Draga Tata,
Atatea ierni am colindat impreuna cu bucurie, vestind Nasterea Domnului si atata am "ciocanit" cu fusul in bolta instelata... de parca s-au si deschis putin Portile Cerului de cateva ori. Ne-ai aratat lumea ca pe o icoana de pe varfuri de munti si ne-ai invatat cum putem s-o cuprindem toata in suflete. Ne-ai dat marea sansa si bucurie sa crestem in preajma unui tata, prof' si om atat de fain ca tine, si astazi... ai pornit spre insusi Dumnezeu!
Nu stiu de ce te-a chemat tocmai acum la El... poate a venit vremea sa pregatesti colinda din Ceruri, la care sper sa ne intalnim cu totii. Asa cum reuseai sa convingi gazdele de pretutindeni si preotii din altare sa ne primeasca in locasurile lor, roaga-L pe Dumnezeu sa ne primeasca a fi partasi la Colindatul Ceresc... in capatul satului... dintr-un coltisor de Rai... unde mesele-s intinse si paharele umplute.. iara moartea... nu patrunde!
Sa ne revedem cu bine si cu toata dragostea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu