Avem în custodie sistemul nervos central,
neuro-vegetativ şi coronarian. În total până la 15 miliarde de neuroni. Ca
acest număr imens de celule nervoase să vieze şi să lucreze în bune condiţii au
nevoie, în permanenţă, toată viaţa, de: oxigen, glicogen, hormoni, somn şi o
concepţie de viaţă. Adică răspunderea pentru sănătatea ideilor, a
metabolismului şi a unei pompe vitale vieţii.
Toate celulele organismului se regenerează
afară de celula nervoasă. Mai mult, numărul lor scade cu creşterea anilor şi
uneori scade vertiginos.
Vorbim întâi de creier pentru că el e dicţionarul
de translaţie între gând şi materie. Nu el e materia care gândeşte. Sufletul e
cel care gândeşte. Nu complicăm de acum chiar cu discuţii despre ce sunt în
sine fiecare. Deocamdată căutăm să „citim” corect condiţiile
fireşti ale acestui dicţionar, la nivelul lui natural de existenţă. Sufletul şi
gândirea sunt alte nivele de existenţă. Că sunt sudate pentru o vreme e o
treabă a creaţiei lui Dumnezeu (e vorba de spirit şi materie).
Sursa: P.S. Daniil
Stoenescu, Ieromonah Arsenie
Boca, Părintele Arsenie - Omul îmbrăcat în
haină de in şi îngerul cu cădelniţă de aur, Editura Charisma,
Sinaia, 2009, ed. a II-a, pag. 280.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu