Mii de pelerini, indeosebi din alte
zone ale tarii, care nu au unde dormi in oras, se asaza jos, vorbesc
lucruri duhovnicesti si interpreteaza cantari bisericesti. Mame obosite
de cale, cu copii langa ele, tineri si batrani, toti atipesc cu fruntile
pe desagi si cu gandul la Dumnezeu, asteptand clipa in care vor putea
saruta cinstitele Moaste, spre binecuvantare.
Cu evlavie si credinta, pelerinii cauta
tamaduire si mangaiere, iar raspunsul Cuvioasei Parascheva nu intarzie
sa se faca simtit, prin vindecarea trupurilor si a sufletelor acestora,
nenumarate fiind minunile savarsite de Cuvioasa. Astfel, inca si astazi,
sfanta vindeca schiopi, surzi, ciungi, ologi si tot felul de boli
grele, de cele mai multe ori numai prin atingerea de racla ei.
Minunile savarsite de Cuvioasa sunt
nenumarate. Multe sunt cunoscute din povestirile celor ce le-au primit,
dar si mai multe au ramas in taina celor care le-au trait. Este
suficient sa fii tamaduit sau mangaiat o singura data de Sfanta
Parascheva, pentru a merge in fiecare an la Moastele sale, cu multa
credinta in suflet. Pentru unii ca acestia, drumul pare scurt,
necazurile vietii devin mai usoare, iar intoarcerea acasa se face cu mai
multa bucurie si putere.
Focul a topit racla, dar nu si cinstitele Moaste
In ziua de 13 iunie 1641, cinstitele
Moaste ale Cuvioasei Parascheva au fost asezate in Biserica Sfintii Trei
Ierarhi, din Iasi. In noaptea zilei de 26 decembrie 1888, lumanarea
dintr-un sfestnic a aprins intregul paraclis in care se aflau cinstitele
Moaste. Focul a topit racla de argint, in care era asezat trupul
Cuvioasei, insa de acesta nu s-au atins catusi de putin. In anul 1889,
Sfintele Moaste au fost mutate in Catedrala Mitropolitana, unde se afla
si astazi.
Cuvioasa Parascheva a vrut sa ramana in tara noastra
Incepand cu anul 1944, ofensiva
sovietica prevestea ocuparea unei parti din Moldova. Pentru aceasta,
centrele mitropolitane din Cernauti si Iasi au fost evacuate, spre a nu
cadea prada celor nelegiuiti. In ziua de 15 martie, cinstitele Moaste au
pornit spre Manastirea Turnu, din Valcea. Pe drum, acestea s-au oprit
insa la Manastirea Samurcasesti, din Ciorogarla, aproape de Bucuresti.
Intre 27 octombrie si 26 noiembrie 1944, acestea au fost asezate in
Catedrala din Bucuresti, langa Moastele Sfantului Dimitrie Basarabov.
Dupa aceasta data, ele au fost reasezate in Catedrala din Iasi.
Se spune ca, in anul 1945, cativa
soldati sovietici ar fi incercat sa ia Moastele Cuvioasei Parascheva si
sa le duca in Rusia, insa Cuvioasa nu s-a lasat miscata din orasul ei,
tot asa cum Cuviosul Dimitrie nu s-a lasat luat din Bucuresti, in timpul
ocupatiei germane.
Sfanta Parascheva alunga seceta si aduce ploaia
In vara anului 1947, cand tara a fost
cuprinsa de o mare seceta, oamenii si animalele abia de mai puteau trai.
In aceste conditii, Moastele Sfintei Parascheva au fost scoase din
catedrala si purtate, in procesiune, prin satele Moldovei. Pe tot
parcursul procesiunii, in urma preotilor care insoteau racla, veneau
nori mari de ploaie. Drept multumire, credinciosii au inaltat mai multe
troite, in cinstea Sfintei Parascheva. Procesiunea cu Sfintele Moaste a
continuat vreme de peste doua luni, adunand la un loc preoti, monahi si
chiar reprezentanti ai autoritatilor locale, in ciuda prezentei trupelor
sovietice.
Tanara vindecata de leucemie
In anul 1950, o tanara studenta din
Iasi a fost diagnosticata cu leucemie. Cu multa durere, atat bolnava,
cat si familia acesteia, a alergat la Moastele Sfintei Parascheva si, cu
multe lacrimi, i-a cerut ajutor de sanatate. Dupa numai doua luni de
rugaciuni staruitoare, post si sfinte slujbe, tanara s-a vindecat de
aceasta boala incurabila si a putut sa-si continue studiile.
Pamantul nu a vrut sa primeasca trupul Cuvioasei
Prin anii 1950-1954, tot crescand
numarul pelerinilor veniti la Moastele Cuvioasei Parascheva, comunistii
au hotarat sa ingroape in ascuns trupul acesteia. In dimineata in care
cei delegati cu aceasta sarcina au inceput sa sape o groapa, intr-un
cimitir din apropiere, cerul s-a intunecat deodata, un vant naprasnic a
inceput sa bata, iar o ploaie torentiala cu grindina, tunete si fulgere a
cuprins locul. Speriati, oamenii au alergat la Catedrala, spre a cere
ajutorul Cuvioasei si mila lui Dumnezeu. Dupa ce au tras clopotele,
credinciosii au savarsit Acatistul si Paraclisul sfintei, precum si alte
rugaciuni catre Maica Domnului. Imediat dupa aceste rugaciuni, furtuna
s-a potolit, iar cerul s-a luminat.
Femeia salvata de la sinucidere
O familie din Iasi avea necazuri. In
anul 1955, intr-o seara oarecare, femeia a plecat de acasa, iar sotul si
fiica au cautat-o indelung, pana seara, fara sa o poata gasi. Seara,
adormind fiica, tatal a mers la Cuvioasa Parascheva si s-a rugat
indelung pentru intoarcerea acasa a sotiei disparute fara urma.
Intorcandu-se acasa, sotul a continuat sa se roage sfintei. Dupa aproape
o ora, in miez de noapte, sotia a batut la usa, speriata de moarte.
Fiind intrebata ce s-a intamplat,
aceasta a raspuns: "Diavolul mi-a dat in gand sa ma sinucid. De aceea,
m-am asezat pe linia trenului, aproape de gara Nicolina. Dar, la orele
opt seara, pe cand venea un tren cu viteza, fiica noastra, imbracata in
alb, a venit la mine, m-a apucat repede si m-a aruncat afara de pe
linie. Asa am scapat de moarte si de osanda iadului." Atunci, barbatul
i-a spus ca la ora aceea fiica lor deja dormea, iar el se ruga langa
Moastele Sfintei Parascheva.
Cuvioasa Parascheva tamaduieste un nebun
In primavara anului 1968, la Mitropolie
a venit o femeie din Sofia, Bulgaria. Aceasta avea un singur baiat,
care, ajungand in anul doi de studentie, a innebunit deodata. Dupa ce
s-a constatat ciudata boala, acesta trebuia sa fie tinut in cusca. Desi
femeia era credincioasa, barbatul ei il blestema adesea pe copil si il
dadea diavolului.
Intr-o noapte, mama credincioasa a
visat o femeie imbracata in negru, care i-a spus: "Daca vrei sa fie
sanatos copilul tau, sa vii la mine." Nestiind cine i-a spus acest
lucru, femeia nu a facut nimic. Peste doua luni, visul s-a repetat, iar
femeia a intrebat-o pe cea din vis cine este, astfel afland ca este
Sfanta Parascheva din Iasi. Ajungand la Moastele sfintei, femeia s-a
rugat cu lacrimi, indelung, si a lasat un pomelnic. Peste un an, femeia
s-a aflat iarasi langa Moastele sfintei, multumind pentru insanatosirea
deplina a baiatului ei.
Sfanta isi ridica singura capul
Parintele Cleopa Ilie povestea ca,
intr-un an, cand i-a venit randul sa stea alaturi de racla Cuvioasei, au
venit la el doua femei batrane, care i-au cerut sa le lase sa se
inchine la Cuvioasa fara a mai sta la rand, caci sunt neputincioase si
vor doar sa-i multumeasca sfintei. Femeile aveau la ele o pernuta
lucrata manual pentru Sfanta Parascheva, in semn de multumire, pentru ca
le vindecase de boala. Parintele Cleopa spune ca, atunci cand femeile
s-au apropiat de racla, a vazut cum sfanta a ridicat singura capul,
batranele i-au asezat perna drept capatai, iar apoi ea si-a asezat capul
la loc.
Cuvioasa vindeca un bolnav de cancer
Dupa mai multe analize medicale, un
iesean in varsta de doar 30 de ani a aflat ca are cancer. Fara a-l
anunta pe pacient, doctorul a spus familiei acestuia ca bolnavul mai are
de trait cel mult doua luni de zile. Intuind faptul ca are o boala
grea, despre care nu i s-a spus direct, dupa iesirea din spital,
bolnavul si-a anuntat rudele ca intarzie un ceas si s-a indreptat spre
Catedrala.
Cand i-a venit randul sa se inchine
Sfintei Parascheva, acesta a cuprins racla in brate si a stat astfel
vreme de aproape o jumatate de ora, spre supararea celorlalti, care
asteptau la rand. El s-a rugat sfintei sa il tamaduiasca de orice boala
ar avea, pana in momentul in care a simtit o adanca pace interioara.
Plecand cu inima impacata, cel bolnav a mers la rudele sale.
In vremea de dupa externare, el nu si-a
mai luat nici macar medicamentele, fiind convins de ajutorul primit de
la sfanta. Dupa doua luni, cand a mers la un nou control medical,
medicul a constatat cu uimire ca boala se afla intr-un proces de regres.
Dupa alte cateva luni, nici urma de cancer.
Preotul care s-a rugat Cuvioasei prin zidul catedralei
Un preot din Ardeal, fiind bolnav de
plamani, a facut atatea injectii cu antibiotice incat a inceput sa
orbeasca. In urma unui control oftalmologic, doctorul i-a confirmat
acestuia simptomele de orbire. Indata dupa aceasta, preotul s-a urcat in
tren si a venit la Catedrala din Iasi. Fiind ora tarzie, biserica era
incuiata. Atunci, preotul a mers langa zidul acesteia, in dreptul
locului unde se afla Moastele Sfintei Parascheva, si s-a rugat acesteia
pana a doua zi. Chiar din acel moment, preotul nu a mai avut probleme cu
plamanii, iar ochii si-au recapatat complet vederea.
Batista binecuvantata tamaduieste o boala grea
O femeie oarecare, necajita de faptul
ca sotul ei avea chipul plin de niste bube urate si dureroase, a venit
sa se roage Cuvioasei Parascheva. Multi doctori incercasera sa-l
tamaduiasca, insa diferitele tratamente prescrise au inmultit parca
bubele si durerile barbatului. Rugandu-se cu lacrimi Cuvioasei, femeia a
lasat preotului un pomelnic si a atins de Moastele sfintei o batista
curata, pentru sotul ei. Cand a ajuns acasa, femeia a asezat batista pe
chipul cel plin de bube al sotului. Durerile s-au potolit iar, in mai
putin de o saptamana, bubele s-au uscat si au disparut.
Cuvioasa Parascheva curata livezile de omizi
Intr-un sat aflat in apropiere au
aparut o multime de omizi care distrugeau toti copacii. Atunci, preotul
satului si credinciosii au cerut mitropolitului sa le-o dea pe Cuvioasa,
spre a o duce prin livezile lor, ca sa-i scape de omizi. Astfel,
soborul de preoti si de credinciosi a mers prin livezi si au asezat-o pe
Sfanta Parascheva intr-o gradina, sub un copac care nu mai avea frunze,
ci doar omizi. De o parte a gradinii curgea un rau, iar de cealalta
parte a ei se afla soseaua nationala. Dupa ce au inceput rugaciunile,
cei de fata au vazut cum omizile coborau din copaci si se indreptau spre
apa sau spre sosea, murind. Cand s-au terminat rugaciunile si Sfantul
Maslu, in copaci si in livezi un mai era nici o omida.
"Doamne,
Dumnezeul nostru, pentru rugaciunile Cuvioasei Maicii noastre
Parascheva, daruieste-ne noua sanatate si viata ferita de toata rautatea
si ne intareste cu Duhul Tau cel stapanitor, ca din adancul inimilor,
cu bucurie, sa slavim preasfant numele Tau, in veci. Amin."
Teodor Danalache
Sursa: CreştinOrtodox.RO
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu