Coordonatorii săi sunt două nume de referinţă în materie, în fapt autentice garanţii ale succesului: acad. Mircea Maliţa şi Călin Georgescu. Primul (n. în 1927) are o activitate prodigioasă în spate, el fiind, între altele, un reper şi în diplomaţia românească. Eseurile sale, publicate la finele anilor '60 în revista „LUMEA" pe temele dezarmării fiind foarte apreciate atunci pentru seriozitatea, acurateţea, bogăţia de date şi extraordinara lor îndrăzneală, dat fiind că autorul analiza atât arsenalul militar al SUA, cât şi pe cel sovietic, ceea ce Moscova nu accepta cu una cu două. Totodată, îi apăreau frecvent eseuri şi în „România literară" ori „Contemporanul", cum, de asemenea, după ce a fost adjunct al ministrului de Externe, domnia sa a fost titular al portofoliului de la Ministerul Învăţământului, fiind considerat încă de atunci una dintre cele mai strălucite minţi care s-au aflat pe scaunul lui Spiru Haret. În afara unor cărţi din domeniul matematicii, specialitatea sa, Mircea Maliţa este şi un strălucit reprezentant al viitorologiei, domeniu în care a publicat iarăşi mai multe volume.
În ce-l priveşte, Călin Georgescu este doctor în ştiinţe, titlu pe care l-a obţinut acum 11 ani. El a fost director al Direcţiei de Organizaţii Economice Internaţionale din MAE şi coordonator al proiectului Guvernului României pentru lansarea strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă în 1999 şi în 2008. În prezent este director executiv al IPID, director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă şi secretar general al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma. Numele său a fost evocat recent ca posibil succesor al lui Sebastian Vlădescu la conducerea Ministerului Finanţelor, când acesta din urmă a fost remaniat. De asemenea, în primăvară, numele său a fost vehiculat şi ca un posibil premier al unui cabinet de tehnocraţi.
Cum spuneam, în volum sunt reunite eseuri ori studii semnate de academicieni - Mircea Maliţa, Victor Giurgiu, Ionel Haiduc, Cristian Hera; profesori - Daniel Dăianu, Vasile Gheţău, Cezar Bîrzea, Adrian Curaj, Lucian-Liviu Albu, Cristian Pîrvulescu. Fiecare este un nume de referinţă în domeniul său, mai mediatizaţii Cristian Pîrvulescu şi Daniel Dăianu, fiind acompaniaţi cu brio de ceilalţi universitari.
Volumul începe prin a analiza STAREA NAŢIUNII ŞI PRIORITĂŢILE EI şi spune de la bun început că este nevoie ca, în sfârşit, politicieni, oameni de afaceri, intelectuali de prim-plan şi oameni simpli să acţioneze lucid, responsabil şi angajat, astfel încât „să se găsească energiile latente care mocnesc în societatea româneasă". Se face o pledoarie bine susţinută pentru întoarcerea la raţiune, evidenţiindu-se necesitatea acestui demers, aşa cum se vorbeşte documentat şi cu argumente ştiinţifice indeniabile despre agricultură şi importanţa dezvoltării sale durabilă în actualul context. Nu mai puţin interesantă şi bogată în argumente ce susţin tezele şi propunerile autorilor este partea a II-a a volumului, în care preocuparea lor este aceea de a evidenţia cât mai pertinent faptul că „ultima şansă a României constă în profesionalizarea pe scară largă a societăţii". În egală măsură, autorii tratează o temă deosebit de spinoasă şi sensibilă - atitudinea faţă de elitele naţionale şi rolul lor în societate, un alt capitol aproape străin celor ce s-au perindat la conducerea ţării.
Eseurile şi studiile din partea a treia se constituie în „opinii din mers", ele abordând problemele de ordin general, cum ar fi cele provocate de reclădirea din mers a capitalului uman sau dubla elice a învăţăturii şi muncii, cât şi probleme strict punctuale, precum noul profil al fermierului român etc. Sigur, există, în mod firesc, unele chestiuni foarte specioase, dar volumul este deopotrivă un adevărat manual al reuşitei specialistului, cât şi unul accesibil şi unui cititor preocupat de criza românească de azi şi de răspunsurile unor specialişti de excepţie la această dilemă chinuitoare: mai are ţara vreo şansă, dar oamenii ei? Pornind de la acestă dureroasă chestiune, cred că volumul „România după criză" oferă un răspuns raţional, profund lucid, argumentat şi responsabil într-un moment în care societatea şi liderii ei sunt total depăşiţi şi persistă absenţa oricărei viziuni şi abordări a perspectivei imediate şi îndepărtate. Este un volum în care CREIERE ROMÂNEŞTI DE EXCEPŢIE gândesc şi acţionează în concordanţă cu cele europene, în sprijinul „cetăţii" şi al oamenilor ei, demonstrând în subliminal şi cât de nocive şi periculoase sunt neglijarea şi abandonarea elitei şi cercetării româneşti de către regimul Băsescu-Boc, încremenit în proiect, şi, ca atare, lipsit de perspectivă.
Înainte de a încheia, aş vrea să spun că această apariţie editorială de excepţie a avut doi responsabili editoriali pe măsură: diplomatul, traducătorul şi politologul Sergiu Celac şi prozatoarea de anvergură Adina Kenereş, o slujbaşă împătimită a cărţii. În ce mă priveşte, am şi un gând: acela este că acest volum ar trebui să aibă un sponsor - oare Institutul Cultural Român cu ce se ocupă? - care să asigure traducerea şi tipărirea lui în franceză şi (sau) engleză, eveniment ce ar ilustra conectarea minţilor noastre luminate la marile probleme ale lumii şi ingeniozitatea ori consistenţa soluţiilor pe care le propun pentru a lichida urmările acestei crize multiple.
de Dumitru Constantin (un propagandist mai putin priceput decat Maestrul Dan Puric, care, intr-o recenta emisiune la B1TV, il propunea pe Calin Georgescu prim-ministru, elogiind grupul lui de "profesionisti" - vezi video)
Sursa text: Cotidianul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu