Avva Dorotei:Pentru smerenie

Un bătrân a zis că mai mult decât orice avem trebuinţă de smerenie. La tot cuvântul ce auzim să zicem: Iartă! Căci smerenia strică toate meşteşugurile vrăjmaşului. Să cercăm şi noi şi să vedem ce putere are cuvântul bătrânului. Pentru ce mai întâi de toate trebuie să avem smerenie şi nu înfrânare, mai ales că şi apostolul zice: cel ce se sârguieşte spre toate, are înfrânare. Sau pentru ce să nu avem frică de Dumnezeu, căci zice Scriptura: Începutul înţelepciunii este frica Domnului; şi în altă parte: Cu frică de Dumnezeu ne îndepărtăm de la răutate. Pentru ce n-a zis să avem în primul rând milostenia sau credinţa, căci zice: cu milostenia şi cu credinţa se curăţesc toate păcatele. Iar apostolul zice: fără credinţă nu poate cineva să placă lui Dumnezeu. Dacă pentru milostenie, credinţă, frica lui Dumnezeu şi înfrânare se spun cele de mai sus, pentru ce lăsându-le pe acelea a zis să avem smerenie înainte de orice? Bătrânul vrea să ne arate că nici frica lui Dumnezeu nici milostenia, nici credinţa, nici postul, nici altă faptă bună nu se pot săvârşi fără smerenie. De aceea zice să avem înainte de orice smerenie, adică gând şi cuget smerit, să fim gata la tot cuvântul ce auzim să zicem: Iartă! fiindcă prin smerenie se nimicesc toate uneltirile vrăjmaşului.

Vedeţi, fraţilor, câtă putere are smerenia? Diavolul însă este şi se numeşte împotrivitor. Este vrăjmaş pentru că nu iubeşte pe om şi binele; este împotrivnic pentru că se împotriveşte la toată fapta bună. Vrea cineva să se roage? El meşteşugeşte în tot chipul să-l oprească cu poftele cele rele, cu robirea minţii şi cu trândăvia. Vrea să facă milostenie cineva? El îl opreşte prin îndărătnicire şi scumpete. Aşa se împotriveşte la tot lucrul bun ce vrem a face. De aceea se numeşte nu numai vrăjmaş, ci şi împotrivitor. Prin smerenie, însă, se strică toate împotrivirile lui, că mare lucru este smerenia! Toţi Sfinţii Părinţi prin smerenie s-au îndreptat şi cu osteneala ei au săvârşit calea mântuirii. Precum zice: „Vezi smerenia şi osteneala mea şi lasă toate păcatele mele". Numai smerenia poate singură să povăţuiască spre împărăţia cerurilor; şi precum zicea avva loan: „numai smerenia nu are zăticnire şi poticnire". […] Cu adevărat nu este alt lucru mai tare decât smerenia, nimic nu o biruieşte. Orice întristare i s-ar întâmpla smeritului, îndată se defaimă şi se osândeşte că vrednic este de această întristare: nu-i place niciodată să defaime pe altul; nu aruncă niciodată vină asupra altuia. Astfel petrecând fără tulburare şi fără întristare cu toată odihna, niciodată nu se mânie, nici face pe altul să se mânie. Drept aceea bine a zis sfântul că mai înainte de toate se cade a avea smerenie.

Încă sunt două feluri de smerenie, precum sunt şi doua trufii. Prima mândrie este aceea când cineva necinsteşte pe fratele sau şi-i zice cuvinte urate, nesocotindu-l, iar pe sine mai de cinste ca acela crezându-se. Unul ca acesta de nu se va întoarce îndată şi de nu se va nevoi să se îndrepte, puţin cate puţin cade în cea de a doua mândrie: mândria împotriva lui Dumnezeu, socotind că tot lucrul bun ce a săvârşit singur el l-a lucrat, cu mintea şi cu înţelepciunea lui şi nu cu ajutorul lui Dumnezeu. Am văzut, fraţilor, pe cineva odată intru aceasta ticăloasă stare, căruia de-i zicea cineva din fraţi vreun cuvânt, îl scuipa şi-i zicea: “Cine eşti tu? Nu cunosc decât pe Zosima şi pe Macarie”. Apoi a început să-i defaime şi pe aceştia şi să zică: “nu ştiu decât pe Vasile şi Grigorie”; iar peste putină vreme şi pe aceştia a început a-i defaima zicând: “nu ştiu decât numai pe Petru şi pe Pavel”. Acestuia I-am zis: “Frate, curând o să te văd că-i defaimi şi pe aceştia”. şi credeţi-mă, peste putina vreme a început să zică: “şi cine este Petru şi Pavel? Nu sunt nici aceştia nimic, afara de Sfânta Treime”, iar ,mai pe urma s-a mândrit şi asupra lui Dumnezeu şi aşa s-a îndrăcit. De aceea, suntem datori fraţilor să ne nevoim din toata puterea noastră, să nu primim mândria cea dintâi. Să ştiţi şi aceasta că este o mândrie mireneasca şi este o mândrie călugărească. Mândria mireneasca înseamnă a te mândri asupra fratelui tău că eşti mai bogat decât el, mai frumos, mai puternic, că porţi haine mai bune şi altele asemenea. Când vezi pe cineva fălindu-se cu acestea, sau că mânăstirea lor este mai mare şi mai bogata, că are fraţi mulţi, să ştii că toţi aceştia se afla în mândria cea lumeasca. Tot aşa şi cei ce se trufesc cu cele fireşti, că are glas frumos şi cântă bine, că este blând şi slujeşte cu credinţa şi fără vicleşug, cu toate că acestea par mai vrednice de lauda decât cele dintâi, tot ale mândriei lumeşti sunt. Are mândrie călugăreasca cel ce se trufeşte că priveghează, că posteşte, înşirând şi alte fapte bune ce face. şi de nu putem nicidecum să nu ne mândrim să ne mândrim cu cele călugăreşti, iar nu cu cele lumeşti. Iată, v-am spus ce este mândria cea dintâi şi ce este cea de a doua, care este mândria lumeasca şi care cea călugăreasca. Deci să venim acum şi la cele doua smerenii. 

Obama i s-a vândut lui Soros

Informațiile potrivit cărora Soros îi dictează lui Obama unde și ce bani să dea par să prindă contur. Soros nu este numai cel care cumpără rezervele de cărbune ale unei țări întregi precum Kosovo sau cumpără drepturile de exploatare ale unor mari rezerve de gaze de șist ale unui stat precum Polonia.

Soros se află în spatele unor decizii strategice ale celui mai puternic om de pe planetă. Cel puțin, acestea sunt concluziile unei lucrări de amploare care tocmai a apărut în Statele Unite, scrisă de Peter Schweizer, un conservator care și-a făcut studiile la Oxford Univeristy și care a fost consilier pe probleme de politică externă al lui Sarah Palin.

Ce spune Peter Schweizer în lucrarea sa "Throw Them All Out"?

Miliardarul George Soros i-a dat președintelui american Barack Obama direcții despre cum să aloce așa numitele "pachete de stimulare a economiei" într-o serie de întâlniri private pe care Soros le-a avut cu consileierii de rang înalt ai Casei Albe.

Soros l-a întâlnit pe economistul șef al lui Obama pe data de 25 februarie 2009, dar și cu alți oficiali pe datele de 4 martie și 25 martie, exact în perioada în care se luau hotărâri cu privire la planul de stimulare a economiei. Tot în primul trimestru al anului 2009, Soros a cumpărat pachete de acțiuni la companii care în cele din urmă au beneficiat de fonduri la stat.

Câteva exemple concrete:

Soros și-a dublat deținerile la Hologic, o companie  din industria medicamentelor care a beneficiat de ajutor de stat.

Soros și-a triplat deținerile la producătorul de software Emulus, care a beneficiat de fonduri printr-un program de dezvoltare a infrastructurii de internet.

Soros a cumpărat un pachet de 210.000 de acțiuni la Cisco și o companie numită Extreme Networks, companie care s-a ocupat de instalarea de internet prin fibră optică în mediul rural, prin strategia de dezvoltare a infradtructurii de internet a lui Obama.

Soros a cumpărat 1,5 milioane de acțiuni la merican Electric Power, o companie căreia Obama i-a dat un miliard de dolari în iunie 2009.

Soros a cumpărat acțiuni la Ameren, o companie care a primit un credit de 540 de milioane de dolari de la Departamentul american pentru Energie.

În al doilea trimestru din 2009, Soros a cumpărat compania Blackboard, care activează în domeniul tehnologiei educației și care a primit fonduri de stat în cadrul unui program de stimulare a mediului educațional.

Soros a cumpărat Burlington Northern Santa Fe și CSX, ambele beneficiare de fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii de cale ferată.

SURSA: Big Government 

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/lovitura-suprema-obama-i-s-a-vandut-lui-soros-156953.html

 

Avva Dorotei: Pentru săvârşirea şi alcătuirea faptelor celor bune ale sufletului

Zice Scriptura despre moasele acelea care dadeau viata copiilor evreiesti, ca avand moasele frica de Dumnezeu şi-au zidit casele lor. Oare e vorba despre case vazute? Şi ce cuvant are, ca sa-şi zideasca caselel lor pentru frica de Dumnezeu? Căci noi facem dimpotriva, pentru ca şi casele ce le avem ne invatam sa le lasam odata pentru frica lui Dumnezeu. Nu-i vorba deci de casa vazuta, ci de casa sufletului, pe care o zideste cineva cu paza poruncilor lui Dumnezeu, invatandu-ne Scriptura prin aceasta ca frica de Dumnezeu indeamna sufletul sa pazeasca poruncile Lui, şi cu aceste porunci se zideste casa sufletului.

Sa ne gandim şi noi, fratilor, ca se cade sa ne temem de Dumnezeu şi sa ne zidim casele noastre, ca sa aflam acoperamant in vremea iernii, in vreme de ploaie şi de fulgere şi de tunete: ca nesuferita este iarna la cel ce nu are casa.

Dar cum se zideste casa sufletului? Putem invata mestesugul lucrului de la casa cea vazuta. Cel ce vrea sa-şi zideasca, casa, trebuie sa o intareasca din toate partile, zidind deodata toti cei patru pereti ai casei, iar nu numai dinspre o parte sa zideasca, iar pe celelalte sa le lase, ca nimic nu foloseste, ci face numai osteneala şi cheltuiala in zadar.

Aşa-i şi cu sufletul. Cel ce vrea sa-şi zideasca casa sufletului, nu trebuie sa lase vreo parte din cele patru ale zidirii, ci toate partile trebuie sa le zideasca şi sa le faca drepte. Asta este ceea ce zice avva Ioan: "Voiesc pe om sa aiba impartasire cu toate faptele bune", iar nu cum fac unii ca tin numai o fapta buna şi silindu-se numai la aceea, nu poarta nici o grija de celelalte. Poate ca acea fapta buna o au din fire, fie deprinsa din obicei şi de aceea nu se ingreuiaza de patima cea impotriva ei şi fiind cuprinsi de alta patimi nu pun nici o silinta impotriva lor, ci se rezema numai pe acea fapta buna, socotind ca au un mare lucru. Acestia se aseamana cu cei ce zidesc numai un perete şi-l tot inalta, şi numai la inaltarea acelui zid se semeteste, socotind ca mare lucru face, nestiind ca de va sufla un vant tare, il surpa jos, fiindca sta singur şi nu-i legat cu altele. Însa nici acoperamant nu poate face deasupra lui, ca nu are sprijin pe ce se rezema. Deci, nu trebuie sa faca aşa ceva cel ce vrea sa-şi zideasca casa sufletului sau, ci mai vartos trebuie sa zideasca casa din toate cele patru parti şi sa o acopere. Cum se face aceasta? Mai intai, trebuie o temelia buna, care este credinta, căci fara credinta, precum zice Apostolul, nu este cu putinta sa inceapa a zidi. Şi de se va intampla sa aiba ascultare sa puna o piatra. De se va intampla tulburare vreunui frate, sa puna o piatra de suferire. S-a intamplat sa aiba infranare?, sa puna alta piatra. Şi aşa, din toata fapta cea buna ce se va intampla sa puna cate o piatra la zidire. Sa mearga cu zidirea imprejur ingradind, când cu cate o piatra de milostivire, când cu alta de taierea voii, cu alta cu blandete, şi cu altele asemenea. Peste toate acestea sa aiba rabdarea şi vitejia, ca acestea sunt colturile şi cu acestea se leaga zid de zid şi nu se darama, nici nu se povarneste un perete de celalalt: ca fara de acestea nu poate face cineva nici o fapta buna. Pentru ca de nu va avea rabdare şi barbatie in sufletul sau, nu poate face nimic. De aceea zice: "Întru rabdarea voastra, veti castiga sufletele voastre". De asemenea, cel ce zideste trebuie sa puna mortar la toata piatra; ca de va pune piatra pe piatra fara lut, cad pietrele şi de darama zidul. Mortarul este smerenia, pentru ca este jos pe pamant, sub picioarele tuturor. Deci, toata fapta buna, fara smerenie, nu este nimic, cum au zis batranii: "Precum nu-i cu putinta a se construi o corabie fara cuie, tot aşa nu-i cu putinta calugarului sa se mantuiasca fara smerenie". De aceea trebuie ca orice bine ar face cineva, sa-l faca cu smerenie, ca smerenia sa-i intareasca şi sporeasca ceea ce face. Zidul trebuie sa aiba şi barne, ceea ce este cumpana priceperii, adică a chibzui lucrul care intareste casa, uneste piatra cu piatra, strange zidirea şi-i da şi oarecare podoaba. Iar acoperamant este dragostea, care este savarsirea faptelor bune, dupa cum acoperamantul este savarsirea casei. Mai pe urma de acoperamant vine cea dimprejur incununare a podirii, precum scrie şi in lege: "De veti zidi case şi le veti podi, sa le intariti cu cea dimprejur incununare".  Incununarea este smerenia, căci aceasta incununeaza şi pazeste toate faptele bune. Dupa cum fiecare fapta buna trebuie sa fie pazita de smerenie (dupa cum am zis, ca toata piatra se pune cu mortar), tot aşa şi savarsirea faptelor bune are trebuinta de smerenie, care lucru cunoscand sfintii au marturisit ca pe masura ce sporeste fapta buna, se adauga şi smerenia.

V-am aratat şi noi, ca, cu cat se apropie cineva de Dumnezeu, cu atât se vede mai pacatos şi se smereste. Copiii pentru care scrie Legea sa nu cada de pe acoperamant, insemneaza gandurile ce se nasc in suflet, pe care trebuie sa le pazim cu smerenie, ca sa nu cada de pe acoperamant, care este, precum am zis, savarsirea faptelor bune. 

Totul este de vanzare? Copii, oase, rinichi, ovule, sange...

Oase da vanzare. Par de vanzare. Rinichi de vanzare. Sange de vanzare. Ovule de vanzare. Copii de vanzare. Femei de vanzare. Organe (plasma, inima, ficat, plamini, cornee, celule rosii, ligamente) de vanzare. Sanatate de vanzare. Pantece de inchiriat. Aceste “marfuri” se vand si cumpara pe “piata rosie,” o piata despre care nu se stie si nici nu se scrie prea mult. E o piata relativ noua, tipica societatii in care traim, in care totul a devenit o marfa si nimic nu a mai ramas sacrosant. O societate bolnava si lipsita de valori care a devalorizat fiinta umana transformind-o intr-o marfa. 

 

 

Mai devreme in an a fost publicata o carte pe acest subiect, scrisa de tinarul antropolog american Scott Carney si intitulata The Red Market: On the Trail of the World’s Organ Brokers, Bone Thieves, Blood Farmers, and Child Trafficeks (“Piata rosie: pe urmele traficantilor internationali de organe, hoti de oase, fermieri de sange si traficanti de copii”). Cartea a fost aclamata ca una de expertiza in domeniu si declarata model de investigatie jurnalistica. Obiectivul ei e sa deschida ochii lumii dezvoltate asupra unui fenomen dezumanizant care se intilneste tot mai des in Lumea a Treia si din care beneficiaza in principal occidentalii – oamenii saraci ai lumii isi vind organele, in speta sanatatea, pentru a da sanatate sau prelungi viata celor privilegiati sa traiasca in tarile dezvoltate. Nu o fac din altruism ci din cauza saraciei lucii in care traiesc, pentru un ban promis, dar deseori nedat, de traficantii in organe umane. Inselati, unii incearca de mai multe ori, nadajduind sa faca un ban sa-si hraneasca propriile familii. Trupul unei fiinte umane, dezmembrat si vindut “cu bucata” (asa cum se dezmembreaza o masina casata pentru piese) poate aduce unui traficant de organe un castig de pina la $250.000. Volumul anual al traficului in organe este de citeva miliarde de dolari. Organele se recolteaza din surse diferite, si, dupa cum veti vedea, unele mai stranii ca altele. Din comertul in organe sau sanatate nu castiga donatorul ci doar intermediarii, adica cei care le vind si le cumpara.  

 

 

Sa fie traficul in organe umane un semn al vremurilor din urma? Lasam asta la aprecierea dtra, dind, insa, un pasaj din cartea Apocalipsa care noua ni se pare relevant: “11. Si negutatorii lumii plang si se tanguiesc asupra ei, caci nimeni nu mai cumpara marfa lor, 12. Marfa de aur si de argint, pietre pretioase si margaritare, vison si porfira, matase si stofa stacojie, tot felul de lemn bine mirositor si tot felul de lucruri de fildes, de lemn de mare pret si marfa de arama si de fier si de marmura, 13. Si scortisoara si balsam si mirodenii si mir si tamaie si vin si untdelemn si faina de grau curat si grau si vite si oi si cai si carute si trupuri si suflete de oameni.” (Apocalipsa 19: 11-13) 

 

 

Recomandam cartea lui Carney tuturor celor interesati de declinul valorilor in societatea post-moderna ori in bioetica, dar mai ales legiuitorilor care cocheteaza cu legiferarea unor practici similare, asa cum a facut India, sub pretentia de a stimula economia ori crea locuri de munca. 

 

 

Carney a absolvit Universitatea Wisconsin-Madison in 2005. Vreme de citiva ani a predat cursuri in India unde a venit in contact direct cu “piata rosie” practicata pe scara larga acolo, dar si in alte tari sarace. Cele 240 de pagini ale lui Red Market ofera o lectura usoara, si contin date numeroase si interesante despre amploarea pietii rosii in India si in Lumea a Treia. Divizata in zece capitole, cartea trateaza comertul international al fiecarui organ uman care la ora actuala se vinde, cum, la cine, cine sunt vanzatorii, comparatorii, si ce ii motiveaza pe ambii. 

 

 

Oase de Vanzare: Mortii tarilor sarace nu se odihnesc. Oasele lor au devenit o marfa mult cautata in tarile occidentale, iar tarile sarace sunt grabnice sa satisfaca aceasta cerinta. Cimitire intregi in India sunt asaltate in timpul noptii de hoti care dezgroapa mortii pentru a le lua oasele. Tratate si curatate, ele sunt apoi vindute in Butan calugarilor budisti care din femure si tibii fac fluiere si le vind la profit. Scheletele mortilor se vind facultatilor de medicina din tarile dezvoltate pentru pregatirea viitorilor doctori. Vanzarea de schelete e interzisa in majoritatea tarilor lumii, dar cumva tot se vand. Atita vreme cit exista cumparatori, vor fi si traficanti. In 1985 India a interzis exportul legal al scheletelor, generind astfel traficul ilegal in oseminte umane. Din India s-a extins in China si Europa de Est, Europa de Est insa dovedindu-se a fi o sursa nesigura pentru traficanti. Nigeria a devenit si ea un centru important in traficul international de oase. In India hotii de morminte s-au inmultit, dar la fel si paznicii cimitirelor. Cartea descrie cazuri cu totul bizare despre familii care isi ingoapa membrii de familie si apoi angajaza paznici sa le pazeazca mormintele pina cind sunt siguri ca organele mortului au putrezit de totul. 

 

 

Rinichi de Vanzare: Se stie ca omul are nevoie de doar un singur rinichi. Saracii Lumii a Treia o stiu si ei. De aceea isi preleveaza si isi vind al doilea rinichi. Saracii Indiei o fac pentru $1.000 bucata. Comertul in rinichi a luat amploare acolo in 2005 imediat dupa ce un tsunami a inundat coasta Indiei si a lui Shri Lanka in decembrie 2004, cauzind dislocarea a mii de oameni de pe malurile oceanului. Lipsiti de locuri de munca si venit, fostii pescari si crescatori de orez, au invatat repede ca pot face bani din vinzarea rinichilor. Iar traficantii nu au intirziat sa apara si sa-i ademeneasca cu promisiuni. La doar putina vreme 52 de spitale indiene s-au specializat in prelevarea rinichilor. Multi donatori au avut complicatii in urma operatiilor, unii au bolit multa vreme, iar citiva au murit. Vinzarea rinichilor insa nu este limitata doar la India. Cartierele saracacioase ale marilor metropole din Egipt, Africa de Sud, Brazilia si Filipine au devenit si ele peste noapte donatoare de rinichi. Saracii vad in vinzarea rinichilor o sursa de castig. La un pret de intre $800 si $1.000 de riniche, venitul acesta e o suma incredibila pentru acesti saraci care supravietuiesc cu doar un dolar pe zi. Pe linga asta, multe spitale din Lumea a Treia s-au specializat in transplantul rinichilor, costul uni transplant fiind cu mult mai ieftin acolo decit in Statele Unite sau Canada. In Filipine, de exemplu, un transplant costa $6.000, in timp ce in SUA costa $259.000. Saracilor li se promite $3.000 pentru un riniche, dar primesc cel mult $1.000. Toata lumea stie ca traficul in rinichi e inselatorie. Cazurile de diabet sunt in crestere in intreaga lume, anticipindu-se ca in 2030 vor ajunge la 366 de milioane. Inevitabil, cererea pentru rinichi va creste si ea. 

 

 

Situatia cea mai tragica insa e in China. Tot mai multe dovezi se strecoara afara din China ca autoritatile chineze executa detinutii pentru a le preleva organele si a le vinde strainilor. Se estimeaza ca intre 2000 si 2005 China a efectuat 60.000 de transplante de rinichi. Doar 18.500 de rinichi au putut fi identificati cu donatori specifici, restul parvenind de la intemnitati neindentificati. In ultimii ani, afirma cei in tema, mii de detinuti chinezi au disparut subit din inchisorile chinezesti fara ca cineva sa le cunoasca identitatea sau cind si unde au disparut. Detalii despre aceste practici oribile parvin de la medicii chinezi care primesc azil in strainatate. Unii au declarat fiind martori la executia detinutilor si prelevarea organelor lor. In unele inchisori cite trei detinuti erau “injectati”zilnic, pusi pe masa de oparatie, si “dezmembrati” asemenea unei masini casate. Organele lor ajungeau dupa aceea in spitalele chinezesti unde strainilor li se faceau operatii de transplante de organe la preturi mult mai reduse decit cele de acasa. Mai nimic din trupul detinutului executat nu se risipeste in China. In 2006 preturile transplantelor organelor erau de $62.000 pentru un riniche; $98.000 la $130.000 pentru un ficat; $150.000 la $170.000 pentru un plaman; $130.000 la $160.000 pentru o inima; $30.000 pentru o cornee. Pretul pielii era de $1.20 centimetrul patrat. Unele marturii ale medicilor chinezi erau cu totul ingrozitoare, afirmind ca executia detinutilor era uneori programata sa coincida cu sosirea in China a pacientilor straini candidati la transplantul de organe. In doar ultimii ani China a facut o jumatate de miliarde de dolari doar din transplantele de rinichi facute strainilor, asa numitii “medical tourists”, adica turisti medicali. 

 

 

Copii de vanzare: Copii au devenit si ei o narfa care se vinde si se cumpara. Principalii cumparatori sunt agentiile de adoptii din Lumea a Treia care “vand” copii clientilor din tarile dezvoltate. Una din sursele de copii ale agentiilor de adoptii este furtul. In India mii de copii dispar de la joaca, de pe drum spre scoala sau spre casa, ajung in orfelinate unde li se emit acte de identitate false si sunt pusi pe lista adoptiilor internationale. Clientilor straini le este indiferent daca copiii pe care ii adopta au sau nu parinti ori daca au fost furati. La urma urmelor e imposibil sa verifici adevarata identitate a copilului adoptat. Politia indiana lucreaza din zor sa taie filierele traficului in copii furati, dar fara mult succes. Parinti disperati alearga ani de zile sa-si afle copiii, isi epuizeaza micul venit pe care-l au, si de cele mai multe ori nu-i afla. In 2005 pretul unui copil furat in India era de $236. Atita primea cel care fura un copil. Iar pretul de “vanzare” era de $12.000. Intre 1991 si 2003 o agentie indiana de adoptii a facut un profit de $250.000 oferind 165 de copii pentru familii din SUA, Olanda si Australia. Pe linga India, cazuri de copii furati si adoptati sunt raportate si in Ciad, Samoa si Haiti. 

 

 

Ovule de Vanzare: Si ovulele au devenit o marfa care se vinde si se cumpara. Centrul mondial al traficului in ovule este Ciprul. Parinti disperati din lumea occidentala care nu pot avea copii calatoresc in Cipru sa cumpere ovulele femeilor tinere care le doneaza. Cine sunt donatorii? Fete tinere din Europa de Est si America Latina. Anunturile publicitare se fac in Ucraina, Rusia, Romania si Moldova. Tinerele care raspund sunt duse in Cipru unde zile la rind sunt supuse unor doze ridicate de hormoni pentru a le face sa ovuleze. Ovulele sunt apoi recoltate si vindute cuplurilor infertile din tarile occidentale. Urmeaza fertilizarea in vitro, la un cost intre $8.000 si $14.000, cu mult mai mic in Cipru decit in tarile occidentale. In SUA o procedura in vitro costa $40.000. Anual  in intreaga lume 250.000 de copii se nasc prin procedura in vitro. Cele mai multe clinici de fertilitate sunt in Cipru. In cartea sa, Carney relateaza si o discutie interesanta cu o tinara dansatoare romana in Cipru si Grecia, careia i s-a oferit $2.000 pentru a dona ovule. A refuzat oferta, crezind ca ceea ce i se cerea sa faca e imoral. Carney mentioneaza si arestul in Romania, in iulie 2009, a doi medici israeliti care incercasera sa demareze in Romania o retea de trafic in ovule. In ultimii ani Spania si ea a devenit o destinatie preferata a donatoarelor de ovule. Tinerele din America Latina insa, au invatat repede lectia rasismului european, cuplurile europene preferind sa cumpere ovule de la imigrantele europene din Spania, in special cele romane si moldovene. 

 

 

Mama Surogat – Pantece de Inchiriat: Daca nu vrei sau nu poti sa fii insarcinata dar totusi iti doresti copii, ai o alternativa - surogatul. Si in domeniul surogatului India detine titlul mondial. Spitale si clinici intregi din India au fost transformate in “baby factories” (adica fabrici de copii). Mii de copiii se nasc in India in acest fel. Pentru $50 pe luna, sau $6.000 la sfarsitul sarcinii, mii de femei tinere sunt intr-o gestatie aproape permanenta. Duc la termen copilul unei alte femei sau familii. Pretul e bun pentru ele, avind in vedere ca $6.000 e mai mult decit ar putea castiga in 10 ani de munca. Noua luni tinerelor nu li se permite sa plece din spital, iar nasterea copilului se face doar prin cezariana. India a legalizat surogatul in 2002 sub pretentia de a stimula economia tarii si a crea locuri de munca. Preturile oferite de clincile de surogat sunt intre $15.000 si $20.000 de sarcina. In contrast, pretul in SUA e de intre $50.000 si $100.000. Amploarea surogatului e imensa, la ora actuala India avind nu mai putin de 350 de clinici de surogat care generereaza un venit anual de 2.3 miliarde de dolari. 

 

 

Sange de Vanzare: Sangele nu poate fi vandut sau cumparat legal, dar totusi se vinde. Il cumparam chiar si noi cind ajungem in spital, dar despre asta nu se vorbeste, nici macar in soapta. Din nou, India detine recordul mondial si la vanzarea de sange, iar tarile occidentale la cumparatul lui. Nu doar indienii insa vind singe in India. Nepalezii, mult mai saraci, se duc cu sutele in India pentru a-si vinde sangele. Unii dintre ei dispar fara sa li se dea de urma. In ultimii ani politia indiana a depistat adevarate “ferme crescatoare de sange” in zonele adiacente Nepalului. Nepalezi si indieni saraci, aflati singuri pe cimp sau pe drum, sunt rapiti si dispar. Sunt dusi cu forta la ferme de animale izolate unde li se extrage sangele cu forta. Sunt hraniti putin sa fie tinuti in viata doar pina cind trupul isi da ultimul strop de sange, iar apoi sunt ingropati, fara ca cineva sa le cunoasca numele, sa le dea de urma, sau sa li se afle mormintul. Cu ani in urma unul din acesti prizonieri a scapt, informind autoritatile. In urma unei razii, politia a descopert 17 fiinte umane zacind pe dusumea cu tuburi inserate in vene si litri de singe colectati si tinuti in frigidere. Pretul? Trei dolari pentru un sfert de litru! 

Sursa: Alianta Familiilor din Romania

Biometrie prin pereţi

The feds may soon know the way to your heart. Literally. Earlier this month, the forward-thinkers over at DARPA announced plans to develop new technologies capable of identifying human life through walls. The program, known as "Biometrics-at-a-distance," would essentially combine two pre-existing Pentagon projects: the Radar Scope, a device that can see through walls, and 2009's LifeReader, a system that uses Doppler radar to detect heartbeats. Though the military already employs a handful of devices to help soldiers see humans from behind walls, DARPA apparently thinks there's room for improvement. Most contemporary technologies, for example, only work from a maximum distance of eight meters, and aren't as accurate within more densely populated areas. DARPA wants its next project to extend this range beyond ten meters, while sharpening its ability to penetrate thicker obstructions. The agency also wants its sensor to identify individual humans using electrocardiography, which traces the heart's electrical activity. According to DARPA, this could allow users to pinpoint up to ten people at the same time, which could pay dividends during disaster rescue efforts, military operations, or your next Eyes Wide Shut party.

Wired, Gizmodo

DARPA

Sursa: http://www.engadget.com/2011/11/21/darpa-to-develop-biometric-sensor-capable-of-seeing-through-wall/

Părintele Arsenie Papacioc: RAIUL ESTE PLIN DE PĂCĂTOŞI POCĂIŢI

din cartea ” Cuvant despre bucuria duhovniceasca” , de arhim Arsenie Papacioc

-         Prea  Cuvioase Parinte, vorbiti-ne despre spovedanie. Cum trebuie sa ne spovedim?

-         Mai intai, sa fiti bine spovediti. O spovedanie este, cum am zice, ca un fel de catehism, adica sa te cercetezi mereu: Ce-am facut?

Aceasta stare de cercetare este o stare de prezenta. Sa fiti bine spovediti! Nu faceti cu nici un chip o spovedanie asa, traditionala, rationala, ci afectiva: Domnule, asta am facut!. Sa spuneti pacatul cu gustul lui, cu mustul lui, ca de multe ori chiar marturisirea dupa un indreptar de spovedanie poate fi o spovedanie rationala. Deci sa fiti bine spovediti! Asta-i taina care mantuieste! Ce iertati voi episcopilor, preotilor, duhovnicilor, iert si Eu. Aceste pacate dezlegate nu se mai iau in vedere, spune si Sfantul Ioan Gura de Aur, nici la Vamile Vazduhului, nici la Judecata de Apoi, unde  cel mai mare lucru cu care trebuie sa ne prezentam este dezlegarea de pacate.

Da-ti seama ce usor poti sa te mantuiesti!

Si te duci la un semen de-al tau sa-i spui, la un om, nu la un inger! Nu trebuie sa existe rusine la spovedit. Aceasta este o arma foarte eficienta a diavolului, sa-ti dea rusine la spovedit. O spovedanie buna inseamna sa spui tot. Daca te rusinezi, ascunzi din pacate. Apoi sa va cercetati oriunde, sa va controlati, ca e mare greseala sa nu fii inregistrat in tot ce faci. S-ar putea sa repeti un lucru pentru ca n-ai stiut ca l-ai facut, nu te-ai inregistrat.

Urmariti-va pe voi insiva, inregistrati-va pasii si mintea. Pentru ca se poate sa te speli pe fata si sa te speli numai la o subtioara, iar la una sa nu te speli, uiti. Daca esti inregistrat, te intrebi: Ce fac, unde merg, cine sunt?
Nu mergeti la intamplare, din inertie simpla. Tu trebuie sa stii ca existi. Daca tu gandesti ca trebuie sa fii bine spovedit, peste tot vei fi un controlat si vei avea deci o conduita a vietii.

Parinte, sarut-mana, am venit, am spus, acum plec. Nu, baiete! Pe unde te duci, sa te inregistrezi mereu: Eu am injurat, am vorbit de rau, m-am mandrit etc.  Chiar va rog sa notati pacatele atunci cand le-ati facut, cel mai mare lucru asta ar fi! Nu faceti pe eroii: Lasa ca stiu eu ce sa spun acolo! Poti sa spui si imprejurarea in care ai facut lucrul, pentru ca sa se usureze ori sa se agraveze fapta. Sa nu va apuce moartea, as spune, sa nu va apuce seara fara sa fiti spovediti. Nu tineti la faptul ca va scrie despre voi ca: A murit fara lumanare! Lumanarea nici nu scuza, nici nu acuza.

Nu pastrati un pacat ascuns sau spus sucit, sau spus oarecum. Bunaoara, la cei casatoriti, unuia dintre soti ii place o alta persoana si cedeaza in inima lui. Cand sunt impreuna sot si sotie, si cel care a cedat in inima lui isi inchipuie ca traieste cu persoana aceea, face un pacat subtil de curvie.

N-ai nevoie sa lasi impresie buna duhovnicului. Duhovnicul se simte bine cand ii spui cele mai urate pacate, pentru ca are bucuria ca te-a usurat si te-a scos din adanc de ape. Tu esit la doi metri adancime in apa, de ce ii spui ca esti numai la jumatate de centimetru? Spovedeste-te curat. N-are nevoie duhovnicul sa te lauzi pe tine insuti. Si pe urma va mai spun si altceva, el este plin de har si te simte si delicat, poate sa-ti spuna: De ce ma minti, mai frate? Pentru ca duhovnicul nu poate sa-ti lase impresia ca-ti cunoaste tie pacatele. Descopera Dumnezeu intr-un fel, ca te dai tu de gol. Si pe urma nu ne intereseaza atat de mult parerea duhovnicului, ne intereseaza ca tu ai reusit sa te salvezi, in loc sa te nenorocesti. Pentru ca,  fratii mei, ori spui pacatele la spovedit pentru iertare, ori la Judecata de apoi pentru pedeapsa; ele se vor vadi, dar nespuse nu raman! Asta sa stie toata lumea. Si duhovnicul va fi de fata acolo, la judecata, unde n-ai ce sa mai zici, si nici el.

Minunea Sf Rafael, Nicolae si Irina savarsita cu bebe Siluan. Marturie a tatalui copilului, parintele George Bota

Dragii nostri ,de mult timp nu am mai scris nimic legat de Siluan, iata au trecut 4 luni de la ultima postare, timp in care ne-am gandit mereu sa mai scriem despre evolutia lui Siluan, despre problemele de sanatate pe care le-am mai intampinat. Acum va scriem cu marea bucurie de a va spune ce Minune au savarsit acesti 3 Sfinti pentru copilasul nostru.
In data de 21 mai, acum o luna, aveam hramul la Biserica noastra din Zarnesti, eram cu totii acolo cand am primit telefon de acasa, de la doamna care statea cu Siluan, sa venim repede caci Siluan nu este bine, respira foarte greu, este agitat, plange mereu! Ajungand acasa am luat decizia de a fugi cu el la spital, l-am luat doar intr-o paturica, deoarece manutele si buzele erau vinete, cianotice. Pana am ajuns la Spitalul de Copii din Brasov am trait cu frica ca orice se poate intampla. Acolo deja ne asteptau doctorii, caci ajunseseram sa ii anuntam, si luandu-i lui Siluan saturatia de oxigen ne-am ingrozit cu totii vazand ca este doar 73, tensiunea 15 cu 4, bataile inimii 180. S-a luat ca masura de urgenta punerea mastii de oxigen, perfuzarea si administrarea de medicamente intravenos. Au fost momente grele, caci doctorii se gandeau serios ca Siluan va obosi respirand si va trebui intubat, dar avand problemele cu traheomalacia, aceasta intreventie nu era deloc dorita de nimeni. Ne-au urcat sus, la terapie intensiva (asistenta care a venit dupa noi sa ne ia de la Urgenta ne-a marturisit mai apoi ca ei i-a fost tare teama ca Siluan va ceda pana am ajuns cu liftul la etajul IV, unde este Terapia intensiva), unde au urmat unele proceduri pentru a-i reabilita procesul de respiratie-oxigenoterapie, aerosoli. S-a facut si o radiografie care a evidentiat o pneumonie la plamanul drept!
Dupa 2 zile am luat hotararea de a merge in Lesbos, la Sf Rafael, Nicolae si Irina. Aflaseram curand de acesti sfinti de la nasul lui Siluan, pr protopop Gheorghe Coltea. Siluan a ramas in spital cu bunicile, iesit din starea grava. Noi am plecat cu inima stransa stiindu-l asa, dar incredintati ca Sfintii il vor ajuta, ne vor ajuta, vor face o minune pentru Siluan. Trebuie sa mentionam ca pana la data plecarii noastre in Lesbos, la Manastirea Sfintilor Rafael, Nicolae si Irina, Siluan nu incepuse sa manance pe gurita nici laptele, nici alt fel de mancare, din aceasta pricina era alimentat in tot acest timp de la transplant, prin sonda nazo-gastrica, montata pentru alimentatie si administrarea medicamentelor!
Siluan,intr-o zi de Duminica a lunii mai 2011, dupa ce aflasem despre acesti sfinti mucenici din Lesbos, fiind tinut in brate de mamica lui si plimbat prin casa, se intindea sa ia ceva de pe peretele pe care se aflau mai multe icoane aduse din Sfantul Munte, in urma cu 9 ani. Cu uimire aveam sa intelegem ca Siluan dorea sa ia in manutele lui iconita Sfintilor Rafael, Nicolae si Irina!Am interpretat gestul ca fiind o exprimare gestuala a lui Siluan cu privire la dorinta lui de a merge noi la acesti sfinti! Asa am hotarat sa plecam, desi acum gandind doar rational, nu duhovniceste, am zice ”Oare cum sa il lasam pe Siluan in spital si sa plecam cu totii la acesti Sfinti?” Acum suntem fericiti ca am ascultat de chemarea tainica a sfintilor, care ne spuneau “Voi sa veniti la noi, aici, la Manastirea noastra, caci Noi vom merge in acelasi timp la Siluan, si-l vom insanatosi!”
In aeroportul din Atena, asteptam toti patru, -David,Samuel si noi, parintii lor si ai lui Siluan,- avionul spre Lesbos, si am vorbit la telefon cu d-na dr.Luciana Petrescu, care in acelasi timp era bucuroasa si nedumerita, vazandu-l pe Siluan. Nedumerita pentru ca nu stia exact totul despre medicamentele necesare lui Siluan post-transplant, bucuroasa pentru ca Siluan respira fara masca, saturatia de oxigen era tot mai buna, desi avea diagnostic cu prezenta pneumoniei la plamani, pe fondul unei imunitati foarte scazute in urma transplantului, si un alt motiv de bucurie si uimire pentru toti,…..Siluan incepuse sa manance!!! In prima faza a baut pe gurita 20 ml. desi ,atentie, avea sonda nazo-gastrica! Am urcat in avionul de Mytilini, Lesbos, am ajuns la Manastire la ceasul Vecerniei, am inceput sa ne rugam fiecare cu puterea si priceperea noastra, am vazut marturiile vindecarilor minunate savarsite de acesti trei sfinti fata de oamenii care i-au chemat cu credinta si rugaciune in ajutor, carje, haine, medalii, daruri pretioase la icoanele acestor sfinti,……toate acestea ne graiau despre minunile savarsite odinioara de Sfintii Rafael, Nicolae si Irina! Cu mare nadejde am coborat de acolo, desi era o bucurie negraita ca ne aflam in acel loc in care au fost martirizati acesti sfinti! Am plecat totusi cu gandul ca si a doua zi ne vom intoarce si vom retrai bucuria de acum!
Am vorbit la telefon, la Spital,toti erau foarte multumiti de Siluan…..mancase 50 ml de lapte, apoi 100 ml, respira tot mai bine! Am inteles atunci si acum marturisim, ca intr-adevar,hotararea noastra de a pleca spre acesti Trei Sfinti din Lesbos, a fost una pe care o putem numi “sub inspiratie”, iar venirea noastra la manastirea Sfintilor, a atras si poate chiar a conditionat venirea Sfintilor la Siluan, spre a-l insanatosi! De altfel, din marturiile oamenilor vindecati de acesti sfinti, reiese de atatea ori faptul ca Sfintii se aratau celor care aveau nevoie de ajutorul lor, si insanatosirea era instantanee, ceea ce si in cazul lui Siluan s-a savarsit!
Faptul ca Siluan a inceput sa manance reprezinta implinirea unei dorinte care s-a lasat mult asteptata de noi, trecusera aproape 6 luni de la transplant, si aproape un an de la data la care s-a hotarat in Germania, la Hannover, montarea sondei pentru alimentare.
Am stat trei zile in Lesbos, cate o zi,daca vreti, pentru fiecare dintre acesti Trei Sfinti Martiri, apoi ne-am intors acasa, asteptand cu multa bucurie intalnirea noastra cu Siluan! Vinerea dimineata, am mers la Spital, am fost intampinati de catre d-na Dr.Luciana Petrescu si d-na Dr.Mitrica, si cuvintele doamnelor au fost acestea ”Bine ati venit,ne bucuram ca v-am cunoscut! Haideti sa-l vedeti pe Siluan cat de bine este, chiar s-a savarsit cu el o minune!” Am intrat la el, ne-am bucurat vazandu-l cat de bine este, cu adevarat am lasat un copil bolnav, si in acelasi timp l-am luat cu noi, in rugaciunile noastre, iar la intoarcerea noastra acasa, am primit un copil voios, fericit ca poate respira si poate sa manance! Am ramas uimiti de felul in care se alimenteaza, de felul in care dorea sa manance cu lingurita….niciodata nu facuse el asa ceva! L-am uns cu untdelemn de la Sfintii Rafael, Nicolae si Irina, i-am dat sa bea din Aghiasma adusa de acolo, cu care multi bolnavi s-au vindecat, apoi am fost sa-i facem o radiografie,sa vedem care e starea plamanilor legat de pneumonia diagnosticata in urma cu putine zile! A venit rezultatul... Siluan nu mai avea nici o afectiune la plamani, totul era bine, saturatia de oxigen 98!
Asa au lucrat cei trei sfinti in viata lui Siluan! Desigur,avem convingerea ca vindecarea lui Siluan s-a savarsit de catre PreaMilostivul Dumnezeu, cu rugaciunile PreaCuratei Sale Maici, ale Sfantului Cuvios Siluan Athonitul, ale Sfintilor Mucenici Rafael,Nicolae si Irina si cu intelepciunea luminata a doctorilor care l-au ingrijit si carora le multumim pentru atenta staruinta in vindecarea lui Siluan!Marturisim totodata deplina noastra incredintare, ca precum Sfantul Rafael s-a aratat celor vindecati de el, alaturandu-se doctorilor care savarseau actul medical, tot asa si in cazul lui Siluan, Sfantul Rafael, impreuna cu Sfantul mucenic Nicolae si sfanta fecioara martira Irina au lucrat in tot acest timp alaturi de echipa medicala de la Spitalul de copii din Brasov, si chiar daca nu s-au facut cunoscuti pana atunci,odata cu intoarcerea noastra acasa, toti cei prezenti in acea zi la sectia in care era internat Siluan, au aflat despre acesti Sfinti, despre lucrarea lor minunata,si cu totii,incepand de la infirmiere,asistente si doctori,au primit cate o iconita a sfintilor mucenici din Thermi, Lesbos! In felul acesta ei au fost cunoscuti si de cei de aici si suntem incredintati ca vor mai savarsi minuni si cu ceilalti oameni care vor cere prin rugaciuni curate si credinta in Dumnezeu ajutorul lor!
Inainte de a pleca din Lesbos, mamica lui Siluan, Cecilia preoteasa, a zis ca primul lucru care doreste sa-l faca la intoarcerea acasa, este sa cumpere cartea despre Sfintii Mucenici Rafael, Nicolae si Irina, ca sa cunoastem mai multe despre ei! Este vorba despre cartea “Viata din morminte”, scrisa de catre Mitropolitul Dimitrios,din Grecia, tradusa in limba romana. In dupa amiaza zilei in care ne-am intors acasa, am primit la biserica, dupa savarsirea Sfantului Maslu, un dar… Era un dar de la un baiat apropiat noua, Aurelian,… m-am uitat ce am primit si ….era cartea “Viata din morminte”, pe care ne-o doream! Am inteles ca cei trei sfinti mucenici ne-au trimis-o prin Aurelian, si ca astfel se pune inceput unei perioade in care cunoscand mai multe despre lucrarile lor minunate,sa ne incredintam ca tot ei au lucrat si in viata noastra si a micutului, dar marelui Siluan! Iar acum, inainte de a va scrie despre cele intamplate, am terminat de citit cartea, am stabilit zilele trecute o intalnire marturisitoare cu Mitropolitul Dimitrios din Grecia, si stim ca si randurile de fata se vor adauga candva intr-o carte care va cuprinde alte noi marturii despre minunile savarsite de Sfintii Rafael, Nicolae si Irina din insula Lesbos-Grecia,iar ca o mentiune importanta,… astazi este marti,o alta zi de marti, legata de martea Saptamanii Luminate din urma cu peste 500 de ani,zi in care acesti sfinti mucenici au fost martirizati de catre turci!
Asadar….SLAVA LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE,SI SFINTILOR SAI,MULTUMIRE!!!

Sursa: http://parohiacetateafetei-floresti-cluj.blogspot.com/2011/11/minunea-sf-rafaelnicolae-si-irina.html

Vezi si Viața Sfinților Mucenici Rafael, Nicolae și Irina