Despre Ceata de feciori din Margineni (Tara Fagarasului) la 1932

Despre ceata de feciori din Margineni cel mai bine vorbeste Traian Harsenie in 1932, mult mai bine dacat am putea noi spune acum. Gasiti mai jos intregul capitol al cetei din Margineni asa cum aparea ea in anii aceia si cum, in mare parte, s-a pastrat pana astazi. 

CEATA DE FECIORI DIN MĂRGINENI

O singură ceată. Vătav numai la Crăciun. Se face ceată în fiecare an. Informatori: Victor Şendruc, 29 ani, 6 cl. prim., în ceată de patru ori, de două ori vătav; Matei Ilie, 32 ani, 4 cl. prim., în ceată de două ori, amândoi cu armata făcută.

Constituirea cetei „Se strâng prin 1 decemvrie şi formează ceata, prima dată pe stradă, apoi la unul din ei. Se strâng ficiorii de la vârsta de 18-19 ani. După ce se strâng, se alege un vătav şi o seamă de jupani şi domni. Astfel se alege un aşuşor, care e primul jupan (e administratorul cetei) - un stegar mare, care e domnul întâi. Apoi se aleg jupanul al doilea şi domnul al doilea, jupanul al treilea şi domnul al treilea, etc. Jupanii sunt cu un grad mai mare şi au în frunte pe vătav, domnii sunt un grad mai mic şi au în frunte, afară de vătav, pe stegar; de partea lor e steagul. Toţi sunt însă sub comanda vătavului. Se aleg apoi, după jupani şi domni, un crâşmar şi un colcer. Crâşmarul e pentru băuturi, iar colecerul pentru colaci."

„Alegerile se fac prin înţelegere: „E bun? - e bun." Se pun pe rând vătavul, aşuşorul şi stegarul întâi, ceilalţi se dau ei, după vechime. Alegerile se fac numai de către cei care stau în ceată. Stau în ceată de la 7 la 12 inşi, câţi sunt şi câţi vor să intre." „După alegeri, vătavul se ridică de trei ori cu scaunul în sus şi ficiorii strigă în grup: „Hop!" Ceilalţi nu se ridică." „Se pune câte o sută de lei ca arvună, când se ridică vătavul. După ce dă arvuna, e sigur pe gradul şi locul lui, e ca o legătură." Până la Crăciun. „După ce se strâng în ceată, îşi caută o gazdă. întreabă întâi gazda veche, dacă mai vrea să-i primească. Gazdei nu i se dă nimic, în schimb are porţie la toate cât un ficior. Se face tovarăş cu ceata, pierde şi câştigă cu ei." „Tomnesc lăutarii din vreme, pleacă vătavul, aşuşorul şi stegarul de obicei la Făgăraş (în oraş) şi tomnesc cam patru muzicanţi. Plătesc 1800-2400 lei. Le mai dau colaci şi lemne." „Învaţă apoi colindele în toate serile la gazdă. Sunt obligaţi să vină, altfel li se dă amendă 1 kg de vin sau un pol parale." „Cu o săptămână înainte de Crăciun, cam duminica, se face steagul. îl face o femeie care se pricepe, fiind ajutată de fete. Stegarul umblă după cele de lipsă şi răspunde de ele. Steagul se face din „frunze" (adică betelii din coadele fetelor), patru cârpe, iederă la vârf, sus în formă de cruce, cu clopoţei şi zurgălăi. Steagul se face la gazdă şi rămâne acolo. După ce e gata, e preţuit de ceată în bani, cam cu 2500 lei, şi stegarul e răspunzător de el." „În joia dinspre Crăciun, strâng lemne din sat de la fiecare casă. Din ele ard'la gazdă, dau la muzicanţi, dacă s-au tomnit aşa, sau Ie licitează şi pun banii la cheltuieli." „Aproape de Crăciun fac târguielile şi cumpără vinul. Mai iau cu împrumut până scot bani din sat şi pot plăti." „În ajun, se adună pe la 12 ziua la gazdă, cu toţii şi vătavul îi rânduie de taie lemne pentru sărbători. Vin muzicanţii. Vătavul şi aşuşorul cheamă pe primarul satului la o masă pe care o dă gazda din puterea Iui. Iau masa, apoi ceata pleacă la colindat. Atunci ficiorii se îmbracă de sărbătoare şi îşi mai pun cingători în tricolor pe umăr, iar vătavul două cruciş. îşi pun toţi iederă la fel în căciuli, unul ca altul."

Colindatul „în ajun, după masa, cu primarul satului, ficiorii ies în uliţă şi strigă de trei ori „Hop!,,, apoi se întorc în casă şi colindă prima dată pe gazdă, după care pornesc mai departe. încep de la un anumit punct, care cum vine, căci nu se mai alege nimeni. înainte se alegeau fruntaşii, dar erau supărări şi s-a lăsat obiceiul. Pe uliţă, merg la rând, după grad, unul după altul. Lăutarii merg în urmă cântând. Ficiorii strigă şi hopăie, ca să se ştie că vin. Unii primesc în casă, alţii nu-i primesc. Cei care nu-i primesc ies la poartă cu cinstea şi pe aceştia nu-i mai colindă, numai le mulţămesc. Nu se întreabă. Omul stă în poartă, dacă nu-i lasă, altfel intră de-a dreptul."

„Unde îi lasă în casă, ceata intră în curte şi vătavul strigă: „Jupanul al doilea", etc. - până ajung la crâşmar şi colcer. Apoi vătavul deschide uşa spunând:

„Lasă-ne în casă, jupâne gazdă,

C-afară plouă de varsă,

Streşinile pică,

Bune haine strică"

şi când a ajuns Ia masă, începe „Naşterea" (tropar). La masă, se aşează vătavul cu jupanii, de o parte şi stegarul cu domnii, de cealaltă parte, stegarul aşezându-se lângă vătav. Se cântă pe două partide la colinde, jupanii şi domnii Unde-i lasă, se cântă întâi „Naşterea", după care urmează joc. Fac un joc, două.

Joacă numai o parte din ficiori, ceilalţi stau jos la masă. De obicei primii patru în grad stau la masă. După joc se spune o colindă după cum are copil, băiat sau fată, sau n-are copii. Se întreabă pe cine să colinde. Unde e mort sau e jale în casă, se cântă „O, ce veste minunată" (textul cunoscut). Când dă bani, colindă mai multe. Mai fac un joc după a doua colindă şi vătavul se scoală în picioare şi mulţumeşte:"

„Ho, ho, ho, ficiori, luaţi în nume de bine de la jupânu gazdă că ne-a cinstit foarte frumos" - rosteşte vătavul. Ceata zice în cor: „Hei, foarte frumos mulţămim de cinste şi omenie. De unde o golit, Dumnezeu să împlinească cu miile şi sutele". Dau apoi mâna cu gazda, iau darurile şi pleacă. Se mai începe colindatul şi de la portiţă, rostind „Lasă-ne, etc." sau la uşă, începând colinda fără să mai facă apelul." „Se dă colac, carne şi 10-20 lei. în casă, darurile se aşează pe masă. Scot din sat până în 7000 lei."
...

Reproducem numai două colinde, celelalte fiind din cele răspândite şi de mult publicate.

Colinda pentru fată

(Fiecare partidă cântă un rând)

Ia Mărio (X) veadra-n braţe

Şi mi-o pleacă prin grădină,

Prin grădină la fântână.

Fântâna o fost docolită

Tot cu vineţi porumbei,

Dar nu-s vineţi porumbei,

Că sunt peţitorii ei.

Pe fereşti că şi-or veniră

Şi la grâu şi-or ciuguliră.

Dar tu, fiico, draga maichii,

Intră-n casă, şterne masă

Şi pe masă grâu revarsă

Şi pe grâu colac de grâu.

Iar Măria (X) cea frumoasă

Las-să-mi fie sănătoasă.

„După care se scoală cu toţii în picioare şi strigă: „Trăiască Măria la mulţi ani!" şi Măria vine de dau mâna cu ea."

Colinda de ficior

(Fiecare partidă cântă două rânduri)

De şade mi şade

Matei (x) bun băiat,

Poarta raiului.

Dinaintea lui

Pe masă de-argintu (bis)

Măr şi-o răsăritu,

Mere şi-o făcut,

Mere roşioare.

Frunza-i vinecioară.

Vântu şi-o bătutu,

Vântu raiului,

Masă-o ţintuitu

Cu ţinte de-argint (bis).

Matei cel frumos

Să-mi fie sănătos.

„Se scoală în picioare şi strigă: „Trăiască Matei la mulţi ani!" şi dau mâna cu el."

Noica despre mecanicism si computer

Mecanicismul e o sărăcire de fiinţă. Computerul e punctul culminant al acestei sărăciri. Această “maşinuţă” magică desparte omul de realitate, de lucruri, fără ca el s-o conştietizeze.

Parintele Ioanichie Balan - Despre Nasterea Domnului. "E vremea alegerii!"

Sursa: Filme Ortodoxe

Stareţul Efrem a decis să se prezinte autorităţilor

Luni seară Sfânta Kinotită (consiliul de conducere a Sf. Munte format din toţi reprezentanţii celor 20 de mănăstiri din Sf. Munte) a descins la Vatoped, prezentând o scrisoare de susţinere la adresa obştii mănăstirii precum şi a stareţului acesteia. Evenimentul a fost unul istoric, pentru prima dată după mulţi ani Sfânta Kinotită se întâlneşte cu obştea unei mănăstiri la ea acasă, într-un astfel de mod.

Membrii Kinotitei şi-a exprimat pe de o parte sprijinul faţă de mănăstirea încercată iar pe de altă parte au dezaprobat arestul preventiv aplicat părintelui Egumen Efrem, o măsură abuzivă ce încalcă atât legile Greciei cât şi pe cele ale Sf. Munte. Adunarea a avut loc fără prezenţa părintelui Efrem care era la chilie, bolnav.

De asemenea Sfânta Koinotită l-a vizitat pe Părintele Stareţ la chilie reasigurăndu-l de sprijinul acesteia precum şi de faptul că se va înainta o scrisoare către Procurorul Curtei Supreme de Justiţie, Ioannis Tendes în care Sfânta Koinotită garantează pentru p. Stareţ Efrem că nu va părăsi mănăstirea.

Pe de altă parte, p. Efrem, cu toate că este bolnav, a decis să se prezinte autorităţilor, pentru a nu da loc la bănuieli şi suspiciuni, chiar şi fără voie (datorită bolii sale) şi chiar dacă este acuzat total pe nedrept.

Luni seara târziu toată obştea s-a adunat în holul neîncăpător de lângă chilia părintelui stareţ (chilia fiind de dimensiuni total neîncăpătoare, aprox. 2.5 x 3 m) pentru a asculta ultimul cuvânt de folos. Atmosfera a fost foarte caldă şi duhovnicească. Cu această ocazie, părinţii i-au pregătit un cadou p. Stareţ: o icoană mică cu Iisus întemniţat.

Marţi dimineaţa înainte de plecare s-a oficiat Paraclisul Maicii Domnului.

Sursa: pemptousia.ro

Scrisoarea Sfintei Chinotite către Egumenul Efrem de la Manastirea Vatopedu

Sfânta Chinotită a Sfântului Munte Athos
Nr. Φ.4/5/3069
Karyés 13 decembrie 2011 (stil vechi)

Către Preacuviosul
Sfântul Egumen
Al Sfintei Mânăstiri Vatopaídi
Arhim. Efrem
Şi cinstitei obşti celei împreună cu el

Prin prezenta,
Preacuvioşia noastră,
Vă îmbrăţisăm frăţeşte întru Domnul.

Cu multă tristeţe şi surprindere am luat cunoştinţă de emiterea mandatului de reţinere în vederea arestării Preacuvioşiei Voastre.

O durere adâncă ne pricinuieşte, precum întregii comunităţi aghiorite, emiterea precipitată şi trimiterea mandatului de reţinere în preziua luminatului praznic al Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, graba neexplicată şi mobilizarea unei puternice forţe poliţieneşti, precum şi trimiterea urgentă a procurorului, încălcându-se rânduielile aghiorite, pentru reţinerea Dumneavoastră, ca şi cum ar fi vorba de persoana unui răufăcător deosebit de periculos. Aceste acţiuni ofensează sentimentul religios al poporului credincios, al Preasfintei noastre Biserici şi a monahismului aghiorit.

Sfinţi părinţi şi fraţi, împreună luăm parte la durerea, la nemaiîntâlnita încercare şi la crucea pe care o ridicaţi în această sfântă zi, în care cu nedreptate este defăimat şi purtat în închisoare Părintele Vostru duhovnicesc, cunoscut din tinereţile sale pentru dragostea pentru Biserică şi monahism, pentru îndelungata slujire atât în Sfânta Voastră Mănăstire, cât şi, în general, în Sfântul Munte. Într-atât, încât prin persoana sa este lezată întreaga frăţie aghiorită.

Împreună părtaşi şi împreună pătimitori la această încercare a Voastră, ne exprimăm prin prezenta noastră scrisoare pecetluită de Sfânta Chinotită, întreaga susţinere a Sfintei Chinotite, înconjurându-l pe sfântul egumen cu neştirbită încredere, respect şi sincera noastră dragoste în Hristos.

Vă urăm din inimă ca Întruparea mântuitoare a Domnului nostru, prin mijlocirea Întâistătătoarei acestui loc, a Născătoarei de Dumnezeu, să Vă întărească, să Vă pună un sfârşit bun încercării acesteia şi să risipească atacurile vrăjmaşului şi ale duşmanilor Bisericii.

Cu acestea, vă salutăm cu multă dragoste în Domnul şi iubire frăţească.

 Adunaţi în sinaxă,
Toţi reprezentanţii şi mai marii celor 20 de Sfinte Mânăstiri ale Sfântului Munte Athos

Sursa: Presa Ortodoxa de limba greaca

Predică a Părintelui Ilie Cleopa la Sfântul Apostol şi Arhidiacon Ştefan

Iar Stefan, fiind plin de har si de putere, facea minuni si semne mari intru popor (Fapte 6, 8)

Iubiti credinciosi,
Astazi, Biserica lui Hristos cea dreptmaritoare sarbatoreste pe Sfintul, Slavitul Apostol, Intiiul Mucenic si Arhidiacon Stefan. Astazi, a treia zi dupa Nasterea Domnului, praznuim pe Apostolul Stefan, usa mucenicilor, sluga cea dreapta, preainteleapta si plina de dragoste si de credinta; pe urmatorul cel adevarat al Mintuitorului nostru Iisus Hristos, care mai inainte de altii si-a pus sufletul sau pentru dragostea lui Hristos si L-a marturisit cu mare si inflacarata credinta in fata iudeilor si mai-marilor lor. Sfintul Arhidiacon Stefan este cel dintii care a vazut cerurile deschise si pe Fiul Omului stind de-a dreapta lui Dumnezeu (Fapte 7, 56).

De aceea fericitul Augustin a zis ca "el este mai intii intre diaconi, dupa cum Petru intre Apostoli"; iar Lucian il numeste pe el arhidiacon.
Sfintul Apostol Stefan era iudeu de neam din semintia lui Avraam, precum singur spune in cuvintul sau de aparare in fata sinedriului (Fapte 7, 2). Numele sau de Stefan este de origine greaca si inseamna "coroana". Cind i s-au descoperit moastele scria pe mormintul sau "chiliel", care in limba ebraica inseamna "cununa", pentru ca intr-adevar el a luat cel dintii dintre crestini cununa muceniciei. Sfintul Stefan era unul din cei 70 de ucenici; feciorelnic ca si Sfintul Apostol Ioan, foarte rivnitor pentru Evanghelia lui Hristos, cunostea bine Vechiul si Noul Testament si, fiind plin de Duhul Sfint, marturisea pe Hristos cu multa putere in fapta si in cuvint.

Multimea credinciosilor sporea din zi in zi, fiind adeverita prin practicarea tuturor faptelor bune. Toti se socoteau frati si aveau impreuna o inima si un suflet. Cei bogati isi vindeau averile, iar pretul il puneau la mijloc spre folosul de obste. Din aceste fonduri, o parte se cheltuia cu mesele-agape sau "mesele dragostei", alta parte se folosea pentru ajutorarea saracilor, a orfanilor si vaduvelor.
Se ridicasera insa citeva plingeri in privinta aceasta, dar indata s-au linistit, cunoscindu-li-se cauzele. Grecii murmurau impotriva evreilor, pe motiv ca vaduvele lor nu erau bagate in seama cind se impartea milostenia. Sfintii Apostoli, ca sa curme acest rau si aceasta neintelegere, adunara pe credinciosi si le facura cunoscut ca ei nu pot sa paraseasca slujba cuvintului si sa slujeasca la mese (Fapte 6, 2).

Deci, le-au zis: Fratilor, cautati sapte barbati dintre voi cu nume bun, plini de Duh Sfint si de intelepciune, pe care sa-i rinduim la aceasta slujba, iar noi vom starui in rugaciune si in slujirea cuvintului. Si a placut cuvintul acesta inaintea intregii multimi si au ales pe Stefan, plin de credinta si de Duh Sfint, si pe Filip, pe Prohor si pe Nicanor, pe Timon si pe Parmena si pe Nicolae, prozelit din Antiohia, pe care i-au pus inaintea Apostolilor si, rugindu-se, au pus miinile peste dinsii (Fapte 6, 3-6). Cuvintul "diacon" in limba greaca inseamna "slujitor", pentru ca ajutau pe episcopi si preoti la savirsirea celor sfinte si serveau la mesele- agape de obste. Unii cred ca diaconii acestia s-ar fi ales dintre greci, ca sa potoleasca mai bine nemultumirile lor. Dar dupa nume nu putem considera ca ei ar fi fost elini, pentru ca si evreii pe acea vreme isi puneau nume grecesti, care aveau aceeasi insemnatate si care erau mai usor de rostit.

Din timpurile cele mai vechi ale Bisericii diaconii ajutau pe preoti si episcopi la serviciul divin, predicau Evanghelia, imparteau piinea binecuvintata de episcopi sau preoti si imparteau Sfinta Impartasanie poporului; aceasta o dovedeste si Sfintul Ioan Gura de Aur care zice: "Dar si catre voi, diaconilor, care slujiti, de nevoie este si catre voi a vorbi, ca, cu multa osirdie, sa impartiti darurile acestea, ca nu mica munca apasa asupra voastra, daca, stiind pe cineva nevrednic, il veti ingadui sa se impartaseasca de masa aceasta; Singele Lui din miinile voastre se va cere. Macar voievod de ar fi, macar eparh, macar cel incununat cu coroana, daca se apropie cu nevrednicie, opreste-l ca mai mare stapinire ai decit acela" (Sf. Ioan Gura de Aur, Impartire de griu, Cuvintul 55, Pentru Sfintele si Preacuratele Taine, Buzau, p. 458-459).

Hirotonia celor sapte diaconi s-a facut deci prin alegerea lor de catre toti si apoi prin punerea miinilor Apostolilor pe capetele lor, prin care se coboara Duhul Sfint peste cei hirotoniti, in urma unei hotariri a adunarii tuturor Apostolilor. Aceasta adunare, in limba greaca, se numeste "Sinod". Traditia diaconilor in Biserica este din Legea Veche. Ei se numeau leviti si ajutau la slujbele ce se faceau in templu. Sfintul Apostol Pavel vorbeste ce misiune au diaconii in Biserica lui Hristos si le cere o viata morala exemplara, asemenea preotilor: Diaconii, zice el, sa fie de asemenea, cucernici, nu vorbind in doua feluri sau dati la vin mult, neagonisitori de cistig urit, pastrind taina credintei in cuget curat. Dar si acestia sa fie pusi mai intii la incercare si apoi, daca se dovedesc fara prihana, sa se diaconeasca. Femeile lor, de asemenea, sa fie cuviincioase, neclevetitoare, cumpatate, credincioase intru toate. Diaconul sa fie barbat al unei femei, sa-si chiverniseasca bine casa sa si pe copiii sai (I Timotei 3, 8-12).

Desi titlul "diaconos" este dat oricarei forme de slujire, "diaconia" in Biserica arata o functie specifica, adica cea mai de jos treapta a ierarhiei, cum spune la Filipeni (1, 1), unde se vorbeste in mod clar de diacon si episcop. Sfintul Ignatie, ucenic al Apostolilor, porunceste credinciosilor sa respecte diaconia, intrucit diaconii sint slujitori ai lui Dumnezeu si servitori ai tainelor lui Iisus Hristos.
Acelasi sfint zice: "Se cuvine ca toti sa se poarte cuviincios, chiar si fata de diaconi, ca slujitori ai tainelor lui Iisus Hristos, caci serviciul lor nu sta numai in a imparti mincarea si bautura, ci a implini si serviciile sfinte in Biserica lui Dumnezeu. De aceea si diaconii trebuie a se feri ca de foc de tot felul de sminteli. Fiecare credincios in parte sa respecte pe diaconi, ca o porunca a lui Iisus Hristos; pe episcop ca pe infatisatorul Tatalui si pe preoti ca pe sfatul lui Dumnezeu si ca pe niste colegi ai Apostolilor".

Sfintul Ioan Gura de Aur zice ca marele Arhidiacon Stefan a fost ales cel dintii dintre diaconi. Fiind plin de Duh Sfint, el predica Sfinta Evanghelie cu mare zel si cu mare inflacarare si facea mari minuni in popor, caruia nu-i putea sta impotriva vrajmasii Crucii lui Hristos. De aceea cuvintul Domnului se raspindea din ce in ce mai mult si numarul ucenicilor crestini se adauga mereu in Ierusalim. Ba erau si multi din preoti care se supuneau credintei (Fapte 6, 7).

Dar sa auzim si alte laude mari si adevarate despre Arhidiaconul Stefan. Iata ce vorbeste despre viata lui Sfintul Asterie al Amasiei: "Stefan este cel care ne-a chemat astazi la aceasta praznuire... Nimenea inainte de Stefan nu si-a varsat singele pentru Evanghelie... dupa cum Cain, ucigasul de frate, a fost primul care a facut inceputul uciderii pe pamint, Stefan cel prea fericit a fost primul care a sfintit prin patimile sale evlavioase pamintul, cu propriul sau singe; barbat posterior timpurilor apostolice, dar cel dintii prin faptele sale cele de barbatie". Apoi, facind aluzie la sfintii si marii Apostoli, zice: "Sa nu te intristezi, Petre! Nu te tulbura, Iacove! Nu fii suparat, Ioane, numai daca compar pe barbat cu intelepciunea voastra, ca daca as voi sa-i atribui lui Stefan ceva mai mult, mai mult bucurati-va si fiti veseli, ca voi sinteti parinti neinvidiosi si va bucurati de vitejia fiilor vostri si simtiti placere cind sinteti biruiti de copiii vostri. Daca este ceva mare si frumos in Stefan, apoi aceasta se datoreste voua, dascalii si initiatorii lui".

VIDEO. Sărbătoarea Naşterii Domnului, Mânăstirea Paltin, 2011. Cuvânt al Părintelui Justin Pârvu despre starea lumii de azi.