Planul, numit "Eureca" a fost realizat de consultanţi foarte influenţi în guvernul cancelarului Angela Merkel, conduşi de directorul general al companiei Roland Berger, Martin Wittig, potrivit cotidianului La Tribune.
Propunerea include şase faze. În prima etapă, Grecia ar trebui să includă într-o structură comună toate activele publice (bănci, imobiliare, telecom, porturi, et.c.), asemănătoare agenţiei Treuhandanstalt, înfiinţată în 1990 pentru a privatiza 8.500 de companii publice din Germania de Est. Activele sunt estimate la 125 miliarde de euro, sumă calculată în funcţie de valoarea unor proprietăţi scoase deja la privatizare de guvernul de la Atena.Statele UE ar urma să devină "acţionari" ai fondului înfiinţat de Grecia
Al doilea pas prevede ca o instituţie europeană, finanţată de state, să cumpere fondul înfiinţat de Grecia. Instituţia europeană respectivă ar trebui să privatizeze activele, cu termen limită în 2025.
Grecia va primi 125 de miliarde de euro pentru a-şi răscumpăra obligaţiunile de la Banca Centrală Europeană (BCE) şi Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (EFSF). Efectul imediat al acestui al treilea pas ar fi reducerea datoriei publice de la 145% din PIB la 88%. Expunerea BCE pe Grecia ar fi redusă la zero, situaţie care ar avea un efect calmant asupra contribuabililor europeni. Dobânzile pentru Grecia ar coborî puternic şi ar putea pemite statului elen să se împrumute din nou de pe pieţele financiare.
Va fi nevoie de 20 de miliarde de euro pentru a creşte valoarea activelor cu 50 de miliarde de euro
În a patra etapă, instituţia europeană va investi 20 de miliarde de euro în restructurarea activelor, pentru a le creşte valoarea cu circa 50 de miliarde de euro. Valoarea acestor investiţii poate fi majorată cu 10-15 miliarde de euro din fondurile structurale pe care Grecia nu le utilizează. Această injecţie de capital, de circa 8% din PIB al Greciei, ar putea repune ţara pe un trend de creştere economică, de circa 5% anual în următorii 3-4 ani, faţă de recesiunea de 5% care afectează economia în prezent. Ca urmare a majorării încasărilor din taxe, Grecia va trece la răscumpărarea anuală de datorii echivalente cu 1% din PIB, pentru a ajunge în 2018 sub pragul european de 60% din PIB.
Citeşte şi: Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene: SITUAŢIA ESTE GRAVĂ. Există riscul fragmentării UE. CUM se ceartă GERMANIA şi SUA pe tema salvării ZONEI EURO
Procesul de privatizare va fi încheiat până în 2025, iar dacă fondul înfiinţat va avea profit, atunci acesta va fi plătit Greciei, după scăderea costurilor cu dobânzi şi cheltuieli de management. Dacă ar rezulta pierderi, acestea vor fi suportate de Grecia. Chiar dacă nu va fi realizată nicio privatizare, datoria publică a Greciei va coborî sub 70% din PIB, o îmbunătăţire substanţială faţă de situaţia actuală.
Ultima fază a planului german vizează o reducere la zero a câştigurilor speculatorilor care nu cred în salvarea Greciei şi a zonei euro şi mizează pe prăbuşirea obligaţiunilor elene, spaniole, italiene şi irlandeze.
Chiar dacă planul a fost realizat de un grup de consultanţi, este foarte probabil să nu fi fost dezvoltat în afara cercului cancelarului Merkel şi al experţilor BCE, UE şi FMI, notează La Tribune. Compania Roland Berger are, de asemenea, experienţă în privatizări, după ce a fost implicat în operaţiunile Treuhandanstalt. Programul va trebui să facă faţă opoziţiei băncilor şi pieţelor financiare, primele având idei proprii despre privatizarea activelor elene, în timp ce pentru ultimele actuala situaţie de incertitudine oferă multiple oportunităţi de maşinaţii şi profit.
Marius Oncu, marius.oncu@mediafax.ro
Preluat din GANDUL
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu