Predica a Parintelui Sofian Boghiu la Schimbarea la Fata a Domnului

Frati crestini,

In fiecare an, la 6 august, praznuim una din cele mai mari sarbatori crestine – Schimbarea la Fata a Mantuitorului, pe muntele Taborului.

Este cu adevarat mare aceasta sarbatoare, pentru ca acolo pe Tabor, Mantuitorul insusi si-a aratat ca intr-o strafulgerare slava Sa dumnezeiasca, inaintea apostolilor Sai.

Pana acum Sfintii Apostoli vazusera si se uimisera numai de minunile Lui, care erau mari si puternice, semne ale dumnezeirii Sale. Dar in intimitatea lor ei il socoteau pe Mantuitorul tot ca pe un om -un mare profet- cel mai mare trimis al lui Dumnezeu in mijlocul oamenilor.

Insa din cele petrecute pe Tabor la Schimbarea la Fata, Sfintii Apostoli se conving pentru totdeauna ca marele lor Invatator este nu numai un om al lui Dumnezeu ci si Dumnezeu adevarat.

Cele vazute si traite de ei pe muntele Taborului nu le vor uita in toata viata lor de Apostoli.

Ca timp, acest eveniment s-a intamplat in ultimul an al vietii pamantesti a Mantuitorului, cateva luni inainte de rastignirea Sa.

Dupa cum ne istorisesc primii trei Sfinti Evanghelisti - Matei, Marcu si Luca - faptele s-au petrecut asa:

Iisus venea dinspre nordul Tarii Sfinte, se indrepta catre Ierusalim si le vorbea pe cale despre Patimile, Moartea pe Cruce si Invierea sa, care Il asteptau in Ierusalim.

Ajungand in dreptul muntelui Taborului a lasat la poalele muntelui ceata ucenicilor Sai si a luat cu Sine numai trei dintre dansii: pe Petru, pe Iacob si pe Ioan – oamenii cei mai de nadejde care vor fi martori si la rugaciunea sa in gradina Ghetsimani.

Ceilalti apostoli raman la picioarele muntelui, iar El impreuna cu cei trei urca pe munte ca sa se roage indeosebi.

Si, pe cand se ruga El, apostolii ingreunati de somn tresar deodata la o priveliste nemaivazuta: Chipul Mantuitorului s-a facut altul – Fata Lui stralucea ca soarele iar hainele Lui se facusera albe ca zapada – cum nu poate inalbi asa nimeni pe pamant.

Lucru si mai neobisnuit : in aceasta lumina doi barbati stau de vorba cu Iisus despre Patima si Moartea sa in Ierusalim. Erau marii profeti ai Vechiului Testament, Moise si Ilie.

Ca iesit din fire, uimit si multumit de ceea ce vedea, Petru a zis catre Iisus: “Doamne, bine este noua sa fim aici, sa facem trei colibe, una Tie, una lui Moisi si alta lui Ilie” - nedandu-si seama de ceea ce spunea.

Dar Petru inca nu ispravise bine de vorbit cand ochii apostolilor sunt martorii unei noi surprize - un nor de lumina ii invaluie si pe ei, iar din nor aud deodata un glas care zice: “Acesta este Fiul Meu iubit, pe Acesta sa-L ascultati”. De spaima ucenicii au cazut cu fetele la pamant. Dar Iisus s-a apropiat de ei si le-a zis : “Sculati-va, nu va temeti”. Cand au ridicat ochii nu mai era decat Iisus singur. Si El le-a poruncit sa nu dezvaluie nimanui nimic din cele ce vazusera, pana dupa Invierea Sa din morti.

Frati crestini,

Asa ne este infatisat in Sfintele Evanghelii faptul Schimbarii la Fata a Mantuitorului.

Dar ne putem intreba:

Ce inteles sa aiba acest eveniment pentru Sfintii Apostoli si pentru noi? Ce vrea Mantuitorul sa ne spuna noua celor de astazi, prin acest eveniment?

De la inceput trebuie sa spunem ca sarbatoarea de astazi, Schimbarea la Fata a Domnului este mai intai de toate Sarbatoarea luminii.