Ce poezii pot recita candidaţii în campania electorală? În niciun caz Radu Gyr, Eminescu, Goga... (asta e mentalitatea papusarului care cu mana stanga il manevreaza pe Katz, iar cu mana dreapta pe Neamtu)

Văd că s-a declanşat un mare scandal în legătură cu ideea lui Mihai Neamţu de a recita, la lansarea candidaţilor ARD, poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane”, de Radu Gyr. Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului a dat publicităţii un comunicat prin care condamnă cu asprime gestul lui Neamţu, arătând că, prin recitarea acelor versuri, politicianul se face vinovat de incitare la extremism. Am recitit şi eu poezia, pe care o ştiam din şcoală, şi, în afară de faptul că mi-a dat o lacrimă în colţul ochilor, gândindu-mă la miile de ţărani români torturaţi şi ucişi de comunişti, alt sentiment n-am avut.
Adică, nu am simţit nimic extremist, antisemit, criminal în versurile lui Gyr. E adevărat, Gyr a fost în tinereţe legionar, dar şi Eliade a fost, şi Cioran, iar din ăştia se poate citi la liber, fără să te lege niciun monitor evreu pe stradă. Mărturisesc, aveam o dilemă: pui un caz, îmi vine ideea să mă bag în politică şi la o adunare vreau să recit nişte versuri. De unde ştiu io că versurile alea sunt corecte politic? Dacă spun naibii cine ştie ce prostii şi mă urmăresc monitorii evrei până la Armageddon? Aşa că m-am adresat unui specialist în antisemitism, nu spui ţine, persoană importantă, să mă lumineze el, ca rabinul din banc. Iată dialogul care a urmat:
-       Deci spuneţi că Radu Gyr în niciun caz!
-       Nici să nu te gândeşti! Rişti puşcăria şi e păcat, te văd băiat tânăr, inteligent…
-       Da’ dacă recit din Eminescu?
-       Ai dat de dracu’! Eminescu a fost cel mai mare antisemit!
-       Păi, da, dar aia cu „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, e supremă! Merge ca focu’ în campanie!
-       Nu contează, e scrisă de un antisemit, deci e clar poezie antisemită!
-       Blaga? „Gorunul”? „Daţi-mi un trup, voi, munţilor”? Hai că-s poezii frumoase!
-       Blaga? Naţionalistul ăla feroce, care nu suporta să vină ungurii, evreii şi ţiganii în munţii lui? Păi ce, erau munţii lu’ mă-sa? Carpaţii sunt ai comunităţii, se ştie! Comunitatea umană, să nu avem vorbe…
-       Bine, atunci o să recit din Goga? „Apostolul” cum vi se pare?
-       Pledoarie deşănţată şi demodată pentru creştinism, cu accente antisemite şi homofobe! Nu te-aş sfătui!
-       „Oltul”, atunci?
-       Aoleo, groaznic! Nici pomeneală! Mai ales că finalul, ăla cu „să ne mutăm în altă ţară”, e o aluzie clară şi nesimţită la Exodul evreilor!
-       Bine, atunci Nichita! Hai că ăsta e modern, n-a avut treabă nici cu legionarii, nici cu naţionaliştii, nici cu homosexualii, nici cu negrii, nici cu chinezii!
-       Cine, mă, Nichita? Ăla scria numai poezii despre dragostea dintre bărbaţi şi femei, deci era clar homofob! Ce, îi cădea mâna dacă scria şi el o poezie despre amorul grecesc, ori despre lesbiene sau sado-masochişti? Ei nu sunt oameni, nu, nu merită şi ei o poezie?! Plus că uiţi un amănunt extrem de important: Nichita a spus că limba română e patria lui. Or, ăsta e antisemitism feroce, ca să nu mai zic că e o poezie antieuropeană. Cum să spui aşa ceva, când toată lumea vorbeşte despre Europa Unită, despre globalizare… Patriile nu-şi mai au locul în noul concert european!
-       Offf, chiar nu mai ştiu ce poezie să recit… A, ba, ştiu, o să recit la mitinguri „Căţeluş cu părul creţ”! Sigur nu supăr pe nimeni!
-       Ceee? S-o crezi tu că nu superi, aia e poezie antisemită pe faţă: „Căţeluş cu părul creţ fură raţa din coteţ şi se jură că nu fură, dar l-am prins cu raţa-n gură”. Adică vrei să insinuezi că evreii sunt hoţi şi ipocriţi, nu?

Sursa: Academia Catavencu