Este evident pentru orice crestin ortodox care este constient de ceea
ce se intampla in jurul lui astazi, ca lumea se apropie de sfarsit.
Semnele vremilor sunt atat de evidente incat s-ar putea spune ca lumea
se prabuseste spre sfarsit.
Care sunt unele din aceste semne?
- Anormalitatea lumii. Niciodata asemenea manifestari si comportamente,
ciudate si nefiresti, nu au fost acceptate ca un fel de a fi precum in
zilele noastre. Uitati-va doar la lumea dimprejur: ce se gaseste in
ziare, ce fel de filme ruleaza, ce este la televizor, ce anume gasesc
oamenii ca este interesant si distractiv, la ce rad ei; este cu totul
ciudat. Si sunt oameni care incurajeaza deliberat acestea, desigur,
pentru folosul lor banesc, si fiindca aceasta este moda, caci exista o
cerere anormala pentru acest fel de lucruri.
- Razboaiele si zvonurile de razboaie, fiecare tot mai rece si nemilos
decat cel dinainte, toate fiind eclipsate de amenintarea razboi nuclear
mondial de neconceput, care ar putea fi declansat prin atingerea unui
buton.
- Raspandirea dezastrelor naturale: cutremure, si acum vulcani – cel
mai recent formandu-se nu departe de aici, langa parcul Yosemite, in
California centrala – care deja modifica tiparele climatice ale lumii.
- Centralizarea crescanda a informatiei si a puterii asupra
individului, reprezentata in particular de noul si imensul computer
din Luxemburg, care are capacitatea de a pastra dosare cu informatii
despre orice om in viata; numarul sau de cod este 666 si este
supranumit „fiara” de catre cei ce lucreaza la el. Pentru a facilita
lucrul cu asemenea computere, guvernul american intentioneaza sa
inceapa din 1984 eliberarea catre persoane unor carti de Asigurare
Sociala cu un numar (aparent continand numarul de cod 666) imprimat pe
mana lor drapta sau pe frunte – exact conditia care va predomina,
potrivit Apocalipsei (cap. 13), in timpul domniei antihristului.
Desigur, nu inseamna ca prima persoana care va fi imprimata cu 666 este
antihristul, sau slujitorul antihristului, dar o data ce te vei
obisnui cu aceasta, cine va putea rezista? Mai intai te vor antrena si
apoi te vor face sa ii te inchini lui.
- Iarasi, cresterea numarului hristosilor falsi si al falsilor
antihristi. Cel mai recent candidat doar in aceasta vara a cheltuit
probabil milioane de dolari facand publicitate aparitiei sale iminente
pe televizoarele intregii lumi, promitand sa prezinte in acel moment un
„mesaj telepatic” tuturor locuitorilor lumii. In afara oricaror puteri
oculte care ar putea fi implicate in asemenea evenimente, deja
cunoastem destul de bine posibilitatile de prezentare a mesajelor
subliminale prin radio si mai ales prin televiziune, precum si faptul
ca aceasta poate fi facuta de oricine ce poseda tehnologia de penetrare
a semnalele normale de radio si televiziune, fara sa conteze cate legi
ar putea fi impotriva.
- Primirea cu adevarat ciudata facuta noului film de care toata lumea
in America vorbeste si il priveste: „E.T.”, care a facut ca efectiv
milioane de oameni aparent normali sa isi exprime afectiunea si
dragostea pentru erou, un „salvator” din spatiul extraterestru care este
in mod evident un demon – o pregatire vadita pentru venerarea
Antihristului ce va veni. (Si, incidental, recenzorul cinematografic al
ziarului oficial al Arhidiocezei Grecesti din America, un preot
ortodox, a recomandat din toata inima acest film ortodocsilor, spunand
ca este un film minunat, care ne poate invata despre dragoste, si ca
toata lumea ar trebui sa il vada. Este un contrast vadit intre oamenii
care incearca sa fie constienti de ceea ce se intampla, si cei care se
lasa purtati de dispozitia vremilor.)
As putea continua cu detalii ca acestea, dar scopul meu nu este de a va
infricosa, ci de a va face constienti de ceea ce se intampla in jurul
nostru. E mult mai tarziu decat ne inchipuim; Apocalipsa este acum.
Si cat de tragic este sa vezi crestini, si mai inainte de toate tineri
ortodocsi, cu aceasta tragedie incalculabila atarnandu-le deasupra
capetelor, care cred ca pot continua ceea ce numesc ei o “viata
normala” in aceste vremuri groaznice, luand parte pe de-a intregul la
capriciile acestei generatii prostesti, adoratoare de sine, complet
nestiutori ca “paradisul nebunilor” in care traim este pe punctul de se
prabusi, cu desavarsire nepregatiti pentru vremurile deznadajduite
care ne stau inainte. Nici macar nu mai este vorba de a fi un crestin
ortodox “bun” sau “slab”, acum problema este: va dainui pana la sfarsit
Credinta noastra? Cu multi, nu va dainui; Antihristul ce va veni va fi
prea atragator, prea mult in duhul lucrurilor lumesti, incat majoritatea oamenilor nici macar nu isi vor da seama ca si-au pierdut crestinatatea inchinandu-i-se lui.
Totusi chemarea lui Hristos ni se face auzita; sa incepem a-i urma.
Cea mai limpede exprimare in ziua de astazi a acestei chemari vine din
lumea ateista inrobita, unde exista suferinta reala pentru Hristos si o
seriozitate a vietii pe care noi o pierdem cu repeziciune sau am deja
pierdut-o. Un preot ortodox din Romania, Par. Gheorghe Calciu, se
gaseste acum aproape de moarte intr-o inchisoare comunista pentru
indrazneala de a-i provoca pe tinerii seminaristi si studenti sa-si lase
deoparte supunerea orbeasca fata de duhul vremilor si sa se apropie
nevointelor pentru Hristos. Dupa ce vorbeste de goliciunea ateismului,
el le zice tinerilor de astazi: “Va chem catre o lupta mult mai inalta,
catre renuntarea deplina, catre un act de curaj ce sfideaza ratiunea.
Va chem catre Dumnezeu. Catre Cel ce transcende lumea pentru ca voi sa
puteti cunoaste un rai nesfarsit de bucurie duhovniceasca, raiul dupa
care bajbaiti acum in iadul propriu, si pe care il cautati chiar si
intr-o stare de revolta neintentionata… Iisus v-a iubit dintotdeauna,
dar acum aveti optiunea sa raspundeti invitatiei Sale. Drept raspuns,
sunteti hotarati sa mergeti si sa purtati rodul ce va dainui. Sa fiti
propovaduitori ai lui Hristos in lumea in care traiti. Sa va iubiti
aproapele ca pe voi insiva si sa ii faceti pe toti oamenii prietenii
vostri. Sa declarati prin fiecare fapta dragostea aceasta fara de
asemanare si netarmurita care l-a ridicat pe om de la starea de rob la
cea de prieten al lui Dumnezeu. Sa fiti prooroci ai acestei iubiri
eliberatoare, care va va izbavi de toate constrangerile, redandu-va
integritatea pe masura ce va jertfiti lui Dumnezeu.”
Par. Gheorghe, vorbind tinerilor care au putina inspiratie sa slujeasca
Bisericii lui Hristos deoarece au acceptat parerea lumeasca (obisnuita
si printre noi, in lumea libera) ca Biserica este numai o grupare de
cladiri sau o organizatie lumeasca, ii cheama la o constienta mai
profunda a Bisericii lui Hristos si a faptului ca “apartenenta formala”
la ea este insuficienta pentru a ne mantui.
„Biserica lui Hristos traieste si este libera. In ea ne miscam si
vietuim, intru Hristos Cel care este Capul ei. In El avem libertate
deplina. In Biserica cunoastem adevarul si adevarul ne va face liberi
(Ioan 8:32). Esti in Biserica lui Hristos de fiecare data cand il
ridici pe cel cazut in intristare, ori cand faci milostenie celui
sarac, si il vizitezi pe cel bolnav. Esti in Biserica lui Hristos cand
esti bun si intelegator, cand refuzi sa te manii pe fratele tau, chiar
si atunci cand ti-a ranit sentimentele. Esti in Biserica lui Hristos
cand te rogi: <> Cand muncesti cinstit la slujba ta,
intorcandu-te obosit seara acasa, dar cu zambetul pe buze; cand
rasplatesti raul cu dragostea – esti in Biserica lui Hristos. Nu vezi,
asadar, tinere prieten, cat de aproape este Biserica lui Hristos? Tu
esti Petru si Dumnezeu si-a cladit Biserica Sa pe tine. Tu esti piatra
Bisericii Sale impotriva careia nimic nu poate izbandi… Sa cladim
biserici cu credinta noastra, biserici pe care nici o putere omeneasca
nu le poate dobori, o biserica a carei temelie este Hristos… Simte-l pe
fratele tau langa tine. Nu intreba niciodata: <> Mai degraba zi:
<>.”
Cu o astfel de chemare in inimi, sa incepem a apartine cu adevarat
Bisericii lui Hristos, Biserica Ortodoxa. Apartenenta exterioara nu este
suficienta; ceva trebuie sa se miste in noi ca sa ne faca deosebiti de
lumea dimprejur, chiar daca aceasta lume isi zice „crestina” si chiar
„ortodoxa”. Sa pastram si sa intretinem acele calitati ale adevaratei
perspective ortodoxe asupra lumii pe care le-am mentionat mai devreme: o
atitudine vie, normala, iubitoare si iertatoare, nu centrata asupra
sinelui, pastrandu-ne inocenta si caracterul nelumesc, chiar cu o
constienta deplina si smerita a pacatosiei proprii si a puterii
ispitelor lumesti din jurul nostru. Daca traim cu adevarat aceasta
perspectiva ortodoxa asupra lumii, credinta noastra va supravietui
socurilor care ne asteapta si va fi o sursa de inspiratie si mantuire,
pentru cei ce inca il vor mai cauta pe Hristos, printre ruinele
omenirii, care au inceput deja sa apara din ziua de astazi.
Aparut in „The Orthodox Word”
Vol. 18, Nr. 4 (105) iulie-august, 1982
Traducerea: Radu Hagiu
Sursa: saraca.orthodoxphotos.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu