Pe înţelesul tuturor, hotărârea ce urmează a fi discutată într-o viitoare şedinţă de guvern nu are alt scop decât acela de a obliga toate primăriile din ţară să pună la dispoziţia MAI toate bazele de date, fie că este vorba despre o cerere pentru obţinerea unui certificat de urbanism, fie că este vorba despre un contract încheiat cu o firmă. Şi pentru a nu da foarte multe detalii, MAI a invocat o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare al Ţării nr. 071/28.06.2010 ce impune acest lucru. De ce să fie trecut la secret de stat motivul pentru care se cer bazele de date ale primăriilor rămâne încă o întrebare fără răspuns. De ce ar avea nevoie MAI de atât de multe informaţii? E mai simplu de găsit o explicaţie. Poate pentru simplul motiv că actuala guvernare vrea să controleze tot. Mai mult, în timpul campaniilor electorale, astfel de date sunt mană cerească. Printre obiectivele prezentate de reprezentanţii MAI se numără, culmea: reducerea termenelor de soluţionare a solicitărilor, reducerea contactului direct dintre cetăţean şi funcţionarii administrativi, reducerea corupţiei, creşterea ratei de colectare a datoriilor către stat şi multe alte lucruri care pentru necunoscători ar putea părea utile, dar pentru cei care ştiu despre ce este vorba în propoziţie par ridicole. Zilele trecute a avut loc şi o dezbatere pe acest subiect la care au luat parte câţiva reprezentanţi ai administraţiei locale.
"Ne simţim din ce în ce mai nefolositori. Parcă ne-am întors înainte de 1989, când partidul spunea ce trebuie să facem. Acum ni se impune un sistem informatizat care seamănă cu Securitatea lui Ceauşescu. Noi suntem controlaţi de Prefectură, de tot felul de instituţii, nu văd de ce mai trebuie să dăm raportul şi la Ministerul de Interne. Cetăţeanul nu este ajutat cu nimic", ne-a declarat Teodor Dumitru Banciu, preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România. De aceeaşi părere este şi primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman. "Decizia CSAT pentru preluarea bazelor de date ale primăriilor în gestiunea MAI este secretizată. MAI nu justifică trecerea bazelor de date pe o platformă pe care să o controleze, invocând doar decizia CSAT. Nu văd un secret de stat în a explica motivele pentru care se cer bazele de date ale primăriilor, văd doar că se încearcă prin decizii secrete subordonarea primarilor. Este, dacă vreţi, pasul decisiv pentru desfiinţarea autonomiei locale şi preluarea controlului la nivel central", a precizat edilul. În schimb, Asociaţia Comunelor din România (ACoR), prin Alecsandru Boboc, primarul comunei Grădiştea, din judeţul Călăraşi, este de părere că "este necesară crearea unui sistem informatic şi a unei baze de date la nivel naţional, pentru colectarea, analiza şi publicarea datelor financiare sau nonfinanciare, precum şi existenţa statisticilor relevante, cu privire la alegerea căilor privind performanţele viitoare ale administraţiei publice locale".
eRomânia, un proiect ce presupune o investiţie de jumătate de miliard de euro
Dacă hotărârea va fi aprobată în Guvern, datele vor fi o componentă a proiectului eRomânia. Cu puţin timp înainte de a preda către Valerian Vreme cabinetul de ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu a mai apucat să trimită parlamentarilor o "adresă", prin care le solicita strângerea de informaţii pentru una dintre funcţiile faraonicului proiect eRomânia. Concret, în circulara lui Sandu se vorbea despre: "furnizarea informaţiilor de bază din sănătate, mediu, transport, agricultură, justiţie, educaţie, cultură, culte, turism, mediu de afaceri şi asociativ, tineret şi sport, participare, servicii publice, programe şi proiecte de interes local, precum şi sprijin pentru menţinerea la zi a informaţiilor". Dincolo de viziunea lui Gabriel Sandu privind transformarea parlamentarilor în "culegători de informaţii" pentru eRomânia, adresa ministerială viza un subiect pentru care MCSI a organizat şi o licitaţie. Portalul cu informaţii despre localităţile din România, lansat sub denumirea eRomânia2, va fi construit de Omnilogic, câştigătoarea licitaţiei organizate în noiembrie 2009, pentru suma de 11,9 milioane de euro. Guvernul a aprobat în luna martie strategia naţională e-România (digitalizare prin site-uri şi servicii online), alocându-se suma de jumătate de miliard de euro pentru perioada 2010-2013. (Alexandru Rădescu)
Sursa: Jurnalul National
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu