Comuniştii
au o meteahnă veche: mint de sting. Petre Ţuţea spunea să nu-I crezi nici când îţi spun “Bună seara!” (te uiţi pe fereastră să vezi). Alexandru Florian, odrasla ideologului bolşevic Radu Florian, are aceleaşi
apucături. Un proverb românesc spune că “cine spune minciuna o dată, rareori mai
are crezare”. Şi cum l-am mai
prins odată cu minciuna în cazul lui Valeriu Gafencu (vezi http://vlad-mihai.blogspot.ro/2013/10/cum-dezinformat-alexandru-florian.html - DOCUMENTE. Cum a dezinformat Alexandru Florian, trombonul Institutului
National pentru Studierea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel",
consilierii locali din Targu Ocna in privinta sfantului inchisorilor, Valeriu
Gafencu), am privit cu neîncredere aserţiunile domniei-sale făcute
acum câteva zile la adresa a doi mari gânditori creştini, Nichifor Crainic şi
Mircea Vulcănescu.
"Nichifor Crainic are placă pusă de Academia Română cu
aprobarea Primăriei pe strada Vasile Conta, Nichifor Crainic care a făcut parte
din guvernarea Antonescu; mai este un bust al lui Mircea Vulcănescu în sectorul
2, fost subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe și condamnat pentru crime
de război în baza Legii 312/1945 cu modificările ulterioare. Menționez că
legile în baza cărora au fost condamnați în procesele după Al Doilea Război
Mondial sunt și azi în vigoare, iar deciziile definitive sunt și astăzi
valabile”, a declarat
dl Alexandru Florian pentru Agerpres. Ceea ce omite să spună directorul
Institutului „Elie Wiesel” este că sentinţa în cazul lui Nichifor Crainic şi a
altor jurnalişti şi scriitori români interbelici, dată de Tribunalul Poporului,
instituţie anticonstituţională impusă de regimul sovietic de ocupaţie, a fost
anulată de Curtea Supremă de Justiţie în data de 8 mai 1995, în urma recursului
în anulare declarat de procurorul general al României, Vasile Manea Drăgulin,
şi că, tot în 1995, creatorul fenomenului gândirist a redevenit membru al
Academiei Române. Şi atunci, care este
problema că Academia Română a pus o placă comemorativă pe casa în care a locuit
Nichifor Crainic?
Reactualizarea hotărârilor instanţelor staliniste de după
instaurarea regimului comunist, impus de tancurile sovietice, este de rău
augur. Toate acele procese ale “criminalilor
de război” (între care
este situat de Alexandu Florian şi mucenicul Mircea Vulcănescu) au avut
un pronunţat caracter politic, urmărind pedepsirea elitei Armatei Române, care
a luptat pentru reîntregirea ţării, a ziariştilor şi oamenilor de cultură care
au sprijinit cu cuvântul eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord de sub ocupaţia
Uniunii Sovietice. Caracterul exclusiv politic al acestor procese reiese din
stenograma Consiliului de Miniştri în care s-a aprobat raportul privind trimiterea în judecată a marilor
criminali de război, din 2 mai 1946, unde primul ministru, dr. Petru Groza
spune: “Noi suntem judecători
sub raport politic. Tribunalul Poporului este numai un organ de executare”.
Modalitatea de acţiune a lui Alexandru Florian este îngrijorătoare,
ţinând cont de poziţia pe care o ocupă şi de poziţia consilierului prezidenţial
Andrei Muraru, care recomanda ca Institutul
Wiesel să acorde asistenţă organelor judiciare în aplicarea aşa-zisei
legi antilegionare, în fond o lege care, sub masca interzicerii
extremismului, dispune re-întemniţarea unei culturi majore şi eroice româneşti, a unor modele
duhovniceşti ale ortodoxiei româneşti care au menţinut vie spiritualitatea poporului nostru.
Şi, pentru ca să înţelegem miza
acestei legi, trebuie menţionat că niciunul dintre cei doi mari gânditori
creştini nu a fost condamnat pentru activitate legionară. Nu doar afinitatea legionară a unor intelectuali de vârf este de fapt problema noilor
comisari ideologici!
Redăm mai jos Decizia nr. 17/1995 a Curţii Supreme de Justiţie – Secţiile unite, luată în
urma recursului în anulare declarat de procurorul general împotriva hotărârii
nr. 2/1945, privind pe
ziariştii: Şeicaru Pamfil, Dumitrescu Ioan zis Dimitriescu, Diana Romulus,
Hodoş Alexandru, Bălănescu Gabriel, Vizirescu Pantelimon, Cosma Aurel, Popescu
Stelian şi Dobre Ion zis Nichifor Crainic. (Florin PALAS)
Dezbaterile au fost consemnate în încheierea din 6 martie
1995, iar pronunţarea deciziei s-a
amânat la 10 aprilie şi, apoi, pentru azi 8 mai 1995, când Secţiile
Unite,
Asupra recursului în anulare de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general.
Casează hotărârea nr. 2 din 4 iunie 1945 a Tribunalului
Poporului – Completul
de Judecată din Bucureşti, decizia nr. 816 din 12 iunie 1945 a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie – secţia
a II-a şi decizia nr.
82 din 7 mai 1947 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a, numai cu privire la inculpaţii Şeicaru Pamfil,
Dumitrescu Ioan zis Dimitriescu, Diana Romulus, Hodoş Alexandru, Bălănescu
Gabriel, Vizirescu Pantelimon, Cosma Aurel, Popescu Stelian şi Dobre Ion zis
Nichifor Crainic.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d din
Codul de procedură penală, achită pe inculpatul Şeicaru Pamfil pentru
săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 2 lit. j raportat la art. 3 alin. 2
din Legea 312/1945 şi
de art. 2 lit. o raportat la art. 3 alin. 1 din Legea nr. 312/1945, iar pe inculpaţii Dumitrescu Ioan
zis Dimitriescu, Diana Romulus, Hodoş Alexandru, Bălănescu Gabriel, Vizirescu
Pantelimon, Cosma Aurel, Popescu Stelian şi Dobre Ion zis Nichifor Crainic
pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 lit. o raportat la art. 3
alin. 1 din Legea nr. 312/1945.
(...) Cu opinia separată a d-lui judecător Paul Florea, în sensul achitării
inculpaţilor în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a din Codul
de procedură penală.
Anton
Pandrea – Preşedintele Secţiei Penale
Eugenia Popa Luhan – Preşedintele Secţiei Comerciale
Viorel Anghel – Judecător
Vicepreşedintele
Curţii Supreme de Justiţie – Leonida Pastor
Preşedintele
Secţiei Penale – Anton Pandrea
Preşedintele
Secţiei Civile – Alexe Costache–Ivanov
Preşedintele
Secţiei Comerciale – Eugenia Popa Lohan
Judecători:
Viorel Anghel, Mircea Aron, Vasile Boroi, Gheorghe Bucur, Maria Coca–Cozma, Ştefan Dănilă, Georgeta
Firuleasa, Dumitru Gazetovici, Emil Gherguţ, Bela Gyorgy, Costică Ionescu,
Gabriel Ionescu, Nicolae Ionescu, Eugen Iosivoiu, Cornelia Silvia Marica, Paul
Mitroi, Theodor Mrejeru, Adrian Niţoiu, Dimitrie Onică, Elena Osipenco, Florica
Palaghiciuc, Eugenia Puşcariu, Florica Robescu, Dorin Sabău, Ana Alexandrina
Savin, Andrei Selyem, Petre Similean, Benedict Sârbu, Gabriela Stecoza, Ion
Tiucă, Gheorghe Toader, Ecaterina Vorobciuc, Ovidiu Zărnescu.
(…) Prim
magistrat asistent,
Ioan
Răileanu
Pronunţată
în şedinţă publică, azi 8 mai 1995.
Sursa: A.C.N.S.A.S.,
FOND Penal, dosar nr. 77, vol. 34, f. 107-119 (f-v).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu