Deşi în 2005 o comisie de experţi din cadrul UNESCO a remarcat importanţa restaurării picturilor murale din cadrul lăcaşelor sfinte de pe teritoriul complexului monastic Curchi, pornirile antiromâneşti ale fostului preşedinte comunist, Vladimir Voronin, s-au dovedit a fi mai puternice. Printre picturile distruse în perioada în care acesta patrona lucrările de restaurare, a fost şi fresca în care erau reprezentate portretele ultimilor ctitori ai catedralei Naşterea Maicii Domnului: Regele Mihai I şi patriarhul României Miron Cristea. Totodată, la indicaţia comuniştilor, în 2008, a fost distrusă inscripţia de deasupra uşii la intrarea în catedrală, o mărturie a evenimentelor produse pe teritoriul mănăstirii în timpul celui de-al doilea război mondial.
În inscripţia, care a supravieţuit perioadei sovietice, aflată deasupra intrării în catedrală se spunea: “Această sfântă biserică cu hramul Naşterea maicii Domnului ziditu-s-a în anul 1864, pe locul vechii biserici a monahului Ioan Curchi, ctitorul mănăstirii. Năvălind însă păgânii bolşevici în anul 1940 peste Basarabia, au pustiit mănăstirea şi au dat foc bisericii acesteia, dar milostivindu-se Dumnezeu, armatele româneşti, cu ajutorul sfintei cruci, gonit-au păgânătatea şi astfel biserica a fost înnoită pictându-se pe de-a-ntregul în zilele marelui rege Mihai I şi conducătorul statului fiind mareşalul Ion Antonescu, arhipăstor al Chişinăului Înalt Preasfinţitul Efrem Tighineanul, guvernator al Basarabiei centrale Olimp Stavrat, iar stareţ al Sfintei Mănăstiri Curchi, protosinghel Teofilact, anul 1943, septembrie 8”.
Acoperite cu vopsea neagră de sovietici
Potrivit slujitorilor bisericii, în timpul celui de-al doilea război mondial, ostaşii sovietici au dat foc bisericii, incendiu care a distrus pictura de pe pereţi. După un puternic bombardament, din cele patru clopotniţe ale catedralei s-au păstrat doar două. Pictura catedralei s-a făcut în 1943 cu ajutorul regelui Mihai I al României, care, înainte de devastarea din ‘40-’41, a vizitat în câteva rânduri mănăstirea. În 1943, la încheierea reparaţiei, are loc sfinţirea catedralei, tot de atunci datând şi picturile ce i-au imortalizat pe noii ctitori ai locaşului. Se zice că, la venirea Maiestăţii Sale, ţăranii din localităţile din preajmă au aşternut covoare pe tot drumul de la Orhei până la Curchi.
În perioada 1959 – 1992, atât timp cât aici s-a aflat spitalul republican de psihiatrie, chipul regelui şi al patriarhului care se aflau de o parte şi de alta a uşii de la intrarea în soborul mănăstirii, au fost vopsite, la indicaţia autorităţilor, cu vopsea neagră. Din 2002, Complexul Monastic Curchi a fost transmis în gestiunea Bisericii Ortodoxe din Moldova.
În dizgraţia lui Voronin
Preotul Onofrei, unul dintre ghizii de la Mănăstirea Curchi, ne spune că tencuiala cu vechile fresce a fost înlăturată în 2008, arhitectul Evgheni Smolin motivând starea avansată de degradare a acesteia. Inscripţia de pe placa de deasupra uşii era lizibilă şi în stare bună. Preotul ne spune că deşi slujitorii mănăstirii n-au protestat, au discutat aprins între ei acest subiect. „Valoarea şi importanţa istorică a picturilor murale şi a inscripţiei dispărute este incontestabilă. Chiar dacă lipsesc portretele celor doi ctitori noi continuăm să pomenim astăzi numele lor în discursul nostru adresat pelerinilor”, a spus el. Potrivit preotului, pe moment, pereţii bisericii sunt tencuiţi şi pregătiţi pentru a fi pictati. Dânsul nu cunoaşte care ar fi proiectul noii fresce murale.
„Picturile murale puteau fi restaurate”
Arhitectul Eugen Bâzgu, restaurator şi cercetător în cadrul Ministerului Culturii, a declarat pentru JURNAL că imaginile picturilor murale care îi reprezintă pe Regele Mihai I şi patriarhul Miron Cristea se păstrează în mai multe arhive şi ele mai pot fi reproduse. „Nu poţi lua dreptul de ctitor unei persoane, este un sacrilegiu. Problema legată de aceste picturi a apărut acum vreo doi ani, odată cu necesitatea consolidării edificiului catedralei. Personal, fiind angajat al Ministerului Culturii, am trimis o scrisoare stareţului mănăstirii în care permiteam consolidarea edificiului cu condiţia că vor fi păstrare picturile murale, care nu erau într-o stare atât de rea. Din punct de vedere tehnic, nu prezenta o problemă restaurarea acestora. Personal consider că pot fi şi trebuie reproduse picturile celor două mari personalităţi, ctitori ai acestei mănăstiri, pentru că reprezintă o parte importantă a istoriei noastre”, a mai spus expertul.
Mitropolia Moldovei tace
Solicitat de JURNAL, Sergiu Ciocanu, şeful Direcţiei Patrimoniu al Ministerului Culturii, ne-a spus la rândul său că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, Mitropolia Moldovei, responsabilă de administrarea complexului monastic, trebuie să coordoneze proiectul de reconstrucţie şi restaurare cu Ministerul Culturii.
Până în prezent însă nu au primit niciun document vizavi de picturile care vor fi efectuate aici. „Pot doar să vă spun că după ce a vizitat Complexul monastic Curchi, o comisie de experţi UNESCO, din care făceau parte şi pictori, au remarcat în raportul lor necesitatea păstrării acestor picturi şi au dat recomandări să fie restaurate”, a precizat el.
Amintim că reconstrucţia Mănăstirii Curchi a fost patronată de ex-preşedintele Vladimir Voronin, iar lucrările au fost efectuate de firma de construcţii Glorinal, firmă despre care presa a scris în repetate rânduri că ar aparţine lui Oleg Voronin, fiul fostului preşedinte comunist.
Svetlana Corobceanu
sursa: ziar.jurnal.md
foto: jurnal.md
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu