Scris de: Luciana Pop
Protestele împotriva
Guvernului Erdogan ar putea fi rezultatul „muncii” Open Society
Foundations, patronată de miliardarul american George Soros • Izbucnirea
protestelor de la Istanbul coincide cu anunțul Turciei privind
reducerea la zero a datoriilor față de FMI
De aproape două săptămâni, toate
privirile sunt ațintite spre manifestațiile de amploare care au cuprins
Turcia, proteste pornite de la o scânteie - intenția de a demola Parcul
Gezi din Istanbul - și transformate într-o mișcare de contestare a
premierului Recep Tayyip Erdogan, fără precedent în acest stat laic.
Turcii care au ieșit în stradă sau cei care radiografiază situația
politică dau vina pe încercările tot mai evidente ale prim-ministrului
de a islamiza societatea. Și pe derapajele lui autoritariste. Există și
voci care spun că în spatele protestelor soldate cu trei morți, peste
4.000 de răniți și alte câteva mii de oameni arestați, se află o agendă
secretă a Occidentului de a destabiliza Turcia. „Primăvara turcească”,
așa cum a denumit-o presa, l-ar putea avea ca păpușar-șef pe maestrul
„revoluțiilor portocalii”, miliardarul George Soros, a cărui fundație
este tot mai vocală în Turcia. Alte teorii conspiraționiste leagă
izbucnirea revoltelor de un anunț recent al Guvernului Erdogan. După 50
de ani, Turcia a intrat în clubul țărilor care nu mai au datorii la
Fondul Monetar Internațional.
De la salvarea unui parc din Istanbul,
condamnat să ajungă teren pentru mall, în Turcia ultimelor zile s-a
ajuns la acțiuni de protest explozive îndreptate împotriva Guvernului
Erdogan. Mii și mii de oameni au ieșit în stradă, zi de zi, pentru a
cere demisia premierului, acuzat de derapaje autoritare și de ignorarea
statului laic, fondat de Atatürk. După Istanbul, „Primăvara turcească”
s-a extins la Ankara, Izmir, Edirne și în alte orașe. De fiecare dată,
forțele de ordine au răspuns la adresa protestatarilor cu tot arsenalul
din dotare: gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc, tunuri cu apă,
lovituri de baston.
Complot din exterior
Tabloul ultimelor zile, în care s-au
înregistrat noi și noi ciocniri între poliție și manifestanți, arată
astfel: trei morți, cel puțin 4.300 de răniți și mii de oameni arestați.
Revenit în țară după un turneu în Magreb, șeful Guvernului de la Ankara
și-a reluat retorica ofensivă, calificându-i pe protestatari drept
„jefuitori” şi „extremişti”, şi a denunţat un complot „organizat atât în
interiorul, cât şi în exteriorul ţării”. După ce a făcut aceste
afirmații, premierul Erdogan a fost comparat cu președintele sirian
Bashar al-Assad. Pe care l-a numit „dictator” și pe care nu l-a susținut
nicio clipă în momentul în care acesta acuza „puteri străine” că ar fi
implicate în rebeliunea din Siria. O serie de grupări de extremă stânga,
care au manifestat în ultimele zile la Istanbul, i-au reproșat lui
Erdogan că s-a dat de partea Occidentului, participând la agresiunea
Siriei, stat vecin și, tradițional, prieten.
Bine ați venit în Turcia!
Este binecunoscut că Turcia și-a pus la
dispoziție teritoriul, serviciilor de informații occidentale, pentru
antrenarea rebelilor sirieni, care vor să dărâme regimul Bashar
al-Assad. Doar că, alături de ele au pătruns și agenții provocatoare sau
ONG-uri specializate în lovituri de stat. Cea mai cunoscută este Open
Society Foundations, a magnatului american George Soros, care s-a
dovedit vârful de lance în destabilizarea Europei de Est și a spațiului
ex-sovietic, pregătind așa-numitele „revoluții portocalii” în Ucraina și
Georgia. Și care acum este bine înfiptă în Turcia.
Strategiile fundației Soros
Proiectele și programele fundației Soros
pentru Turcia au vizat o parte dintre nemulțumirile pe care turcii le
strigă acum în stradă. În plus, Open Society Foundations a pledat pentru
extinderea drepturilor femeilor în Turcia, uitând, probabil, că această
țară a fost printre primele care le-a dat drept de vot, încă din 1923.
Iar Guvernul Erdogan nu a încercat nicio secundă să le limiteze
drepturile. Singura tentativă de acest gen poate fi considerată
interzicerea pastilei de a doua zi. Fundația a vorbit despre planurile
premierului de „islamizare forțată” în momentul în care Erdogan a decis
să limiteze vânzările de alcool.
Erdogan a scăpat țara de tutela FMI
Adepții teoriei conspirațiilor au lansat
teza potrivit căreia în spatele demonstrațiilor de la Istanbul se află
interese financiare majore, în contextul în care reformele lui Erdogan
realizate în ultimii 11 ani au redus dependența țării de capitalul
străin. Exact cu două săptămâni înainte de izbucnirea protestelor,
Turcia, a 17-a economie a lumii, anunța, prin vocea lui Erdogan, că nu
mai are nicio datorie față de FMI. Banca Centrală a Turciei a plătit
ultima parte a datoriei sale către Fondul Monetar, virând instituției
financiare internaționale o tranșă în valoare de 317 milioane de euro.
Începând din 1958, Turcia s-a îndatorat în mai multe reprize de la FMI.
În 2008, Turcia a finalizat ultimul său acord stand-by semnat cu FMI în
2005, iar în 2010, după doi ani de negocieri cu instituţia financiară
internaţională, a refuzat ajutorul Fondului.
Model de reușită
Analiștii politici susțin că
manifestaţiile din Turcia sunt urmărite cu atenţie în lumea arabă,
producând îngrijorări în rândul liderilor islamişti, care prezintă de
mai mult timp Turcia ca un model de reuşită a islamului politic.
Analistul politic tunisian Sami Brahem crede că există tentative de a
exporta ceea ce se petrece în Turcia spre Tunisia. „Va fi dificil să se
facă o mişcare de protest de amploare, dar (situaţia din Turcia) poate
constitui o susţinere morală pentru toţi laicii faţă de Guvernele
islamiste”.
Unii consideră că manifestaţiile din
Turcia reflectă o nemulţumire regională faţă de islamul politic, însă
Erdogan a fost ales de trei ori, cu o creştere constantă a numărului de
voturi în favoarea sa. La peste doi ani de la revolte, Egiptul şi
Tunisia traversează o criză economică şi, în opinia unor specialişti,
economia, mai mult decât ideologia, va provoca noi acţiuni de protest.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu