RUŞINEA care apasă Braşovul. Revolta de la 15 noiembrie 1987, comemorată cu un SECURIST TORŢIONAR în fruntea oraşului Citiţi mai mult: RUŞINEA care apasă Braşovul. Revolta de la 15 noiembrie 1987, comemorată cu un SECURIST TORŢIONAR în fruntea oraşului. Jurnalista Maria Petraşcu, batjocorită şi după moarte

Autor:  Ovidiu Albu

Este 15 noiembrie. La troița din fața Spitalului Județean din Brașov se depun coroane de flori, oameni zgribuliți susțin discursuri despre suferințele muncitorilor bătuți și deportați de Securitate după revolta din 15 noiembrie 1987. Un moment de curaj cu care Brașovul se mândrește. În biroul său cald din Primăria Brașov, fostul maior de Securitate Nicolae Paraschiv are și el un motiv de mândrie. Stă fără prea multe griji în fruntea Brașovului de peste 12 ani.

31 august 1989. Sediul Securității Brașov. Un tânăr palid stă ghemuit de frică într-un birou sărăcăcios. ”Ascultă, bă, în p…a mă-tii, tu crezi că o să se ajungă iar ca în 1987, când o șleahtă de nemernici a devastat Comitetul Județean de Partid? Recunoaște, spune tot, că aici intri și nu mai știi când ieși!”, răcnește către tânăr un individ în costum cenușiu. Este maiorul de Securitate Nicolae Paraschiv, care încearcă să obțină detalii despre ”manifestările dușmănoase” ale celui anchetat. Tânărul, un muncitor de 23 de ani, recunoaște tot.

Sorin Boacă, muncitor necalificat la IJPIPS Brașov, a fost luat de acasă în august 1989 și dus întâi la Miliție iar apoi la sediul Securității. Aici a intrat pe mâinile lui Nicolae Paraschiv.  ”Am fost chemat la Securitate pentru că am înjurat regimul comunist, pentru că am înjurat personalități din conducerea de partid și de stat, cum ziceau ei, adică pe soții Ceaușescu. Am fost înjurat, ameninţat  şi terorizat de Paraschiv. ‘Aici intri şi nu mai ştii când ieşi’, mi-a spus. ‘Nişte idioţi ca voi asta faceţi, azi vă întâlniţi şi înjuraţi, iar mâine vezi ce se întâmplă, ca la 15 noiembrie. Vezi că de aici nu mai ieşi’. Am recunoscut tot, că am înjurat partidul, că am elogiat sistemul capitalist, modul de viaţă din Occident, tot”, își amintește Boacă. Încă mai simte răceala armei securistului la spate.

A fost nevoit să meargă la Securitate de vreo 20 de ori, unde era ținut în anchete nesfârșite. Umilințe, înjurături, teroare.  A fost dat afară și de la serviciu, din cauza absențelor, deși avea două fetițe mici. Apoi, la scurt timp, a venit Revoluția.

Sorin Boacă nu l-a căutat pe securistul care l-a chinuit însă s-a lovit de el fără să vrea. Nicolae Paraschiv devenise o persoană importantă, avea funcție mare în Prefectură, iar mai apoi, din 2001, a ajuns numărul doi în Primăria Brașov, fiind numit secretar al municipalității. Pe deasupra, fostul securist a obținut și brevet de revoluționar, beneficiind de toate avantajele prevăzute de acest statut

Carieră de securist: Revoluționar cu certificat și înalt funcționar la stat 
 
Paraschiv a intrat în Securitate în 1974. În 1989 avea gradul de maior. După schimbarea de regim, el se redescoperă luptător anticomunist, devenind din 1992 revoluționar cu patalama, având certificat de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite.

Până în 2001, Nicolae Paraschiv a ocupat poziții de conducere și bine remunerate în societăți cu capital de stat, precum Poiana Brașov SA sau SNP Petrom București, pentru ca apoi să se stabilizeze în fruntea Primăriei Brașov.  A fost numit în această funcție de prietenul său, prefectul de atunci al Brașovului, Otilian Neagoe, membru în conducerea filialei locale a PSD. Fost responsabil cu cenzura la Viața Studențească, potrivit scriitorului I.T. Morar, Neagoe este astăzi vicepreședinte al Consiliului Concurenței  și președinte al Consiliului Național de Supraveghere in Domeniul Feroviar.

În 2006, când a trebuit să dea concurs pentru a rămâne pe postul de secretar, Paraschiv a atașat un CV în care menționa că în perioada 1974-1989 a lucrat în Ministerul de Interne. De asemenea, a scris cu mâna lui: ”Declar pe propria răspundere că nu am deșfășurat activități de poliție politică”. Potrivit legii, persoanele care au efectuat ”activități de poliție politică” nu pot ocupa funcții publice. Ca secretar al municipalităţii, fostul maior de Securitate are un salariu din banii publici de invidiat. Considerat “bugetar de lux” de presă, Paraschiv încasa în 2010 peste 2.000 de euro pe lună, de două ori mai mult decât însuşi primarul.


Securistul Nicolae Paraschiv, la scurt timp după ce s-a instalat în fruntea Brașovului

Mărturii: ”Mă trezeam şi noaptea tremurând că vine să mă ia să mă ducă în beciurile Securităţii”
Mărturiile celor anchetați de Paraschiv în perioada în care lucra la ”Ministerul de Interne” spun totul despre natura activităților desfăsurate de acesta.

"În timpul anchetelor Paraschiv mi-a luat declaraţii sub presiune, ameninţându-mă şi aducându-mi injurii grosolane. A ajuns până acolo încât îmi spunea, urlând, că, dacă nu spun tot, nu voi mai ieşi niciodată din beciurile Securităţii", povestea inginerul Marius Troenaru.

O experiență la fel de terifiantă a avut și Maria Pitul, asistentă la Spitalul Județean Brașov, anchetată în perioada 1980-1981 pentru că asculta ”Europa Liberă” :  "Paraschiv m-a ameninţat cu duritate că dacă nu voi scrie ce-mi spune el mă va trimite ‘pe mâna băieților care se poartă mai urât’. De frica bătăilor şi torturilor am scris ce mi-a dictat el. Imediat Paraschiv a convocat o şedinţă cu toate colegele mele, şi cu mine, şi le-a cerut să ia poziţie şi să mă condamne ca duşman al poporului. M-a urmărit şi supravegheat apoi tot timpul iar eu am ajuns să fiu aşa de înspăimântată că mă trezeam şi noaptea tremurând că vine să mă ia să mă ducă în beciurile Securităţii."

Însă cea mai fidelă mostră a activităților avute de actualul înalt funcționar public este chiar raportul semnat cu mâna lui în cazul Sorin Boacă. “Din datele pe care le deţinem rezultă că are manifestări duşmănoase grave la adresa conducerii superioare de partid şi de stat şi intenţii de evaziune”, afirma securistul în Mapa de Verificare nr. 6218 privindu-l pe “Barbu”, numele conspirativ dat lui Boacă.  În încheiere, Paraschiv solicita ”încadrarea informativă” a muncitorului și ”interceptarea corespondenței interne” pentru a stabili ”motivația manifestărilor dușmănoase”.
 

Măsurile dispuse de maiorul Paraschiv în dosarul lui Sorin Boacă
 
Jurnalista batjocorită după moarte
 
Declarațiile victimelor, citate mai sus, au fost consemnate în presa brașoveană de Maria Petrașcu, o jurnalistă care lupta încă din 1990 pentru deconspirarea securiștilor infiltrați în spațiul public și eliminarea impostorilor din asociațiile de revoluționari.  În 2006, ea a sesizat Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), care a stabilit că Nicolae Paraschiv a efectuat acte de ”poliție politică”. Fostul maior a contestat decizia CNSAS în instanță, la dosar depunând ulterior și o caracterizare a Mariei Petrașcu, realizată  într-un stil ce demonstrează că nu și-a pierdut reflexele.

”Din punct de vedere moral Maria Petraşcu avea un caracter îndoielnic, era pătimaşă şi răzbunătoare, avea înclinaţii spre viaţa aventuroasă, amoroasă şi a consumului de băuturi alcoolice. Din punct de vedere profesional, nivelul mediu de pregătire şi înţelegere a făcut să nu depăşească condiţia de ziaristă.
(…) Datorită deserviciilor aduse mişcării revoluţionare braşovene, a intrigilor şi dezbinărilor semănate în rândul membrilor şi asociaţiilor de revoluţionari, Maria Petraşcu a fost permanent contestată, blamată, repudiată şi chiar lovită de unii dintre aceştia, inclusiv cu ocazia unor manifestări oficiale”.

Într-adevăr, după cum remarca securistul ca argument în favoarea sa, Maria Petrașcu a fost bătută pe 22 decembrie 2011 în Cimitirul Eroilor din Brașov cu ocazia comemorării morților din 1989. Atacatorul este membru al organizației care l-a făcut revoluționar pe Nicolae Paraschiv, Asociația Brașov Decembrie 1989. Președintele acestei organizații, Dorin Lazăr Maior, secretar executiv al PSD pe problemele revoluționarilor, a fost condamnat la începutul acestei săptămâni la 7 ani de închisoare pentru șantaj.
Maria Petrașcu a murit la două săptămâni după ce a fost lovită, pe 10 ianuarie 2012. A fost decorată post-mortem de președintele Traian Băsescu cu Ordinul Național ”Serviciul Credincios în grad de Cavaler” pentru ”obiectivitatea și profesionalismul de care a dat dovadă de-a lungul unei cariere de excepție în presă” şi înmormântată cu onoruri militare.


Maria Petraşcu şi Sorin Boacă în faţa troiţei dedicate martirilor din 15 noiembrie 1987
 
Apărarea lui Paraschiv: Da, am fost ofițer. Si ce dacă? E vorba de viața mea privată
 
În procesul pe care îl are cu CNSAS, Nicolae Paraschiv susține că nu a ”dispus măsuri de natură penală, de anchetă penală sau oricare altele cu caracter represiv. Mai mult decât atât nu a existat nici o persoană care să fi fost afectată pe nedrept ca urmare a activităţii reclamantului de ofiţer de informaţii”.
Pe de altă parte, faptul că unii membri ai CNSAS au fost victime ale Securității ar afecta capacitatea acestora de a fi obiectivi. ”Din CNSAS au făcut parte persoane care au suferit de pe urma măsurilor luate de Securitate (Ticu Dumitrescu, Mircea Dinescu, etc), fapt care a afectat în mod serios independenţa acestora faţă de instituţia judecătoare şi de propria conştiinţă profesională”, afirmă maiorul.
Securistul din Primăria Brașov a refuzat constant să vorbească cu presa despre trecutul său. Există o singură excepție, din 2008, când a declarat unui ziar brașovean că ”numai Dumnezeu are dreptul să judece”.
”Făceam parte dintr-un sistem. Da, am fost ofițer. Și ce dacă? E vorba de viața mea privată. Foarte mulți activau în PCR. Dar asta nu înseamnă că am făcut poliție politică. Sunt și eu un om, am un suflet. Iar sufletul meu a fost călcat în picioare de răuvoitori. Dar nu-i judec. Numai Dumnezeu are dreptul să judece”, spunea Paraschiv.

15 noiembrie 2013. Ce mai caută Paraschiv în fruntea Brașovului?
Foarte puțini oameni din Brașov au curaj să spună cu voce tare ce gândesc despre prezența securistului într-o funcție publică de prim rang în oraș. L-am întrebat pe președintele Asociației 15 Noiembrie 1987, Florin Postolachi, dacă i se pare normală această situație, mai ales în contextul comemorării suferințelor celor anchetați de Securitate.  A fost foarte reticent.
”E greu să vorbeşti despre aşa ceva, că te trezeşti cu un proces de calomnie. N-am chef să mă duc  în instanţă, să plătesc avocat. Nu am informaţii, nu mai îmi permit să stau prin procese. Dacă nu se întâmplă nimic, ce pot să zic eu? Cei care îl ţin în funcţii sunt responsabili”, a declarat Postolachi.
Conform legii administrației publice locale, secretarul poate fi schimbat de către prefect “numai la propunerea consiliului local, adoptată cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție, ca urmare a inițiativei primarului”.
În acest moment, prefect este Mihai Mohaci (PSD), primarul George Scripcaru fiind de la PDL. Majoritatea de 2/3 din numărul consilierilor locali este deținută de USL.


Relaţii apropiate: Securistul Paraschiv împreună cu prefectul Mohaci (PSD) la o recepţie organizată de Primăria Braşov în februarie 2013
 
Ioan Demi, care pe 21 decembrie 1989 a riscat enorm, venind în fruntea muncitorilor revoltați de la IAR Ghimbav în fața Comitetului Județean de Partid, are explicația pentru care Nicolae Paraschiv este de neatins.
”Pe vremea când era Gonţea prefect (Ion Gonțea-PDL) i-am atras atenţia: cum acceptaţi ca Paraschiv să fie secretar? Mi-a răspuns că toate partidele îl acceptă. Este clar că Paraschiv cunoaşte foarte multe lucruri, ştie prea multe ca să-l dea jos cineva de acolo.
I-am spus şi primarului, că îl cunosc.  Ştii ce mi-a răspuns? ‘Băi, n-am ce să fac, n-am ce să fac’. Ce, Scripcaru e de capul lui aici? Paraschiv inspiră teamă în continuare. El este ţinut în funcţie de o mafia politică locală, care şi-a împărţit Braşovul. Este o mafia de nici nu vă imaginaţi”, susține Demi.
De altfel, Demi îl cunoaște și el foarte bine pe securist. Fratele lui, Tiberiu Demi, a fost bătut de Paraschiv în anii ‘80.
”Fratele meu, Demi Tiberiu,  a fost urmărit de Nicolae Paraschiv. A vrut să fugă peste graniţă şi a fost arestat. Mi-a spus că a fost bătut la Securitate de actualul secretar, că doar nu era să-l servească cu cafea”, râde amar Ioan Demi.
Când aude de Paraschiv, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, Octav Bjoza, ia foc. Brașovean condamnat la 15 ani de muncă silnică, trecut prin temnițele comuniste, Bjoza nu avea cum să nu știe ce a făcut acest securist.
”Am un sentiment de silă şi de scârbă. Ce să mă mir de Paraschiv, până unde poate să meargă neruşinarea unor indivizi? Este o persoană agreată pentru că mai toate oficialităţile au avut de a face cu Securitatea. Nu-l poate clinti nimeni de acolo”, spune fostul deținut politic.
Bjoza este de acord că Paraschiv a continuat să inspire teamă și după 1990.
”Am cunoscut o persoană care mi-a povestit, în primăvara lui 1990, că a fost anchetată de Paraschiv. După doi ani nu a mai recunoscut nimic”.
Sorin Boacă a încercat în 2011 să facă ceva. În decembrie a intrat în greva foamei, solicitând demiterea maiorului Nicolae Paraschiv din Primăria Brașov. 
”Am făcut greva foamei timp de 15 zile, pentru a fi demis din funcţie. În a 15-a zi a murit Maria Petraşcu. M-am întâlnit cu Scripcaru chiar când veneam de la priveghi şi l-am întrebat ce face cu Paraschiv. Mi-a zis că ‘n-am ce să fac, ce să fac?’. Că n-are cum să-l demită, dar în 2-3 luni se rezolvă. Au trecut doi ani şi este tot acolo. După greva foamei am făcut zona zoster la cap, de supărare, când am văzut ce batjocură este”.
Boacă este convins că secretarul Primăriei nu poate fi demis pentru că îi are la mână pe toți liderii politici locali: ”Mi se pare strigător la cer că este încă în funcţie. Morţii Revoluţiei sunt la 100 de metri de biroul lui. El este susţinut pentru că tovarăsul maior îi are pe toţi la mână, şi pe Scripcaru, şi pe Niţă (Constantin Niță-președinte PSD Brașov), şi pe Căncescu (Aristotel Căncescu-președinte PNL Brașov), pe toţi”.
Singura speranță a victimelor lui Nicolae Paraschiv de a se face dreptate este Justiția. Sorin Boacă așteaptă să vadă verdictul Curții de Apel București, care pe 6 decembrie va judeca din nou procesul securistului cu CNSAS. Au trecut șapte ani de tergiversări în acest proces. ”Probabil că va ieși la pensie din funcția de secretar”, prognozează sceptic brașoveanul.

Citiţi mai mult: RUŞINEA care apasă Braşovul. Revolta de la 15 noiembrie 1987, comemorată cu un SECURIST TORŢIONAR în fruntea oraşului - Actualitate > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/rusinea-care-apasa-brasovul-revolta-de-la-15-noiembrie-1987-comemorata-cu-un-securist-to-1067560.html#ixzz2l1j4TD7M
EVZ.ro