IN 1990 UNII "GOLANI" SI-AU PIERDUT VIATA SUB CIOMEGELE LUI ILIESCU. RAZBUNA-I! MERGI LA VOT!

PREDICĂ A PĂRINTELUI ARSENIE BOCA DESPRE SFÂNTUL IERARH NICOLAE. „MILA ŞI ADEVĂRUL MERG ÎNAINTEA TA”

„MILA ŞI ADEVĂRUL MERG ÎNAINTEA TA” Psalmul 88,14

Sfântul ierarh Nicolae e unul din cei mai populari sfinţi ai creştinismului. Nu e nici sfântul Ioan Gurădeaur, a cărui sfântă Liturghie se săvârşeşte mereu. De ce? Ne-ar putea explica cele două calităţi ale marelui ierarh:

Dragostea de popor - până la sacrificiu, şi Dragostea de Iisus - dragostea de Adevăr.

Deci „mila şi adevărul” pe care le-a trăit ca ierarh, l-au făcut mare înaintea lui Dumnezeu, iar Dumnezeu 1-a făcut mare înaintea oamenilor.

Constantin cel Mare 1-a găsit pe sfântul Nicolae în temniţă. Prin edictul Împăratului de recunoaştere a creştinismului ca religie de stat, de la anu1 313, sfântul Nicolae, dimpreună cu toţi creştinii de prin temniţele Imperiului roman, sunt puşi în libertate.

La anul 325, când Împăratul Constantin a convocat primul sobor ecumenic, a toată creştinătatea, printre cei 318 sfinţi Părinţi ai lumii şi ierahi era şi sfântul Nicolae.

Soborul s-a convocat pentru a stăvili marea erezie a arianismului, care tăgăduia divinitatea lui Iisus.

Atunci s-a cunoscut râvna sfântului Nicolae pentru Adevăr, care a şi trecut măsura. Căci sfântul Nicolae 1-a pălmuit pe ereticul Arie în plin sobor pentru hulirea lui: că Iisus n-ar fi Dumnezeu, ci numai o făptură a lui Dumnezeu. Hulirea vrednică era de bătaie, căci Arie săpa la temelia creştinismului: ataca dumnezeirea Întemeietorului său. Ori creştinismul stă sau cade cu dumnezeirea sau nedumnezeirea Întemeietorului său.

Deci sfinţii Părinţi, amărându-se pentru palma pe care a dat-o sfântul Nicolae lui Arie, i-au luat omoforul arhieriei.

S-a arătat însă Maica Domnului unuia dintre îmbunătăţiţii Părinţi şi le-a poruncit să-i dea omoforul înapoi, că plăcută a fost Domnului râvna sfântului Nicolae.

De atunci pe icoana sfântului Nicolae e zugrăvită Maica Domnului şi Domnul Hristos, dându-i omoforul arhieriei înapoi.

Iată râvnă pentru Adevăr, cum n-au mai avut-o Părinţii Bisericii. Dar tot râvnă pentru adevăr se pot socoti şi intervenţiile energice, până la răfuială şi până la împăratul, când, în două rânduri erau să fie osândiţi la moarte nişte nevinovaţi.

Sfântul Nicolae i-a scăpat de moarte. Iată râvnă pentru dreptatea omului. Aşa ceva nu poate face decât omul hotărât să le ia locul. Dar aceştia sunt sfinţii: „păstorii cei buni, care-şi pun sufletul pentru oi”.

Dar sfântul Nicolae nu s-a ocupat numai de grijile duhovniceşti ale turmei sale. El n-a văzut omul împărţit, ca să se mulţumească a se griji numai de o parte a omului. El a luat omul ca întreg, şi pentru întreg omul s-a expus riscurilor şi grijilor. Aşa odată, fiind mare secetă, a alergat şi a aprovizionat cetatea sa cu grâu, scăpând oamenii de foamete.

De trei ori a scăpat de mizerie şi păcat pe un tată văduv cu trei fete, aruncându-le bani pe ascuns, şi aşa le-a căsătorit iubitorul de oameni, cu cinste. Şi i s-ar mai putea pomeni din fapte, dar ne oprim aici.

*

Poate că şi aci stă o taină a sfinţeniei lui: în capacitatea lui de a aduna suferinţa. Suferinţa pe care o aduna de la toţi, îi făcea iubirea mai strălucitoare, şi acestea laolaltă ard ca o făclie viaţa sfântului, care apoi, mai multă suferinţă atrage, sporind focul iubirii sale de oameni. Suferinţa şi iubirea se cresc în progresie una pe alta, în sfinţi. Aşa se face că inima lui era o mare în care se revărsau toate lacrimile şi durerile pământului şi găseau alinare. Cred că aceasta e o taină a „luminătorilor lumii”.

De altfel toate minunile pe care le-a făcut Dumnezeu oamenilor, după mutarea sfântului, nu au altă explicaţie, decât că sunt un răspuns pe care ţi-1 dă Dumnezeu, pentru iubirea lor de marele ierarh. Căci Dumnezeu e făcătorul de minuni în sfinţi Săi, indiferent dacă sunt în lumea aceasta sau s-au mutat în cealaltă.

Dar marea minune - şi din ce în ce mai rară între oameni, e tocmai această lumină a inimii, căreia Dumnezeu nu-i pune hotar mormântul. De aceea Dumnezeu o laudă cu fapte mai presus de fire, cinstind cu ele pomenirea iubiţilor Săi: iubitorii de oameni, sfinţii.

Dumnezeu o laudă cu faptele mai presus de fire.

Să o lăudăm şi noi… măcar cu vorba!

Despre Sfantul Ierarh Nicolae

Sfantul Ierarh Nicolae s-a nascut in localitatea Patara din Asia Mica, in a doua jumatate a secolului al III lea.

Participa in calitate de episcop la primul sinod ecumenic tinut la Niceea in anul 325. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform careia Iisus Hristos nu este Fiului lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. La acest sinod este recunoscut drept un mare aparator al ortodoxiei. Atat de puternic a argumentat Nicolae si atat de incapatanat a fost Arie, incat, ingrijorat de ruptura care se putea face in Biserica, viitorul sfant i-a dat ereticului o palma in cadrul sinodului. De la palma Sfantului Nicolae a ramas obiceiul ca, in 5 decembrie, celor neascultatori sa li se dea o joarda in semn de avertisment.

In colindele romanesti se canta, in plina iarna, despre florile dalbe, flori de mar. Daca ne intrebam de ce de mar, trebuie sa stim ca batranii nostri cunosteau ca acea joarda a Sfantului Nicolae trebuie sa fie una de mar, iar daca aceasta, pusa in apa, va inflori pana la Nasterea Domnului, insemna ca sfantul a mijlocit pentru iertarea celui caruia i-a dat crenguta flori albe.

Sfantul Nicolae a avut masura lucrurilor atat de buna, incat a stiut ca dupa mustrare se cere mangaiere si ca incercarile vietii pot fi pentru unii prea apasatoare. A daruit mult saracilor, a linistit pe intristati, a vindecat cu putere de la Dumnezeu pe bolnavi, aratand lumii slava Tatalui ceresc. A ramas in seama ierarhului Nicolae o poveste adevarata, dureroasa si miscatoare. Zic cei vechi ca, intr-o zi, a aflat Sfantul Nicolae despre un tata din cetatea Mira care, de durere ca nu are zestre suficienta sa-si marite cu cinste fiicele, planuia sa le ia zilele si apoi sa se omoare, ca nu cumva fetele sale sa fie nevoite sa ajunga batjocura barbatilor avuti. Miscat de durerea tatalui si ingrijorat de soarta fetelor si a batranului, Sfantul Nicolae a poruncit slugilor sale sa ia cateva pungi cu galbeni si sa le strecoare in casa familiei aceleia.

Moare in anul 340, iar din anul 1087, moastele sale se pastreaza la Bari, in sudul Italiei.

Sfantul Nicolae – etimologia

Nicolae este unul dintre numele personale cele mai indragite si mai raspandite. El este format din cuvintele grecesti: nike – victorie, biruinta si Jaos – popor, si are intelesul de “om ce face parte dintr-un popor victorios”. Sarbatoarea lui are si numele de Sin Nicoara, o posibila derivatie din “Sanctus Nicolaus”.

Sfantul Nicolae – Mos Nicolae

In traditiile romanesti Mos Nicolae are atributii straine de statutul sau ierarhic: apare pe un cal alb, aluzie la prima zapada care cade la inceputul iernii, pazeste Soarele care incearca sa se strecoare pe langa el spre taramurile de miazanoapte pentru a lasa lumea fara lumina si caldura, ajuta vaduvele, orfanii si fetele sarace la maritat, este stapanul apelor si salveaza de la inec corabierii si apara soldatii pe timp de razboi.

Sursa: www.crestinortodox.ro

22 de ani fara ganditorul Constantin Noica ... Editura Humanitas, stapana discretionara a drepturilor de autor ale ganditorilor romani de dreapta

Ieri s-au implinit 22 de ani de la despartirea marelui gânditor român de cele lumeşti. A lasat in urma o opera impresionanta, idei si vorbe formatoare de constiinte romanesti.

Din pacate lucrarile sale, la fel ca si ale altor mari români, sunt in mainile unor straini de tot ceea ce semnifica si inseamna neamul românesc, străini de lupta lui veşnică cu răul. Acesti stapani ai literaturii de valoare nu sunt nimeni altii decat cei care formeaza de 20 de ani editura Humanitas. De cand acestia au pus mana pe o multime de valori literare, totul se limiteaza la dorinta lor. In zilele noastre e cam greu sa gasesti anumite creatii pentru ca Humanitas nu le mai scoate, si din cauza ca probabil costa foarte mult ca altcineva sa aiba dreptul a le publica. De asemenea operele care apar sunt niste minciuni bine copertate, din cauza ca modificarile operate schimba deseori intelesul textului, formand astfel cititorului o imagine gresita despre acel autor, despre acea opera, departandu-l de parerea pe care autorul voia sa i-o lase.

Din pacate oamenii care fac asemenea marsavii sunt chiar foarte apreciati si promovati intr-ale culturii. Practic ei administreaza mediul cultural din România.

Sursa: http://uniristu.blogspot.com

Din culisele caţavencilor lui Vîntu. Cine-i scria textele lui Dinescu pentru Caţavencu

Acuma, daca Mircea Dinescu tot i-a povestit lui Tănase, la Realitatea, faze la care nu a fost şi a răstălmăcit întîmplari la care a fost, să vă spun şi eu nişte adevăruri despre poetul-portofel. care are ca studii civile doar liceul. Că la Facultate trece Ştefan Gheorghiu. Dinescu avea un tip care scria pentru el, un poet foarte talentat, DinuAdam. care l-a preţuit destul de mult pe Dinescu, a fost consilierul lui atunci cînd Poetul-Portofel avea imaginea onorabilă. Dinu Adam a fost luat în arendă de Mircea Dinescu. Nu ştiu cum îl plătea, nu cunosc convenţia dintre ei. Cert este că, atunci, în perioada Caţavencu, Dinescu avea texte coerente, ceea ce nu mai e cazul acum.

Ca să fie cît mai exact consemnat în istorie, noi l-am luat pe Dinescu imediat după ce înjurase Piaţa Universităţii (faza cu sucul propriu în care meritau să fiarbă “golanii” ). Atunci a apărut şi Dinu Adam, care i-a scris de la bun început textele. Dinescu venea şi după ce fusese învinuit că a furat o tipografie, iar noi l-am spălat la Caţavencu. Normal să ne înjure, acum!

Ioan T. Morar

Scrisoare deschisă din partea tinerilor români care studiază în străinătate către România

Draga Romania,

Nu ne scriem foarte des. Ne vizitam la rastimpuri, dar nu ne mai intelegem de foarte mult timp. Iti scriem acum pentru ca mai mult ca in alte dati trebuie sa deschizi ochii. De ceva timp primim intrebari pe strada, la ore, de la cunoscuti : « De ce la 20 de ani de la revolutie mai votezi comunistii ?» Ne este greu sa raspundem pentru ca ne este greu sa ne uitam inapoi. Privelistea este mult prea trista si, de multe ori, de neinteles.

Am plecat, cu mai mult sau mai putin timp in urma, cu speranta de mai bine. Lucurile pareau sa fi intrat pe un fagas normal, parea ca, incet dar sigur, ceva avea sa se intample. Povesteam cu mandrie colegilor mai europeni decat noi cum Romania incepe sa devina ceea ce ne-am fi dorit cu totii sa devina : o tara puternica, cu cetateni informati si implicati. O tara de care eram mandri. O tara careia nu-i era teama sa lupte pentru idealuri, pentru principii, pentru viitor. Astazi, in schimb, dezamagirea ne-a cuprins pe toti. Ce blestem te bantuie, Romania, ca sa iti poti inca iubi calaii ? Calaii care mai intai te-au saracit ca sa te poata manipula mai usor. Calaii care, apoi, si-au dat seama ca nu e asa greu sa obtina ce-si doresc.

Cativa potentati au ajuns in posesia principalelor mijloace media. Cunoastem puterea lor pentru ca traim si noi intr-o societate dependenta de media. Numai ca in Romania lucrurile si-au pierdut de mult echilibrul. Televiziunile au ajuns doar mijloace de manipulare a deciziei politice. Televiziunile au creat imaginea unei dictaturi inchipuite ca sa acopere adevarata dictatura a parlamentului. Ieri, pe 1 decembrie, televiziunea nationala a uitat sa iti spuna La Multi Ani. A ales, in schimb, sa transmita intalnirea electorala a unui candidat. Tot ieri, bunul simt a fost injosit, cand principalele televiziuni de stiri au mintit in legatura cu contra-manifestatia timisorenilor.

Si, a propos de Timisoara, ieri ai fost umilita ca parca niciodata pana acum. Eroii Timisoarei si ai rezistentei anticomuniste au murit ieri a doua oara cand au fost folositi atat de cinic de chiar criminalul lor. Ai putea, poate, crede ca nu stim ce s-a intamplat. Ca suntem tineri, ca n-ar trebui sa vorbim asa usor despre trecut. Dar uiti, draga Romania, ca avem cu totii parinti. Bunici. Oameni care au fost acolo, de fata atunci cand oprimarea a devenit insuportabila. Oameni pe care i-am ascultat, infricosati, povestind despre durerile trecutului. Oameni care, in 1990, treceau granita in Bulgaria, ca sa ne cumpere lapte sau jucarii. Oameni pe care noi ii respectam, pentru ca ne-au dat tot ce aveau mai bun. Tu, insa, se pare ca nu-i mai respecti. Ti-ai pierdut oare, la 20 de ani, respectul fata de cei care ti-au (re)dat viata ?

N-am uitat, Romania, si nu putem uita ce-a fost. Nu putem uita povestile bunicilor, mai inspaimantatoare decat orice film horror, pentru simplul motiv ca s-au intamplat cu adevarat. Foamea. Frigul. Frica. Lipsurile. Mineriadele. Mai mult decat atat, nu putem uita ceea ce chiar noi am trait, in 2000-2004. Baronii locali. Jurnalistii anihilati. Spalarea de bani. Ouale domnului Nastase. Palmierii domnului Agathon. Decimarea fondului forestier. Lipsa oricaror investitii straine solide. Privatizarile pe un euro. Programul « cornul si laptele » sau, mai precis, « cornul mucegait si laptele acrit ». Ti-aduci aminte acum ?

Ce este insa poate cel mai dureros este eliminarea oricaror standarde in dezbaterea electorala. Filme trucate, acuzatii fictive sau nu, umplu ecranul telvizorului. A avea « fata de presedinte » devine mai important decat a avea forta de a fi presedinte. Stirea unei numiri romanesti in Comisia Europeana sau o dezbatere pe politica externa intre candidati sunt ingropate de « dezbateri » lipsite de candidati. E atat de simplu, Romania, sa-ti dai seama ca esti manipulata. E atat de simplu, si nu e prea tarziu. Deschide ochii si priveste in jur : cine sunt ce-i care-ti vor binele ? In 2004, ca un copil abuzat, ti-ai castigat dreptul la emancipare. Iar acum vrei sa te intorci ? La aceleasi probleme pe care le cunosti deja ? La aceleasi tristeti ? Sau mergi inainte, pe o cale nu neaparat usoara, dar corecta ? Gandeste-te bine.

Nu esti un stat de drept, Romania. Esti un stat nereformat in care magistratii isi permit sa intre in greva sfidandu-l si sfidandu-ne. Un stat in care parlamentul si oamenii politici sunt marile piedici in calea reformei. Un stat in care cei care incearca sa reformeze sunt acoperiti cu mocirla de cei care au creat problemele. Un stat care nu vrem sa fie al nostru si in care nu vrem sa ne crestem copiii. Dar avem inca incredere in tine. Duminica hotarasti daca iti imbratisezi sau nu calaii. Duminica hotarasti cat pret pui pe vietile celor care s-au sacrificat pentru tine. Duminica hotarasti daca ne intorci inca o data spatele sau nu. Duminica putem fi mandri sau dezamagiti. Tine doar de tine.

Cu multa dragoste,

Un grup de tineri romani care studiaza in strainatate (lista e deschisa – lasati un comment)

Bogdan Ivanel, Masterand in Studii Rusesti si Est Europene la Universitatea Oxford

Ermina Strutinschi, Masterand in Studii Rusesti si Est Europene la Universitatea Oxford

Rafaela Peteanu, Student la Stiinte Sociale si Umaniste la Universitatea Utrecht

Delia Nicolaescu, Masterand in Media Culture la Universitatea Maastricht

Adnana Cruceanu, Student la Stiinte Sociale la Universitatea Utrecht

Ioana Garlea, Masterand in Fizica Teoretica la Universitatea Utrecht

Tamara Baleanu, Masterand in Culture and Society la London School of Economics (LSE)

Flavia Grosan, Student la Electrical Engineering and Computer Science la Jacobs University Bremen

Lucian Mocanu, Student la Computer Science la Jacobs University Bremen

Stefan Rusu, Masterand in Marketing International si Management la BI Norwegian School of Management

Adelina Popescu, Student la Stiinte Sociale la Universitatea Utrecht

Alexandra Rusu, Studenta la Studii Economice la Universitatea Utrecht

Otilia Ciobanu, Student la Stiinte Sociale la Universitatea Utrecht

Iuliana Kanya, Studenta la Bute Medical School la University of St Andrews

Mihai Voica, Masterand in Inginerie Electrica la Jacobs University Bremen

Ioana-Delia Grigoriu, Student la Computer Systems Engineering with Business Management la Universitatea Birmingham

Silvana Enculescu, Masterand in International Journalism la Universitatea Leeds

Irina Teodora Gheorghe, Masterand in “Science in Operational Research” la School of Maths and Engineering a Universitatii din Edinburgh

Rimona Afana, Masterand in Studii de Conflict la Universitatea din Amsterdam

Carmen Manea, Student la Media & Cultural Studies with Global Politics la Canterbury Christ Church University

Sergiu Damian, Masterand in Comunicare la Universitatea de Sud, Kolding, Danemarca

Eugen, Doctor la TU Delft, in prezent cercetator la Philips Research

Claudia Silaghi, Masterand College of Europe

Iulia Strat, Student la Stiinte Sociale la Universitatea Utrecht

Daniela Vitelaru, Masterand in Fashion Comunication la Istituto Europeo di Design din Milano

Ana Chilea, Student cu dubla licenta drept-engleza la Universite Versailles Saint-Quentin-en-Yvelines

Alexandru-Eugen Ichim, Student la Electrical Engineering and Computer Science la Jacobs University Bremen

Ana-Maria Oprescu, Doctorand in Informatica la Vrije Universiteit din Amsterdam

Ioan Bucuras, Student la Stiinte Politice la Universitatea din Viena

Andra-Gabriela Iliescu, Masterand in Science in International Finance la Universitatea Essex

Natan Mladin, Doctorand în Teologie la Queen’s University din Belfast

Vasile Pasca, Masterand in Estudos Europeus do Instituto de Estudos Europeus la Universidade Católica Portuguesa din Lisabona

G. Vega, Student, Londra

Razvan Stanica, Doctorand in Retele si Telecomunicatii la Universitatea din Toulouse

Părintele Arsenie Boca - imagini, cuvinte vii, cuvinte de foc