Cela ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc (Psalm 103, 5)
Iubiţi credincioşi,
Biserica lui Hristos dreptmăritoare prăznuieşte, odată pe an, pe Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavriil împreună cu soborul tuturor îngerilor.
Prin cuvîntul "arhanghel" înţelegem "mai mare peste îngeri" sau "cel
dintîi dintre îngeri". Iar "înger" înseamnă "vestitor", pentru că
îngerii vestesc pe pămînt şi fac cunoscută oamenilor voia lui Dumnezeu.
Îngerii sînt "duhuri slujitoare" cum spune proorocul David: Cela ce faci
pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc (Psalm 103, 5). Ei
au fost creaţi de Dumnezeu mai înainte de om şi de lumea văzută, dar nu
prin cuvînt, ci numai cît a gîndit, Dumnezeu i-a şi creat.
Îngerii sînt împărţiţi, după Sfinţii Părinţi, în nouă cete şi fiecare
ceată are o anumită misiune de împlinit în cer şi pe pămînt. Îngerii
sînt duhuri, adică au trupuri nemateriale, nemuritoare sau, cum spune
Sfîntul Apostol Pavel, au "trupuri cereşti" adică trupuri îngereşti,
care sînt deosebite de cele pămînteşti şi sufleteşti ale oamenilor, care
sînt muritoare. Scopul principal pentru care au fost creaţi îngerii,
care formează lumea nevăzută, este pentru a-L slăvi neîncetat pe
Dumnezeu. Apoi pentru a împlini întru toate voia Lui, pentru a face
cunoscută oamenilor voia lui Dumnezeu şi pentru a ajuta pe oameni să
împlinească poruncile Lui.
Au fost cazuri atît în Legea Veche, cît şi în legea Darului, cînd
oamenii au făcut din îngeri idoli şi îi adorau, adică se închinau lor ca
lui Dumnezeu (IV Regi 17, 16). Biserica din început a combătut acest
eres, învăţînd că îngerii nu sînt creatorii lumii, ci sînt duhuri create
de Dumnezeu pentru a împlini voia Lui.
Sfinţii Părinţi au fixat, însă, o zi de cinstire închinată Sfinţilor
Îngeri şi Arhangheli pentru că ei ne ajută să cunoaştem voia Domnului şi
s-o putem împlini. Această zi este astăzi 8 noiembrie, pentru că
numărul 8 este simbolul vieţii veşnice; iar noiembrie este a noua lună
de la creaţie, care s-a săvîrşit în luna martie, ca un simbol al celor
nouă cete îngereşti.
Dintre toţi Sfinţii Părinţi cel mai bine vorbeşte despre îngeri Sfîntul
Dionisie Areopagitul, ucenicul Sfîntului Apostol Pavel. El spune că
îngerii se împart în nouă cete, fiecare avînd numele şi misiunea sa.
Cetele îngereşti sînt împărţite în trei ierarhii sau grupe şi anume:
ierarhia cea mai de sus, aproape de Preasfînta Treime, este formată din
Serafimi, Heruvimi şi Tronuri. Ei stau în jurul tronului lui Dumnezeu
înconjuraţi în văpaie de foc şi fac cunoscută voia Lui îngerilor de mai
jos. Ierarhia din mijloc este formată din Domnii, Puteri şi Stăpînii,
cum îi numeşte şi Sfîntul Apostol Pavel, vasul cel ales al lui Hristos.
Ei domnesc peste îngerii de mai jos şi stăpînesc puterile iadului şi
întreg universul. Ierarhia cea mai de jos este formată din Începătorii,
Arhanghelii şi Îngeri. Aceştia sînt cei mai aproape de oameni, cărora le
fac cunoscută voia lui Dumnezeu şi-i ajută să scape de cursele şi
atacurile îngerilor răi, adică de ispitele şi amăgirile diavolilor.
Marele Prooroc Isaia spune că serafimii stau împrejurul Lui, avînd cîte
şase aripi (Isaia 6, 2). Ei sînt în chipul focului, precum spune
proorocul David: Cela ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale
pară de foc (Psalm 103, 5). Serafimii aprind pe oameni, cu focul
dumnezeieştii dragoste, precum şi numele lor îi arată, că în limba
evreiască "Serafim" se tălmăceşte "cel ce aprinde" sau "încălzeşte".
După Serafimi, stau înaintea lui Dumnezeu înţelepţii Heruvimi, cei cu
ochi mulţi, care, mai mult decît alte cete de mai jos, strălucesc
neîncetat cu lumina înţelegerii şi a cunoştinţei de Dumnezeu. Heruvimii
fiind luminaţi în tainele lui Dumnezeu, ale cunoştinţei adîncului şi
înţelepciunii divine, luminează şi pe alţii; căci însuşi numele de
"Heruvim", în aceeaşi limbă evreiască, se tîlcuieşte "multă înţelegere"
sau "revărsare de înţelepciune". Prin Heruvimi se revarsă înţelepciunea
cea de sus şi se dă ochilor sufleteşti luminare spre cunoştinţa lui
Dumnezeu.
Ceata a treia numită a Tronurilor stă înaintea celui ce şade pe scaun
înalt şi preaînălţat (Isaia 6, 1). Se numesc aşa căci pe dînşii, ca pe
nişte scaune înţelegătoare, se odihneşte Dumnezeu gînditor, precum scrie
Sfîntul Maxim Mărturisitorul; adică nu cu fiinţa, ci cu slujirea şi cu
darul.
În ierarhia din mijloc, prima ceată se numeşte ceata Domniilor, pentru
că domnesc peste ceilalţi îngeri care sînt sub dînşii. Ei "fiind liberi
şi lepădînd toată temerea de rob, de bunăvoie şi cu bucurie slujesc
neîncetat Domnului". Ei revarsă oamenilor, care sînt puşi de Dumnezeu ca
stăpînitori, puterea stăpînirii cu bună înţelegere şi a iconomiei celei
înţelepte, ca să domnească bine şi cu dreptate peste ţările
încredinţate lor. Aceşti îngeri ajută pe oameni să-şi stăpînească
simţirile şi să-şi smerească patimile cele fără de rînduială, supunînd
pe trup duhului.
Ceata Puterilor cereşti, împlineşte fără odihnă voia cea tare şi
puternică a Domnului Savaot, stăpîneşte planetele şi stelele
universului; dă oamenilor puterea proorociei şi darul facerii de minuni
şi îi ajută pe creştini să rabde cu tărie necazurile vieţii şi să
păzească poruncile lui Hristos.
Ceata Stăpîniilor, se numeşte aşa pentru că aceşti îngeri au mare
stăpînire peste diavoli. Ei risipesc stăpînirea lor şi izbăvesc pe
oameni să nu cadă în ispitele cele cumplite care îi duc la moarte şi la
osînda iadului.
În ierarhia cea mai de jos prima ceată este a Începătoriilor. Se numesc
aşa pentru că ei stăpînesc pe îngerii care sînt sub ascultarea lor,
făcîndu-le cunoscută voia lui Dumnezeu. Ei au misiunea de a îndrepta
toată lumea; ei păzesc ţările, tronurile celor ce conduc; ei păzesc
hotarele neamurilor, oraşele, cetăţile, satele, limbile, bisericile şi
păstorii de suflete. Ei îi ajută pe cei ce conduc popoare şi Biserici să
facă voia lui Dumnezeu şi să nu asuprească pe cei de sub ascultarea
lor.
Arhanghelii au misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari ale lui
Dumnezeu, de a descoperi proorociile cele înalte ale îngerilor şi prin
ei oamenilor. Sfîntul Grigorie Dialogul zice despre Arhangheli: "Aceştia
sînt cei care înmulţesc sfînta credinţă între oameni luminînd înaintea
lor cu lumina Sfintei Evanghelii, descoperindu-le tainele credinţei
celei drepte".
Ultima ceată şi mai apropiată de oameni este ceata Îngerilor. Aceştia
vestesc oamenilor tainele lui Dumnezeu şi voinţele Lui cele mai mici
chiar, povăţuindu-i să trăiască în dragoste, în fapte bune şi cu
dreptate, împlinind întru toate voia Domnului. Îngerii sînt rînduiţi să
păzească pe fiecare credincios, căci de la botez, fiecare creştin are un
înger păzitor. Pe cei buni îngerii îi ajută să nu cadă, iar pe cei
căzuţi îi ridică, prin pocăinţă şi spovedanie şi niciodată nu ne lasă pe
noi, deşi uneori greşim. Îngerii sînt gata să ne ajute întotdeauna
numai să voim şi să cerem ajutorul lui Dumnezeu.
Iubiţi credincioşi,
Pînă aici am vorbit mai pe larg despre îngeri, împărţirea lor,
însuşirile şi chemarea lor, dar întrucît ceata Sfinţilor Arhangheli s-a
arătat slujitoarea celor mai mari dumnezeieşti taine, care au înlesnit
mîntuirea neamului omenesc prin întruparea Fiului lui Dumnezeu, vom
vorbi în continuare numai despre Sfinţii Arhangheli, a căror pomenire o
avem astăzi.
Sfinţii Arhangheli sînt în număr de şapte, care stau înaintea tronului
slavei lui Dumnezeu, după cum spune însuşi Sfîntul Ioan Evanghelistul:
Ioan, celor şapte Biserici care sînt în Asia ... şi de la cele şapte
Duhuri care stau înaintea Scaunului Lui (Apocalipsa 1, 4). Şi aceştia
sînt: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Gudiil şi Varahiil.
Fiecare arhanghel are o anumită misiune divină de îndeplinit.
Mihail, ce se tîlcuieşte "puterea lui Dumnezeu", este voievodul oştilor
cereşti şi cel dintîi din ceata Sfinţilor Arhangheli. El poartă sabie de
foc şi are slujba de a păzi legea lui Dumnezeu şi de a birui puterea
vrăjmaşilor. Cînd Lucifer a greşit în cer şi au început a cădea mulţime
de îngeri, atunci toate puterile cereşti tulburîndu-se, a stat
Arhanghelul Mihail în mijloc şi a strigat: Să luăm aminte! Din clipa
aceea a încetat căderea îngerilor, căci toţi luînd aminte de glasul lui
şi la greşeala îngerilor răi, au căzut înaintea slavei lui Dumnezeu,
preamărind numele Lui. Tot Mihail s-a certat cu diavolul în pustiul
Arabiei pentru trupul lui Moise, zicînd: Certe-te pe tine Domnul! (Iuda
1, 9). De asemenea, el a însoţit pe poporul ales din Egipt în pămîntul
fădăduinţei. El a adus cele zece pedepse peste poporul cel împietrit al
lui Faraon. El s-a arătat păzitor oştilor lui Isus Navi, căruia i-a zis:
Eu sînt Voievodul oştilor Domnului şi acum am venit (Iosua 5, 14).
El a stins cuptorul celor trei tineri din Babilon. El a păzit pe Daniil
cu viaţă, în groapa cu lei. El a adus foc şi pedeapsă peste cetăţile
cele desfrînate, Sodoma şi Gomora. El a dat biruinţă lui Ghedeon în
luptă. El a scos viu pe Lot din Sodoma. El a făcut multe minuni, precum
cea din Colose, minunea din Mînăstirea Dochiarul (Sfîntul Munte) etc.
Iar la sfîrşitul veacului, tot el, împreună cu ceata arhanghelilor, va
suna din trîmbiţă, va scula pe cei morţi şi va aduna toate limbile la
judecată, după mărturia Sfîntului Apostol Pavel care zice: Că Însuşi
Domnul, întru poruncă, cu glasul Arhanghelului şi întru trîmbiţa lui
Dumnezeu, se va pogorî din cer (I Tesaloniceni 4, 16).
Gavriil, ce se tîlcuieşte "bărbat-Dumnezeu", este arhanghelul bunelor
vestiri de bucurie, care are misiunea de a vesti oamenilor tainele cele
mari dumnezeieşti. El nu mai poartă sabie de foc, ci crin de neîntinată
bucurie. El este foarte dulce la vedere şi plin de dumnezeiască
blîndeţe. Pentru aceasta a şi fost ales şi trimis de Dumnezeu la
Fecioara din Nazaret să-i vestească taina cea mare a întrupării
Domnului. Tot el a adus vestea zămislirii Maicii Domnului
dumnezeieştilor ei părinţi Ioachim şi Ana. El a vestit în templu
Sfîntului Zaharia că soţia lui va naşte la bătrîneţe pe Sfîntul Ioan
Botezătorul. El a dus vestea cea bună Anei, mama proorocului Samuil.
Sfîntul Arhanghel Gavriil a dus la cer rugăciunea Fecioarei Maria cînd
petrecea în templu. El i se arăta adesea şi-i descoperea taine negrăite.
Îi aducea hrană îngerească la Sfînta Sfintelor. El a auzit cel dintîi
despre taina întrupării lui Hristos, mai înainte decît toţi îngerii. El a
rostit cel dintîi numele Preadulcelui Iisus. El a pus nume Sfîntului
Ioan Botezătorul. El a vestit păstorilor că în Betleem s-a născut Mesia.
El a cîntat cel dintîi Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pămînt
pace, între oameni bunăvoire! (Luca 2, 14). El a învăţat pe păstori să
cînte. El a descoperit magilor taina întrupării. El a liniştit pe Iosif
cînd voia să lase pe Fecioara Maria. El i-a poruncit să fugă în Egipt cu
Pruncul şi iarăşi să se întoarcă în Nazaret.
Sfîntul Gavriil ocroteşte pe fecioare, acoperă pe mame, păzeşte pe
prunci, duce rugăciunile cele fierbinţi la Dumnezeu şi aduce înapoi
împlinirea cererilor. El slujeşte tainelor celor mari şi ajută la
înmulţirea şi mîntuirea neamului omenesc.
Rafail, al treilea arhanghel, este tămăduitor al neputinţelor omeneşti.
Uriil este luminător al celor întunecaţi.
Salatiil este rugător fierbinte pentru neamul omenesc.
Gudiil este slăvitor al lui Dumnezeu şi întăritor al celor ce se nevoiesc la fapte bune.
Varahiil, ultimul arhanghel, este aducător de binecuvîntare dumnezeiască pe pămînt.
Dintre toţi Sfinţii îngeri, cei mai mari binefăcători ai oamenilor s-au
arătat Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, din care pricină se şi
pomenesc astăzi cu alese prăznuiri şi cîntări de laudă, dimpreună cu
toate cetele îngereşti. Se cuvine deci şi nouă păcătoşilor, ce sîntem
păziţi de îngeri, să ne adunăm la sfintele biserici şi să lăudăm astăzi
soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cerînd ajutorul lor.
Să nu uităm că Sfinţii Arhangheli sînt cei dintîi îngeri mijlocitori
între Dumnezeu şi noi oamenii. Ei au grijă şi milă de creştini şi-i
ajută pe calea mîntuirii mai mult decît ceilalţi îngeri. Sfîntul Mihail
este protectorul direct al călugărilor, al armatelor creştine, al
voievozilor, care purtau cu ei pe cîmpul de luptă icoana Marelui
Arhanghel. Sfîntul Gavriil este, mai ales, protectorul fecioarelor
creştine, al familiei creştine, protectorul mamelor care nasc copii, ca
şi protectorul copiilor şi al călugăriţelor iubitoare de feciorie şi
iubitoare de Hristos.
În ţara noastră cultul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este
foarte răspîndit. Numeroase sînt bisericile cu hramul Sfinţilor
Arhangheli, numeroşi sînt şi credincioşii români care le poartă numele.
În multe case se vede icoana Sfinţilor Arhangheli şi nu puţini din bunii
noştri creştini citesc acatistul lor. Părinţii noştri aveau mare
evlavie şi pentru îngerii păzitori pe care-i primeau de la botez şi se
îngrijeau cu mare atenţie să nu facă vreun păcat ca să nu alunge de la
ei pe îngerii buni.
Înaintaşii noştri iubeau rugăciunea, milostenia şi Biserica, ştiind că
îngerii păzitori ne numără şi ne scriu paşii noştri spre biserică, spre
rugăciune, spre cel sărac şi spre tot lucrul sfînt şi plăcut lui
Dumnezeu.
Iubiţi credincioşi,
Bun lucru este a lăuda pe îngeri, precum şi ei fără odihnă laudă pe
Dumnezeu. Dar mai bun lucru am face dacă le-am urma şi petrecerea,
printr-o trăire sfîntă, neîntinată, îngerească. Deci, dacă voim să
primim mai mult ajutor de la sfinţii îngeri, să ne silim a-i imita prin
fapte bune, după putere.
Sfinţii îngeri neîncetat slăvesc pe Dumnezeu; să ne rugăm şi noi
neîncetat, lăudînd ziua şi noaptea pe Preabunul nostru Dumnezeu. Sfinţii
îngeri sînt într-o veşnică mişcare, împlinind din dragoste voia lui
Dumnezeu. La fel şi noi, să ne trezim din somnul nesimţirii, să alergăm
mereu la Biserică, să facem voia lui Dumnezeu cu bucurie, iar nu din
silă, nici cu cîrtire sau pentru răsplată. Sfinţii îngeri se iubesc
desăvîrşit unii pe alţii. Ei iubesc şi pe sfinţii din cer şi pe noi cei
de pe pămînt. La fel şi noi, să ne iubim ca nişte fraţi, lăsînd ura,
mînia, bătăile, judecăţile, minciunile.
Sfinţii îngeri ascultă unii de alţii, cei mai de jos de cei mai de sus
şi toţi de Dumnezeu. La fel şi noi să ascultăm de mai-marii noştri, de
părinţii care ne-au născut, de cei ce ne învaţă şi ne ajută la mîntuire.
Să ascultăm şi de glasul conştiinţei cînd ne mustră pentru păcate, cînd
ne trimite la biserică, la spovedanie şi la cele bune. Să ascultăm şi
de îngerii noştri păzitori. Să nu-i mai întristăm cu tot felul de
păcate. Sfinţii îngeri se bucură de mîntuirea noastră (Luca 15, 10),
ajută la îndreptarea noastră şi plîng cînd noi păcătuim sau sîntem
aruncaţi în gheenă. La fel şi noi să facem. Să ne bucurăm pentru sporul
aproapelui şi să plîngem pentru căderea lui. Să dăm sfat celui ce are
nevoie de el. Să nu minţim pe nimeni. Să îndemnăm şi pe alţii la
pocăinţă, la biserică, la post şi rugăciune.
Sfinţii îngeri nu se bîrfesc, nu se răzvrătesc, nu se mînie, trăiesc în
bună rînduială. La fel şi noi, să nu ne mîncăm cinstea unul altuia, să
avem răbdare în toate ispitele, să fugim de tulburare, de mînie, de
ceartă, de pofte şi patimi trupeşti. Să trăim ca fraţii, în dragoste
unii cu alţii, că sîntem fiii Tatălui ceresc.
De vom trăi în armonie, în iubire, în viaţă curată şi în rugăciune, vom
imita pe îngeri şi vom deveni creştini adevăraţi, iar Sfinţii Arhangheli
Mihail şi Gavriil ne vor acoperi cu acoperămîntul aripilor lor cele
îngereşti de tot răul şi primejdia.
Să rugăm, deci, pe sfinţii îngeri şi Arhangheli să ne fie ajutători în
viaţă şi izbăvitori de duhurile cele rele, iar înaintea Tatălui ceresc
calzi rugători pentru mîntuirea sufletelor noastre. Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu