomnesc cărăuş pentru ducerea muzicanţilor şi petrec pe muzicanţi până ies din sat, cu steag şi ploscă, strigând „Hop!" Lăutarii cântă până ies din sat, numai atunci se urcă în căruţă. Lăutarii pleacă, iar ei se întorc la gazdă în rând şi hopăind. La gazdă, îşi trag raţiunile (socotelile), împart ce-a mai rămas; care vrea mai stă şi bea, punând parale, apoi pleacă fiecare acasă."„Ceata mai are datoria să facă de Anul nou şi la Bobotează joc pentru fete şi ficiori. Aduc un lăutar de sat. Fac joc tot în faţa gazdei."

„Steagul îl desfac numai atunci, la Bobotează. Cu asta se gată tot."

”Colinde si Obiceiuri de Craciun ” Traian Herseni, Editura ” Grai si suflet-Cultura nationala ”, Bucuresti, 1997

 

 

sursa: http://www.margineni.ro/