30.5.11

Ultimul fierar-potcovar din Tara Fagarasului: nenea Stângă, din Mândra

N a avut  brevet de maistru în fierărie şi potcovărie, obţinut la vre o Şcoala de arte şi meserii,  unde ar fi trebuit să deprindă acest meşteşug timp de cinci ani. A învăţat acasă, în fierăria lu taică su. Şi tatăl de la bunicu şi tot aşa în urmă, generaţie cu generaţie...
E bătrân, fără dinţi în gură, necăjit că nu mai are cui lăsa meseria şi vorbeşte cu patimă...
"Eu le fac la toţi ce le tribe, până mai poci. Când n oi mai putea, mă va înlocui careva... de mă va înlocui. De nu... Ai mei s or curăţit toţi. Io fac de toate: fiare de plug, scoabe, potcoave ... până şi potcoave la măgari, la catârii eia de la stână, la care le tribuia potcoave mici, ca tocul de la pantof. La mine vin toţi, din tot hotarul ăsta al nost, din toate satele de primprejur" 
Nenea Alexandru Stângă nu mai trăieşte. Într o zi şi -o luat ciocanul, nicovala, un cleşte, şurţul lui de fierar - potcovar şi o plecat pe deal in sus. Spre cimitir. Nu s-o găsit nimeni sa-l înlocuiască... am ramas doar cu amintiri, marturii si  o poveste potcovita bine si gata sa plece la drum prin lume!

“Ţinutul Secuiesc – ţară-mamă interioară”. Proiectul UDMR “Diaspora”.





“Ţinutul Secuiesc trebuie să contribuie, în calitate de ţară-mamă interioară, la menţinerea conştiinţei identităţii maghiarimii din diasporă” – Demeter Laszlo

 
Proiectul UDMR „Diaspora”


Sinteză documentară

Centrul European de Studii Covasna – Harghita a întocmit sinteza documentară în care este prezentat proiectul UDMR „Diaspora”. Potrivit proiectului, „Ţinutul Secuiesc” în calitatea sa de „ţară mamă interioară” pentru maghiarii din „diasporă” (adică cetăţenii români de etnie maghiară din celelalte judeţe ale Transilvaniei), are datoria sprijinirii „menţinerii identităţii maghiarilor” din aceste judeţe.
În prima parte sunt redate hotărârile Consiliului Judeţean Covasna prin care a fost asigurată finanţarea acţiunilor destinate sprijinirii comunităţilor maghiare din jud. Hunedoara, în anul 2010. După evaluarea rezultatelor obţinute, pentru anul 2011, Consiliul Judeţean Covasna a hotărât extinderea finanţării pentru sprijinirea comunităţilor maghiare din judeţele Alba şi Sibiu.
În partea a doua este prezentată o sinteză a ecourilor proiectului menţionat în mass-media maghiară.
În final, este reprodusă solicitarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi a Asociaţiei „Ţara Iancului – Iubirea Mea”, din Deva, adresată Consiliului Judeţean Covasna prin care se cere ca pe bază de reciprocitate, în cadrul programelor de parteneriat stabilite între Centrele de Cultură ale judeţelor Hunedoara, Alba şi Sibiu şi cel al judeţului Covasna, să se prevadă susţinerea realizării unor programe în domeniul cultural, educativ, ştiinţific, şi în comunităţile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita.

I. Proiectul UDMR “Diaspora” – Hotărâri şi convenţii ale Consiliului Judeţean Covasna
HOTĂRÂREA Nr. 5/2010 privind aprobarea Programului de parteneriat al Centrului de Cultură al Județului Covasna


28 ianuarie 2010
ROMÂNIA
CONSILIUL JUDEŢEAN COVASNA
HOTĂRÂREA Nr. 5/2010
privind aprobarea Programului de parteneriat al Centrului de Cultură al Județului Covasna cu parteneri din judeţul Hunedoara în vederea realizării unor programe în domeniul cultural, educativ și științific
Consiliul Judeţean Covasna, întrunit în şedinţa sa ordinară din data de 28 ianuarie 2010, analizând Expunerea de motive a Preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna privind aprobarea Programului de parteneriat al Consiliului Judeţean Covasna cu parteneri din judeţul Hunedoara în vederea realizării unor programe în domeniul cultural, educativ și științific; având în vedere:
- Raportul de specialitate al Direcţiei Dezvoltarea Teritoriului precum şi
- Rapoartele comisiilor de specialitate ale Consiliului Judeţean Covasna întocmite în acest sens;
ținând cont de observațiile și propunerile făcute în cadrul ședințelor comisiilor de specialitate;
ţinând cont de prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare,
în baza art. 91, alin. (1) lit. ”e”, alin (6), lit.”a” şi în temeiul art. 97, alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

HOTĂRĂŞTE:

Art.1. Se aprobă derularea Programului de parteneriat al Centrului de Cultură al Județului Covasna cu parteneri din judeţul Hunedoara în vederea realizării unor programe în domeniul cultural, educativ și științific, conform anexei nr.1.
Art.2. Sumele necesare finanţării cheltuielilor Programului de parteneriat aprobat la art. 1 vor fi prevăzute în bugetul Centrului de Cultură al Județului Covasna aferent fiecărui an de derulare.
Art.3. (1) Se aprobă proiectul Convenţiei de colaborare care se va încheia cu partenerii, în vederea derulării programului, prevăzut în anexa nr. 2.
(2) Convenția de colaborare prevăzută în anexa nr. 2 intră în vigoare/produce efecte numai după aprobarea acestuia de către Președintele Consiliului Județean Covasna, în calitate de ordonator principal de credite.
Art.4. Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.5. Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se împuternicesc Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Direcţia Dezvoltarea Teritoriului, Direcţia Economică și Centrul de Cultură al Județului Covasna din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Covasna.

Sf. Gheorghe, la 28 ianuarie 2010.
TAMÁS Sándor
Preşedinte
Contrasemnează:
VARGA Zoltán
Secretar al judeţului Covasna

Prezenta se difuzează astfel:
- 1 ex. la Instituţia Prefectului judeţului Covasna;
- 2 ex. la Compartimentul administraţie publică şi coordonarea activităţii consiliilor locale;
- 1 ex. Direcţia Dezvoltarea Teritoriului;
- 1 ex. Direcţia Economică
- 1ex. Centrul de Cultură al Județului Covasna

R O M A N I A
CONSILIUL JUDEŢEAN COVASNA
P R E Ş E D I N T E
Nr. 410 din 19.01.2010

EXPUNERE DE MOTIVE

Privind aprobarea Programului de parteneriat al Consiliului Județean Covasna cu parteneri din judeţul Hunedoara în vederea realizării unor programe în domeniul cultural, educativ și științific,
Obiectivul prezentului program este sprijinirea parteneriatului între comunităţile judeţelor amintite, pe baza întemeierii relaţiilor de colaborare între autorităţile publice, societatea civilă, respectiv instituţiile culturale. Primul pas al acestei iniţiative lansate de Consiliul Judeţean Covasna sunt o serie de activităţi şi programe iniţiate cu scopul dezvoltării relaţiilor de colaborare în domeniul social, cultural şi educaţional cu comunitatea din judeţul Hunedoara.
Scopul principal este realizarea unor programe comune care asigură schimbul de informaţii directe între reprezentanţii comunităţilor acestor judeţe, în tematici privind:
- educaţie şi ştiinţă: organizarea unor schimburi de experienţe pentru elevi, studenţi, profesori
- păstrarea identităţii culturale a acestor comunităţi
- cultură: participare la cele mai importante evenimente culturale
Programul de parteneriat al instituţiilor şi organizaţiilor din judeţul Covasna cu parteneri din judeţul Hunedoara, responsabile de dezvoltarea comunităţilor minoritare din cele două judeţe, se va realiza prin activităţi proprii ale Consiliului Judeţean Covasna, respectiv prin activităţi organizate şi realizate de instituţii subordonate acesteia.
Partenerul programului din judeţul Hunedoara este organizaţia: Asociaţia Corvin Savaria din Hunedoara.
Activităţile programului se vor desfăşura sub coordonarea grupului de lucru al Consiliului Judeţean Covasna, înfiinţat cu acest scop.
Pe baza celor menţionate, se evidenţiază importanţa aprobării programului de parteneriat al Consiliului Judeţean Covasna cu Asociaţia Corvin Savaria din judeţul Hunedoara, luând în considerare faptul că în momentul de faţă nu există un program bine structurat şi clar definit de colaborare între judeţul Hunedoara şi judeţul Covasna.
Ca urmare, propunem spre aprobare prezentul proiect de hotărâre.
TAMÁS Sándor
Preşedinte
N.E./ N.E.

ROMÂNIA
CONSILIER JUDEŢEAN
DEMETER László
Nr. 3661 din 14.04.2011.

EXPUNERE DE MOTIVE

privind aprobarea Programului de parteneriat al instituţiilor şi organizaţiilor din judeţul Covasna cu parteneri din judeţul Alba, responsabile de dezvoltarea comunităţilor minoritare din judeţ
Obiectivul prezentului program este sprijinirea parteneriatului între comunităţile judeţelor Covasna și Alba, pe baza întemeierii relaţiilor de colaborare între autorităţile publice, societatea civilă, respectiv instituţiile culturale. Primul pas al acestei iniţiative lansate de Consiliul Judeţean Covasna sunt o serie de activităţi şi programe iniţiate cu scopul dezvoltării relaţiilor de colaborare în domeniul social, cultural şi educaţional cu comunitatea din judeţul Alba.
Scopul principal este realizarea unor programe comune care asigură schimbul de informaţii directe între reprezentanţii comunităţilor acestor judeţe, în tematici privind:
-         educaţie şi ştiinţă: organizarea unor schimburi de experienţe pentru elevi, studenţi, profesori
-         păstrarea identităţii culturale a acestor comunităţi
-         cultură: participare la cele mai importante evenimente culturale
Programul de parteneriat al instituţiilor şi organizaţiilor din judeţul Covasna cu parteneri din judeţul Alba, responsabile de dezvoltarea comunităţilor minoritare din cele două judeţe, se va realiza prin activităţi proprii ale Consiliului Judeţean Covasna, respectiv prin activităţi organizate şi realizate de instituţii subordonate acesteia.
Partenerul programului din judeţul Alba este organizaţia: Fundația Bod Péter din Alba Iulia.
Activităţile programului se vor desfăşura sub coordonarea grupului de lucru al Consiliului Judeţean Covasna, înfiinţat cu acest scop.
Pe baza celor menţionate, se evidenţiază importanţa aprobării programului de parteneriat al Consiliului Judeţean Covasna cu Fundația Bod Péter din judeţul Alba, luând în considerare faptul că în momentul de faţă nu există un program bine structurat şi clar definit de colaborare între judeţul Alba şi judeţul Covasna.
Ca urmare, propunem spre aprobare prezentul proiect de hotărâre.
DEMETER László
consilier județean

29.5.11

Curajul orbului din nastere - Sfantul Ioan Gura de Aur

OMILIA 58

“Au zis deci orbului iarasi: Tu ce zici despre el ca ti-a deschis ochii? Iar el a zis ca prooroc este. Dar iudeii n-au crezut despre el ca era orb si a vazut, pîna ce n-au chemat pe parintii celui care vedea. ” (Cap.9, Vers. 17, 18 - Vers34)
1.Cum, privitor la orbul din nastere, evreii combatînd adevarul, îl fac sa straluceasca si mai mult.
2.Intrebat de farisei, orbul din nastere le raspunde cu curaj si da slava lui Dumnezeu.
3.Dezamagirea fariseilor: ei îl batjocoresc pe orb.
1.Nu trebuie sa ne oprim sa citim Scripturile în fuga, trebuie sa le meditati cu multa grija si atentie, de teama ca sa nu va aflati dintr-odata opriti. Spre exemplu, se poate pune aici în mod drept aceasta întrebare: cum evreii dupa ce au zis: “Acest om nu este trimis de Dumnezeu, fiindca nu tine sîmbata”, zic ei acum: “Tu ce zici despre El, ca ti-a deschis ochii?” Ei nu zic: si tu, ce spui despre omul acesta care calca sîmbata, ci pun justificarea în locul învinuirii.
Ce trebuie deci sa raspundem? Nu sînt aici aceiasi care ziceau: acest om nu este de la Dumnezeu, ci acestia sînt cei care, avînd un sentiment contrar, au zis: un om rau nu poate sa faca asemenea semne. Acestia voind sa le închida gura celorlalti, fara sa para ca iau apararea lui Iisus Hristos, fac sa fie adus omul care purta pe fata sa semnele puterii si ale virtutii medicului sau, si-l întreaba.
Remarcati deci, dragii mei ascultatori, întelepciunea acestui cersetor sarac, care a vorbit cu mai multa prudenta decît ei toti.
Mai întîi el zice: “Este un prooroc”, fara sa se înspaimînte de judecata pe care o vor avea despre el evreii, - care, împotrivindu-se din toate puterile lor si minunii si faimei sale, ziceau: “Cum poate sa fie trimis un om de la Dumnezeu care nu tine sîmbata?” dar el a zis: “Este un prooroc”.
Dar iudeii n-au crezut despre el ca era orb si a vazut, pîna ce n-au chemat pe parintii celui care vedea.”
Fiti atenti la toate smecheriile la care apeleaza ei pentru a acoperi si a face sa dispara minunea.
Dar adevarul este de asa natura ca el se fortifica si se întareste prin aceleasi arme cu care adversarul îl combate; si ca eforturile zadarnice pe care le face pentru a-l întuneca, nu slujesc decît pentru a-l face sa straluceasca mai mult.
Daca evreii n-ar fi facut toate lucrurile acestea, multi s-ar fi putut îndoi de minune: dar, iata ca ei lucreaza ca si cum n-ar avea în vedere decît sa descopere adevarul: ei n-ar fi fost luati altfel daca ar fi lucrat pentru Iisus Hristos.
In sfirsit, în intentia de a pierde, ei întreaba: “Cum ti-a deschis el ochii tai?” Adica, fara îndoiala, aceasta a facut-o prin ghicit si vrajitorie?
In sfîrsit, cu alta ocazie cînd ei nu mai au nimic de obiectat, ei se straduie sa-i batjocoreasca la început minunile si vindecarile, zicînd: “Acest om nu alunga demonii decît cu puterea lui Beelzebub” (Mt. 12, 24). Aici, la fel, neavînd nimic de obiectat, ei se napustesc asupra timpului si asupra calcarii sîmbetei; ei zic iarasi: Acest om este un pacatos.
Dar acest om, pe care invidia voastra nu poate sa-l sufere si a carui faima voi o sfasiati, acest om va dezarma zicîndu-va: “Cine dintre voi Ma vadeste de pacat?” (Ioan 8, 46). Si nimeni n-a raspuns, nimeni n-a zis: Tu te numesti fara pacat, tu hulesti: ori, daca ei ar fi avut sa-i faca cel mai mic repros, sigur ca n-ar fi pastrat tacerea, în sfîrsit, oamenii care au fost capabili sa arunce cu pietre în el, atunci cînd a zis ca era mai înainte de Avraam în lume (Ibid. 58), care negau ca El este Fiul lui Dumnezeu, atunci cînd se mîndreau ca sînt fii ai lui Dumnezeu, cu toate ca erau ucigasi de oameni, si care ziceau ca cel care facea atît de mari minuni, nu era trimis de Dumnezeu, fiindca el nu pazea sîmbata si aceia în urma unei vindecari: acesti oameni daca aveau sa-i faca cea mai mica mustrare, sigur ca n-ar fi oprit sa i-o faca.
Apoi, daca ei îl numesc pacatos, fiindca se parea ca nu pazeste sîmbata, învinuirea lor era ridicola si nepotrivita cu judecata însotitorilor lor care-i învinuiau pe ei însisi de rautate.
Evreii, vazîndu-se presati din toate partile, încearca un lucru si mai rusinos decît tot ceea ce au facut pîna atunci. Si ce? “Dar Iudeii n-au crezut despre el ca era orb si a vazut” zice evanghelistul.
Daca ei nu l-au crezut, pentru ce dar îl învinuiesc ei pe Iisus Hristos ca nu pazeste sîmbata?
Pentru ce nu credeti voi în ceea ce zice asa de mult popor, în ceea ce zic vecinii despre acest om, care-l cunosteau?
Dar, cum am spus-o, minciuna se contrazice în toate, si prin aceleasi arme cu care combate adevarul, ea piere si se distruge: si adevarul nu devine decît mai stralucitor si mai luminos.
Aceia s-a întîmplat atunci. Trebuia ca sa nu se poata spune ca vecinii si martorii n-au spus nimic exact, si ca ei au vorbit numai despre un om care semana cu acest orb: evreii fac sa vina tatal lui si mama sa, si prin aceia fac sa straluceasca adevarul în ciuda lor: caci tatal si mama îsi cunosteau bine felul lor mai bine decît toti ceilalti. Cum ei n-au putut sa-l , intimideze pe fiu, care vestea cu glas înalt slava binefacatorului sau, ei se lingusesc ca sa slabeasca minunea prin raspunsul pe care-l vor scoate de la parintii lui.
Remarcati rautatea cu care îi întreaba ei, caci ce fac ei? Facîndu-i sa intre în mijlocul adunarii pentru a-i înfricosa, ei îi întreaba, zicînd cu un ton aspru si furios si rapitor: “Acesta este fiul vostru despre care ziceti ca s-a nascut orb? Deci cum vede el acum?” (19). Si ei n-adauga: care era mai înainte orb; dar ce zic ei? “Care ziceti ca s-a nascut orb?” Ca si cum ei s-ar fi fatarnicit pentru a întari lucru lui Iisus Hristos.
O oameni netrebnici, si mai mult decît netrebnici! Care este tatal care s-ar fatarnici sa spuna ca fiul lui s-a nascut orb? Este ca si cum ei ar zice: Tu ai zis ca s-a nascut orb, ci chiar ai si raspîndit-o peste tot. “Deci cum vede el acum?”
O nebunie! tu esti acesta, zic ei, care ai scornit aceasta minciuna; tu esti cel ce ai inventat aceasta stare. Ei îi îndeamna în doua feluri sa-i nege faptul si cuvintele acestea: “Ce spuneti voi?”, si prin acestea: “Deci cum vede el acum?”.
2.Evreii pun trei întrebari tatalui si mamei orbului: daca acesta era fiul lor, daca el a fost orb, si cum si-a dobîndit vederea?
Tatal si mama nu raspund decît la primele doua, a treia-o lasa fara raspuns. Si ceea ce contribuie mai minunat sa confirme minunea ca adevarata, este ca nimeni altul decît orbul care si-a primit vederea, si care era vrednic de credinta, nu o dovedeste si nu vesteste felul în care l-a vindecat Iisus Hristos.
Cum ar fi vorbit tatal si mama lui prin favoare si lingusire, ei care de teama evreilor, au ascuns chiar cîteva lucruri pe care le stiau destul de bine? Caci ce raspund ei? “Stim ca acesta este fiul nostru si ca s-a nascut orb” (20).
“Dar cum vede el acum, noi nu stim: sau cine i-a deschis ochii lui, noi nu stim. Intrebati-l pe el; este în vîrsta sa vorbeasca singur despre sine” (21). Ei îl dau pe fiul lor drept vrednic de credinta, si prin aceia ei se scuza sa raspunda la a treia întrebare. “El nu este nici tînar, nici copil, zic ei, el poate sa marturiseasca despre sine însusi.”
“Acestea le-au spus parintii lui, pentru ca se temeau de Iudei. Caci Iudeii se sfatuisera ca, daca cineva va marturisi ca El este Hristos, sa fie dat afara din sinagoga” (22).
Vedeti, dragii mei frati cu cîta exactitate si grija descopera evanghelistul sentimentul si intentia lor.
Eu va fac aceasta remarca pentru ceia ce v-am spus putin mai sus, în una din vorbirile mele, prin acest cuvînt: “El se face egal cu Dumnezeu”. Eu sustin ca daca aceia n-ar fi fost decît o simpla parere a evreilor, si nu simtirea si învatatura lui Iisus Hristos, evanghelistul ar fi adaugat ceva corectura, si nu s-ar fi oprit sa spuna ca era parerea evreilor.
Tatal si mama trimitîndu-i pe evrei la marturia fiului lor care era orb înainte si si-a cîstigat vederea, evreii îl cheama pe acest om si a doua oara. Ei nu-i spun deschis si cu îndrazneala: neaga ca Iisus te-a vindecat; ci sub haina de evlavie ei vor sa-l însele prin adresarea daca ar putea.
“Da slava lui Dumnezeu. Noi stim ca Omul Acesta este pacatos” (24). Daca ei ar fi zis tatalui si mamei lui: Negati ca acesta este fiul vostru si ca el s-ar fi nascut orb, ei ar fi facut o propunere cu totul de rîs; si pe de alta parte sa i-o spuna fiului, aceia ar fi fost o nerusinare vadita: iata de ce pazesc ei sa vorbeasca asa; dar ei i-au alta cale, si-i întind cursa în alt fel.
“Da slava lui Dumnezeu”, adica, marturiseste ca nu Iisus Hristos te-a vindecat. “Noi stim ca Omul Acesta este un pacatos”. Pentru ce dar nu i-ati reprosat voi lui, atunci cînd va zicea: “Cine dintre voi ma vadeste de pacat?” (Ioan 8,46).
De unde o stiti voi ca el este un pacatos? Evreii îi zic deci acestui om: “Da slava lui Dumnezeu” si el nu le raspunde nimic. Iisus neîntîlnindu-l, l-a laudat, si nu l-a mustrat pentru ca n-a dat slava lui Dumnezeu: dar ce-i zice lui? “Crezi tu în Fiul lui Dumnezeu”. Prin care ne învata ca aceia înseamna a da slava lui Dumnezeu. Dar precum cel ce cinsteste pe Fiul cinsteste si pe Tatal, deci cu dreptate nu-l mustra Iisus Hristos pe orb.
Atît cît se asteptau evreii ca tatal si mama sa se supuna vointei lor, si ca ei vor nega ceea ce doreau ei nu-i zic nimic fiului lor. Dar cînd vad ca n-au înaintat nimic din partea aceia, ei se întorc în cealalta, si-i zic orbului: Acest om este un pacatos.
“A raspuns deci acela: daca este pacatos, nu stiu. Un lucru stiu: ca eram orb si acum vad” (25).
Oare orbul se temea? Nu. Si pentru ce cel ce a zis: Este un prooroc, zice acum “Daca este pacatos, nu stiu”. El nici nu se gândea la asa ceva, nici n-o credea; dar raspunde asa fiindca voia sa-l apere de orice pacat chiar prin marturia faptei însasi pe care a fâcut-o Iisus, si nu prin cuvintele sale; si sa le arate o aparare vrednica de crezut în binefacerea vindecarii sale, care-i condamna si tot felul lor de a proceda.
Caci, daca dupa vorbiri frumoase, pentru ca s-a zis: daca acest om n-ar cinsti pe Dumnezeu, el n-ar putea sa faca asa de mari minuni; el a trezit asa de tare mînia lor, ca ei i-au raspuns: “Tu care te-ai nascut în pacate din pîntecele maicii tale, tu vrei sa ne înveti pe noi?” ce n-ar fi facut ei, ce n-ar fi zis ei daca el ar fi vorbit de la început cu aceste cuvinte?
“Daca este un pacatos, eu nu stiu” adica, acum eu nu raspund la acelea, si nu explic sentimentul meu; ceea ce stiu eu foarte bine, ceea ce as putea eu afirma acum, este ca daca acesta ar fi fost un pacatos, el n-ar fi facut asemenea semne.
Prin aceste cuvinte el înlatura orice banuiala si despre persoana sa si despre marturia sa, facînd sa se vada în mod clar ca a povestit în mod simplu faptul asa cum s-a petrecut, fara stricaciune, fara a adauga nimic prin lingusire sau din complacere.
Cum ei nu puteau deci sa întunece nici sa împiedice un lucru împlinit, ei revin sa cerceteze materia cu care s-a facut aceasta vindecare: si fac ca si un jucator care, cautînd pierduta de pe posta se întorc pe atîta într-o parte pe atîtea în alta.
Ei reiau primele raspunsuri si încearca sa le strice prin întrebari dese, ei îi zic orbului: “Ce ti-a facut? Cum ti-a deschis ochii?” (26).
Ce raspunde el? Fiindca i-a învins si i-a încurcat, el nu le mai vorbeste cu blîndete. Caci atîta cît a avut nevoie aceasta fapta de cercetare si de informare, el a povestit fapta cu multa retinere si cu modestie: dar dupa ce s-a facut stapîn, si dupa ce a dobîndit asupra lor o victorie stralucita, el îi ataca din partea sa cu curaj si cu îndrazneala, si le raspunde: “V-am spus cum si n-ati auzit? Ce voiti sa auziti iarasi? Nu cumva voiti si voi sa va faceti ucenici ai Lui?” (27).
Ati vazut-o, aceasta îndrazneala cu care un sarac cersetor le vorbeste carturarilor si fariseilor? atît este de puternic adevarul, minciuna este slaba si neputincioasa. Adevarul dintr-un om din rîndul poporului, face un personaj stralucit si mare; minciuna dimpotriva, coboara si din om mare îl face de nimic.
Apoi, iata ceea ce vrea sa spuna orbul: Voi n-ati fost atenti de loc la ceea ce v-am vorbit eu, pentru aceasta nu voi vorbi mai mult, si nu voi raspunde la întrebarile voastre mincinoase si zadarnice, pentru ca nu ma ascultati pentru a învata adevarul, ci pentru a ma surprinde din cuvintele mele. “Nu cumva si voi voiti sa va faceti ucenici ai Lui?”
Deja orbul se uneste cu ucenicii; caci acest cuvînt “si voi” arata ca el este ucenic al lui Iisus Hristos. El îi ataca apoi, si-i ocaraste destul de tare.
3.In sfîrsit, stiind ca nimic nu era mai capabil sa-i întepe în viu ca aceasta întrebare “Nu cumva voiti si voi”, el le-o adreseaza în mod expres pentru a-i învinge: în care acest orb arata un suflet ridicat, tare si curajos, care dispretuieste urîta lor amenintare; el face sa straluceasca prin încrederea sa slava lui Iisus Hristos; el face sa se vada ca cel pe care-l acopera ei cu o multime de batjocuri este un om minunat, caci injuriile lor nu pot sa-I darîme faima Lui; si ca aceste batjocuri nu slujesc decît sa-i arate slava Lui.
“Si l-au ocarit si i-au zis: Tu esti ucenic al Aceluia, iar noi sîntem ucenici ai lui Moise” (28).
Dar în ce? Voi vorbiti fara temei.
Voi nu mai sînteti ucenici ai lui Moise pe cît ucenici ai lui Iisus Hristos: daca voi ati fi ucenici ai lui Moise, ati fi la fel ucenici ai lui Iisus Hristos. Iata pentru ce le-a zis Mîntuitorul mai înainte: “Daca ati crede lui Moise, ati crede si în Mine, fiindca despre Mine a vorbit acela” (Ioan 5,46); ei aveau aceste cuvinte mereu pe buze: “Noi stim ca Dumnezeu i-a vorbit lui Moise” (29).
Dar cine v-a spus-o? Cine v-a învatat? Parintii nostri, raspund ei, ne-au învatat. Dar cel care a zis ca el era trimis de Dumnezeu, si vorbeste lucruri din cer, dovedind-o prin minuni, nu este mai vrednic de credinta decît parintii vostri? Si ei nu ziceau: Noi l-am auzit pe Dumnezeu vorbindu-i lui Moise, ci “noi stim”.
Ceea ce, stiti voi fiindca ati auzit spunîndu-se, o evreilor, voi o credeti, voi o asigurati si ceea ce vedeti cu ochii vostri, voi n-o credeti atîta de considerabil nici asa de vrednic de credinta!
Ceea ce va spune Moise, n-ati vazut-o, voi numai ati auzit spunîndu-se: dar “lucrurile lui Iisus Hristos” voi nu le cunoasteti pentru ca ati auzit vorbindu-se despre ele, ci fiindca le-ati vazut cu proprii vostri ochi.
Ce raspunde orbul? “Tocmai în aceasta sta minunea ca voi nu stiti de unde este si El mi-a deschis ochii!” (30), cel care face asemenea semne: este de mirare ca un om care nu se bucura de nici o demnitate printre voi, care nu este nici stralucit, nici celebru, poate sa faca asa de mari lucruri: în asa fel ca este vizibil ca acesta este un Dumnezeu care n-are nevoie de nici un ajutor omenesc.
“Si nou stim ca Dumnezeu nu asculta pe pacatosi” (31). Evreii spunînd mai înainte: “Cum poate un om pacatos sa faca asemenea minuni?” (16).. orbul se întareste pe judecata pe care au facut-o ei însisi, si le reaminteste lor cuvintele.
Aceasta credinta zice el, nu este comuna si mie si voua: ea este dreapta, ramîneti în ea. Remarcati bine prudenta lui; el are mereu minunea în gura sa, fiindca n-o putea nega; si pe aceasta îsi întareste judecata sa. Observati, dragii mei ascultatori, ca la început, cînd zice el: “Daca este un pacatos eu nu stiu”, el n-a spus-o pentru a arata o îndoiala reala? Departe de noi acest gînd; caci stia bine ca Iisus nu era . un pacatos.
Acum cînd timpul este potrivit si cînd poate sa vorbeasca în mod liber, vedeti în ce fel raspunde el: “Si noi stim ca Dumnezeu nu-i asculta pe pacatosi; ci de este cineva cinstitor de Dumnezeu si face voia Lui, pe acela îl asculta” (31).
Prin aceste cuvinte, nu numai el Il apara pe Iisus, si-L arata lipsit de orice pacat, ci el dovedeste ca el este placut lui Dumnezeu, si ca el face lucrurile lui Dumnezeu.
Cum evreii spuneau ca ei Il cinstesc pe Dumnezeu, chiar pentru aceia adauga el: “Si face voia Lui”.
Nu este destul, zice el, sa cunosti pe Dumnezeu, ci trebuie sa faci si ceea ce porunceste El. Apoi înalta zicînd: “Niciodata nu s-a auzit sa fi deschis cineva ochii unui orb din nastere” (32). Daca recunoasteti ca Dumnezeu nu-i asculta pe pacatosi, Iisus facînd o minune si o asa minune, ca nimeni niciodata n-a facut una asemanatoare din propria voastra dovada se vede ca este evident si aratat ca Iisus i-a întrecut pe toti în virtute, si ca puterea sa este mai mult decît omeneasca.
Ce-i raspund ei lui? “In pacate te-ai nascut tot si tu ne înveti pe noi? Si l-au dat afara” (34). Atît cît se puteau ei lingusi ca orbul va nega, ei l-au privit ca pe un om vrednic de credinta, ca sa-l poata face sa vina înaintea lor de doua ori. Caci daca voi nu-l credeti vrednic de crezut, pentru ce-l întrebati de doua ori?  Dar acest om spunînd adevarul cu îndrazneala si fara teama, în loc sa-i admire mai mult, el chiar atunci îl condamna.
Dar ce înseamna aceste cuvinte: “în pacate te-ai nascut tot”? Ca ei îi reproseaza boala lui dinainte, ca si cum ei i-ar zice: “Tu te-ai nascut în pacate din primii tai ani”: si ei îi fac aceasta mustrare ca si cum pentru aceia s-ar fi nascut el orb: judecata cu totul contrara adevarului si totodata nedreapta.
Pentru care voind Iisus Hristos sa-l mîngîie, zice: “Spre judecata am venit în lumea aceasta, pentru ca cel care nu vad sa vada, iar cei care vad sa fie orbi” (39).
“In pacate te-ai nascut tot”. Si ce a raspuns el? A spus el o parere care-i era proprie si particulara? Sau mai scurt nu este acesta sentimentul comun pe care l-a aratat el, zicînd: “Noi stim ca Dumnezeu nu-i asculta pe pacatosi”. N-a spus el simplu ceea ce ati spus voi însiva? “Si l-au dat afara”.
L-ati auzit voi bine pe acest predicator al adevarului, si n-ati recunoscut ca saracia lui n-a ars filozofia lui?
Remarcati cum a suferit el de la început batjocurile si injuriile?
Remarcati voi în ce fel si cu cîta putere a dat el marturie pentru adevar prin cuvintele sale si prin faptele sale?
Daca acest orb care nu l-a vazut pe Iisus Hristos a aratat atîta curaj si noi sa aratam taria noastra si curajul.
din “Comentar la Evanghelia de la Ioan”, Sfantul Ioan Gura de Aur

28.5.11

Predica a Parintelui Ilie Cleopa la Duminica Orbului (Despre orbirea sufleteasca)


Spre judecată am venit în lumea aceasta, ca cei care nu văd să vadă, iar cei ce văd să fie orbi (Ioan 9, 39)

Hristos a înviat!

Iubiţi credincioşi,

Multe învăţături de tot felul putem scoate din Sfînta Evanghelie de azi, de vom cerceta textul ei cu luare aminte. Una dintre aceste învăţături este cea despre orbirea duhovnicească a omului robit de păcate.
Cîtă orbire spirituală era în mintea cărturarilor şi fariseilor, care, nu numai că nu credeau în minunile mai presus de fire făcute de Hristos Domnul, ci şi hulă mare aduceau asupra Lui, zicînd că, cu Beelzebut, domnul demonilor scoate pe demoni (Marcu 3, 22). Atîta orbire era în mintea lor, încît ochi avînd, nu vedeau şi urechi avînd, nu auzeau. De aceea Domnul îi numeşte "farisei orbi" (Matei 23, 26).
Despre această orbire spirituală a cărturarilor şi fariseilor, a arhiereilor şi legiuitorilor iudei şi despre pedeapsa ce-i aşteaptă pentru aceasta zice proorocul David prin Duhul Sfînt: Să se întunece ochii lor ca să nu vadă şi spinarea lor pururea o gîrboveşte (Psalm 68, 27). Şi marele prooroc Isaia a proorocit despre orbirea spirituală a poporului lui Israel, zicînd: Dumnezeu le-a dat duh de împietrire, ochi ca să nu vadă şi urechi ca să nu audă pînă în ziua de azi (Isaia 56, 10). Şi iarăşi: Că s-a învîrtoşat inima poporului acestuia şi cu urechile sale greu a auzit şi ochii săi i-a închis, ca nu cumva să vadă cu ochii şi cu urechile să audă şi cu inima să înţelagă şi să se întoarcă la Mine şi să-I vindec (Isaia 6, 10).
Dar din ce se naşte orbirea sufletească în mintea omului? Aceasta vine asupra omului din mai multe pricini. Mai întîi ca urmare a faptelor rele. Acest lucru îl arată Mîntuitorul cînd zice: Lumina a venit în lume, dar oamenii au iubit întunericul mai mult decît Lumina, căci faptele lor erau rele. Că oricine face cele rele urăşte Lumina, pentru ca faptele lui să nu se vădească (Ioan 3, 19-20). Orbirea spirituală vine de la diavol.
Orbirea spirituală vine din necredinţă şi din împotrivirea faţă de Dumnezeu. Acest lucru îl spune proorocul Isaia, zicînd: Toată ziua întindeam mîinile mele către un popor neascultător şi împotrivă grăitor (Isaia 65, 2). De aceea Dumnezeu le-a dat duh de împietrire ca să nu vadă cu ochii şi cu urechile lor să nu audă pînă în ziua de azi (Deuteronom 29, 4). Orbirea spirituală vine şi din necredinţă şi învîrtoşarea inimii, cum arată Sfînta Scriptură, zicînd: Du-te şi spune poporului acestuia: Cu auzul veţi auzi şi nu veţi înţelege şi uitîndu-vă vă veţi uita, dar nu veţi vedea. Că inima poporului acestuia s-a învîrtoşat şi cu urechile sale greu a auzit şi ochii săi i-a închis, ca nu cumva să vadă cu ochii şi să audă cu urechile şi cu inima să înţeleagă şi să se întoarcă la Mine şi să-l vindec (Isaia 6, 9-10).

Ungurii vor sa dea jos placuta de pe statuia lui Matei Corvin din Cluj-Napoca





Scandalul iscat prin amplasarea, luni, a unei plăcuţe cu un citat din Nicolae Iorga, la baza statuii lui Matia Corvin continuă. Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania a depus, ieri, o plângere penală împotriva persoanelor care au amplasat, fără autorizaţie, plăcuţa cu un citat din Nicolae Iorga pe statuia lui Matia Corvin din Cluj-Napoca.


„1932 - Pe soclul statuii a fost inscripţionat un citat din  marele istoric Nicolae Iorga: «Biruitor în războaie, învins numai la Baia de propriul său neam, când încerca să învingă Moldova nebiruită». 2010 - La restaurarea grupului statuar s-a păstrat inscripţia amplasată de J. Fadrusz, pe lucrarea care a câştigat concursul din 1894, şi anume «Mathias Rex»". Aceste cuvinte, inscripţionate pe o plăcuţă care a apărut, luni dimineaţa, la baza grupului statuar Matia Corvin au stârnit revolta Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), şi nu numai a lor. În timp ce reprezentanţi ai Ambasadei Ungariei şi ai Ministerului de Externe al României dezbat pe larg această problemă, iar consulul Ungariei la Cluj-Napoca cere autorităţilor locale îndepărtarea de urgenţă a plăcuţei, CNMT merge mai departe, aducând această problemă în atenţia procurorilor clujeni.

„Trăim într-un stat democratic, în care legile trebuie să fie respectate. Nu contestăm istoricul Nicolae Iorga, un mare om de ştiinţă. Spunem doar că nu suntem de acord cu amplasarea acestei plăcuţe la baza grupului statuar - lucru ilegal, de altfel - pentru că proiectul prevedea clar amplasarea unei singure plăci la bază, pe care să scrie «Statuia ecvestră a regelui Matia, opera sculptorului Fadrusz Janos, inaugurată la 12 octombrie 1902». Or, acum, la baza statuii sunt două plăcuţe", a explicat Gergely Balazs, vicepreşedintele CNMT. „Arătaţi-mi un singur monument din lume care să aibă o inscripţie care să denigreze personajul sculptat! Practic, prin inscripţia citatului din Iorga, Matia Corvin este prezentat ca un învins", a adăugat Gergely.
Plângere penală împotriva unor necunoscuţi
Ieri, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a fost înregistrată o plângere penală „împotriva unor făptuitori necunoscuţi, pentru săvârşirea infracţiunii de executare fără autorizaţie de construire a unor lucrări cu privire la grupul statuar Matei Corvin din Piaţa Unirii, monument clasat în grupa A, infracţiune prevăzută şi pedepsită de art. 24 alin. 1 lit. a din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, coroborat cu dispoziţiile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice", semnată de vicepreşedintele CNMT, Gergely Balazs. „Pentru amplasarea plăcii de bronz cu inscripţia citată nu există un proiect avizat de organele competente şi nu s-a eliberat autorizaţie de construire, apreciem că s-a săvârşit o gravă abatere de la dispoziţiile legale în vigoare, care îndeplineşte condiţiile infracţiunii de executare fără autorizaţie a unor lucrări la un monument istoric şi zona de protecţie a acestuia", se arată în plângerea penală.
Primăria „aruncă pisica moartă în curtea vecinului"
Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei, Oana Buzatu, cea de-a doua placă de bronz a fost amplasată de către constructor, firma Concefa. „Am emis şi un document oficial, care arată că placa a fost amplasată conform autorizaţiei de construire. Constructorul a amplasat plăcuţa", a spus Oana Buzatu. Reprezentanţii Concefa au refuzat să dea orice fel de lămuriri.
În replică, Gergely Balazs este de părere că „nici măcar constructorul nu face nimic fără acordul primăriei". „Noi nu ştim cine a montat placa de bronz. Este treaba procurorilor, noi cerem doar să respecte legea. Am fi putut cere imaginile înregistrate cu camerele de supraveghere, însă lăsăm asta în seama procurorilor", a mai spus Gergely.
Consulatul cere remedierea urgentă a problemei
Consului Ungariei la Cluj-Napoca, Szilagyi Matyas, s-a declarat şi el preocupat de situaţia tensionată creată prin amplasarea, în 23 mai, a plăcuţei cu un citat din Iorga la baza grupului statuar şi a cerut, ieri, într-o conferinţă de presă, înlăturarea de urgenţă a acesteia. „Amplasarea plăcuţei cu un citat din Iorga pe statuia lui Matia Corvin a necesitat o luare de poziţie maghiară, fiind vorba despre un proiect interguvernamental româno-maghiar care nu conţine nicio dispoziţie privind amplasarea unei astfel de plăcuţe după reabilitarea statuii", a spus consulul.



Consulul Ungariei la Cluj-Napoca, Szilagyi Matyas

Ministerul ungar de Externe consideră că plăcuţa cu un citat al lui Nicolae Iorga amplasată pe statuia lui Matia Corvin din Cluj generează tensiuni între comunităţile de maghiari şi români. Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes, a exprimat oficial, vineri, preocuparea Ungariei faţă de cazul plăcuţei cu citatul aparţinând lui Iorga, sperând că problema va fi rezolvată curând.

Mitropolitul Bartolomeu Anania despre civilizatia anormalului

Printre noi, cei ce beneficiem de civilizaţie, de cultură, de progres ştiinţific, de libertate, de bunurile pământului şi de harurile cerului, printre noi se instaurează, încetul cu încetul, un duh perfid care răstoarnă valorile şi perverteşte limbajul. Anormalul devine normal, viciul devine virtute, minciuna devine adevăr, furtul inteligent devine profesie onorabilă, sodomia se cheamă orientare comportamentală, cuvinte nobile precum prietenie, prieten, prietenă se degradează în conotaţii dubioase, pervertirea tineretului se întitulează program de sănătate antiSIDA, destrămarea familiei se numeşte planificare familială, crimele ingineriei genetice se fac în numele vindecărilor miraculoase, prostituţia se legitimează prin libertatea femeii de a face ce vrea cu propriul ei trup, proxenetismul se reclamă de meditaţia transcendentală, sărăcirea spiritului devine globalizare, invadarea unei ţări se cheamă război preventiv, terorismul îşi reclamă valenţe divine, înfeudarea economică se numeşte credit bancar, pomana politică devine act de caritate. Şi multe altele.
ÎPS Bartolomeu Anania

Apostolat în Țara Făgărașului nr. 52 - mai 2011

În bârlogul lui Ratko Mladici. "Cel căruia voi îi spuneţi măcelar şi criminal e un erou! Vă garantez că 99% din Serbia e alături de eroul nostru", spune un locuitor al oraşului din care a fost arestat generalul sârb





O echipă a „Adevărul de Seară“ Timişoara a stat ieri de vorbă cu oamenii  din localitatea sârbească Lazarevo, unde a locuit în ultimii ani fostul general. (...) De când a fost reţinut, Serbia e pe jar.


Reţinerea lui Ratko Mladici, care ar fi trebuit să-i bucure pe sârbi fiindcă îi aduce mai aproape de Uniunea Europeană, a reuşit să nască teamă şi supărare în rândurile lor. Vestea că cel cunoscut drept „măcelarul din Balcani" a fost reţinut de autorităţi a pus pe jar o ţară întreagă, de la cei tineri, până la cei bătrâni.

Micuţa localitate Lazarevo, aflată la 100 de kilometri de Timişoara, care numără în jur de 3.000 de locuitori, a fost locul uneia dintre cele mai importante desfăşurări de forţe ale elitei poliţiei sârbeşti. Până joi, locuitorii îşi vedeau de treburile agricole.

După anunţul preşedintelui sârb că Ratko Mladici a fost reţinut, localnicii sunt agresivi, îi privesc cu ochi răi pe străini şi cred că au asistat la cel mai rău lucru care se putea întâmpla în ţara lor.


„Kosovo e Serbia. Serbia e patria noastră. Ratko Mladici e Serbia, el e un model. Nu avem nevoie de Uniunea Europeană. Americanii ne‑au făcut mult rău şi ei sunt de vină pentru toate ororile. Ratko Mladici nu a făcut altceva decât să vadă interesele ţării. Pentru mine, pentru vecinii mei, pentru familia mea. Cel căruia voi îi spuneţi măcelar şi criminal e un erou! Vă garantez că 99% din Serbia e alături de eroul nostru. Serbia e Ratko Mladici", a spus Dragan Yukomici (57 de ani). El este unul dintre locuitorii care a ales să-şi petreacă noaptea de joi, dar şi toată dimineaţa zilei de vineri în faţa casei unde a locuit în secret Ratko Mladici.

(...)a ales să-şi ducă viaţa într-o casă modestă, care nu iese cu nimic în evidenţă faţă de celelalte locuinţe din aşezare. Jaluzelele mari îi ţin pe curioşi departe de interiorul casei, în timp ce în curte se află un tractor şi mai multe utilaje agricole. Puţinii oamenii din Lazarevo care l-au zărit pe stradă spun că Ratko Mladici a trăit din agricultură, el fiind găzduit de un apropiat. „Ratko Mladici e oricare dintre noi. A ştiut că va fi tras la răspun­dere pentru un bine făcut acestei ţări. Lumea civilizată uită că Serbia de astăzi îi este datoare celui mai mare comandant. Nu are rost să ne negăm trecutul.

Related Posts with Thumbnails