Academicienii apără statuile de la Universitate Scris de George Roncea "- De ce, batrane, de-atat vreme /Cu mana-ntinsa tu stai si-acum?
- Cersesc la lume un dram de minte / Pentru-nteleptii de peste drum"
Epigrama Statuii lui Ion Heliade Radulescu de la Universitate
În urma Operaţiunii de De-Mascare, iniţiată de ziarul „Curentul“ şi Civic Media, prin îndepărtarea măştilor groteşti de pe statuile de la Universitate, o serie de oameni de cultură, membri ai Academiei Romåne, istorici, s-au alăturat acestui demers, trimiţånd o scrisoare deschisă Preşedinţiei Romåniei, Guvernului, Prefecturii precum şi Primăriei Capitalei, în care cer elaborarea unei norme legislative care să interzică şi să pedepsească expres astfel de ofense şi „intervenţii“ din sfera mediocrităţii subculturale aduse unor monumente naţionale şi chiar să extindă aceste prevederi pentru toate monumentele istorice de orice fel, clădiri sau ansambluri statuare acoperite cu tot felul de cårpe cu pretenţie de reclame, în pofida bunului simţ. În acelaşi document, intelectualii solicită îndepărtarea oricăror urme „ale sacrilegiului care ne aduce aminte de procedurile Armatei Roşii a Uniunii Sovietice care trecea la des-figurarea metodică a monumentelor naţionale imediat după ocuparea oraşelor ţărilor invadate“, apreciind că „mai există romåni şi organizaţii care ştiu să apere onoarea naţională şi şi-au propus acelaşi lucru, indiferent de consecinţe, respingånd invazia prostului gust ignar şi degradarea memoriei naţionale“. Reamintim cititorilor noştri că demersul ziariştilor de a curăţa valoroasele monumente a declanşat riposte violente din partea celor de la „Academia Caţavencu“, cei care au lansat „campania ecologică“, cum le place să numească acest kitsch.
Redăm „Apelul la demnitate“ semnat de academicieni şi mari oameni de cultură din Romånia care susţin că „protejarea memoriei istorice este o prioritate naţională“„Profanarea şi des-figurarea monumentelor istorice de la Universitate, statuile lui Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Lazăr, Spiru Haret şi Mihai Viteazul, piloni ai culturii şi şcolii romåneşti şi edificatori ai statului naţional, survenită chiar la împlinirea a 550 de ani de la atestarea documentară a oraşului Bucureşti, este o nouă detestabilă ofensă la adresa demnităţii naţionale a romånilor, după acţiunea similară petrecută anul trecut, ce a vizat statuia Eroilor Pompieri.
Acoperirea figurilor iluştrilor noştri înaintaşi cu o aşa-zisă mască de gaze roz cu o excrescenţă trompiformă este pe de o parte un gest de prost gust - specific kitsch-ului de cea mai joasă factură - şi pe de altă parte reprezintă o des-figurare simbolică ce atinge limitele obscenităţii.
Sacrilegiul s-a executat în absenţa oricărei minime morale sub pretextul unei îndoielnice campanii «ecologice» de o factură suburbană, cu încălcarea unor elementare reguli de protecţie a patrimoniului cultural. Aşa ceva nu s-ar putea vedea în nicio altă capitală a lumii civilizate, unde intervenţii de acest tip asupra unor monumente istorice cu valoare de simboluri naţionale sunt de neconceput.
În cazul anterior - profanarea statuii Eroilor Pompieri - faţă de care am protestat cu toţii energic, ministrul Culturii de atunci a recunoscut că avizul «a constituit o eroare» şi a afirmat că «pentru evitarea unor situaţii similare, ce pot aduce atingere identităţii noastre naţionale, Ministerul Culturii şi Cultelor are în vedere modificarea Legii nr. 422/2001 în sensul interzicerii amplasării tuturor reclamelor pe monumentele istorice din România». Ce s-a întâmplat cu această promisiune?
Mai mult, tot atunci, prefectul Capitalei a cerut demontarea imediată a construcţiei care acoperea statuia, înainte «ca legea să intre în vigoare», afirmând răspicat că «acest lucru nu se va mai întâmpla niciodată în Bucureşti».
Nu putem înţelege cum, de data aceasta, chiar ministrul Culturii, care are între atribuţii protejarea monumentelor istorice, a aprobat o asemenea batjocură a memoriei celor mai de seamă simboluri ale educaţiei şi unirii naţionale, mai ales când aceste monumente sunt clasate de importanţă naţională şi universală, iar Legea Monumentelor prevede că «desfiinţarea, distrugerea parţială sau totală, profanarea, precum şi degradarea monumentelor istorice sunt interzise şi se sancţionează conform legii».
Cerem autorităţilor responsabile elaborarea unei norme legislative care să interzică şi să pedepsească expres astfel de ofense şi «intervenţii» din sfera mediocrităţii subculturale aduse unor monumente naţionale şi chiar să extindă aceste preve-deri pentru toate monumentele istorice de orice fel, clădiri sau ansambluri statuare acoperite cu tot felul de cârpe cu pretenţie de reclame, în pofida bunului simţ.
Cerem imperios Primarului General al Capitalei, Domnul Sorin Oprescu, să dispună de urgenţă aplicarea legii şi îndepărtarea oricăror urme ale sacrilegiului care ne aduce aminte de procedurile Armatei Roşii a Uniunii Sovietice care trecea la des-figurarea metodică a monumentelor naţionale imediat după ocuparea oraşelor ţărilor invadate. Apreciem că mai există români şi organizaţii care ştiu să apere onoarea naţională şi şi-au propus acelaşi lucru, indiferent de consecinţe, respingånd invazia prostului gust ignar şi degradarea memoriei naţionale.
Cerem Primului Ministru, Emil Boc, să sancţioneze de urgenţă astfel de initiaţive suburbane acţionånd în sensul respectării demnităţii romåneşti, după cum s-a pronunţat în repetate rånduri şi Preşedintele Traian Băsescu.
Reprezentanţii Statului romån şi ai Guvernul Romåniei au datoria de onoare să contri-buie cu adevărat la redarea demnităţii naţionale romåne şi nu la subminarea oficială a acesteia“.
Semneaza (si lista ramåne deschisa): Academician Dan Berindei, vicepresedinte al Academiei Romane, Presedinte de onoare al Sectiei de Stiinte Istorice si Arheologie
Academician Alexandru Surdu, presedinte al Sectiei de Filosofie, Teologie, Psihologie si Pedagogie a Academiei Romåne
Gabriel Tepelea, membru de Onoare al Academiei Romåne
Academician Stefan Stefanescu
Academician Razvan Theodorescu
Academician Augustin Buzura
Academician Constantin Balaceanu Stolnici
Radu Campeanu, fost detinut politic
Prof Radu Ciuceanu, presedintele Institutului National pentru Studiul Totalitarismului, fost detinut politic si vice-presedinte al Comisiei Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii
Ing Constantin Ciuceanu, fost detinut politic, fost secretar general al Comisiei pentru Protectia Mediului - Bucuresti
Preot Prof Dr Florin Serbanescu, Consilier Patriarhal, Sectorul Patrimoniu Cultural
Col (r) Mircea Dogaru, istoric, presedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate
Prof Univ Dr Ioan Scurtu
Prof Univ Dr Ilie Badescu
Prof Univ Dr Gheorghe Buzatu
Prof Univ Dr Mihail Diaconescu
Prof Univ Dr Octavian Roske
Prof Univ Dr Nae Georgescu, eminescolog
Prof Constantin Barbu, filosof, eminescolog
Prof Bobi Apavaloaiei, arheolog
Dr Stela Cheptea, arheolog
Prof Univ Petru Ursachi, filolog
Magda Ursachi, scriitor
Dr Corneliu Ciucanu, istoric
Prof Vasile Diaconu, jurist
Pentru transmiterea semnaturilor: inst.academia@gmail.comAcademicienii apără statuile de la Universitate
Curentul - marţi, 29 septembrie 2009
Acuma, daca Mircea Dinescu tot i-a povestit lui Tănase, la Realitatea, faze la care nu a fost şi a răstălmăcit întîmplari la care a fost, să vă spun şi eu nişte adevăruri despre poetul-portofel. care are ca studii civile doar liceul. Că la Facultate trece Ştefan Gheorghiu. Dinescu avea un tip care scria pentru el, un poet foarte talentat, DinuAdam. care l-a preţuit destul de mult pe Dinescu, a fost consilierul lui atunci cînd Poetul-Portofel avea imaginea onorabilă. Dinu Adam a fost luat în arendă de Mircea Dinescu. Nu ştiu cum îl plătea, nu cunosc convenţia dintre ei. Cert este că, atunci, în perioada Caţavencu, Dinescu avea texte coerente, ceea ce nu mai e cazul acum. 
