Mesajul unui om al Bisericii: Refuzam categoric introducerea actelor biometrice cu microcip! Refuzam sa ne numim pe noi insine cifre! Vezi argumentele

În orice stat din lume - cu atât mai mult cu cât ne aflăm în plin război informaţional mondial - suma informaţiilor de orice gen a unui stat este considerat patrimoniu naţional al cărui înstrăinare este pedepsită prin lege, sub acuzaţia de înaltă trădare. Scopul legii este şi trebuie să rămână ocrotirea cetăţenilor unui stat şi nicidecum periclitarea sau violarea identităţii şi a informaţiei lor personale. Legiferarea unei trădări invalidează legea respectivă, cetăţenii având nu dreptul, ci obligaţia de a nu respecta o lege împotriva drepturilor omului şi împotriva conştiinţei naţionale şi individuale. Cetăţenii României nu sunt mărfuri de vânzare. În calitate de fiinţe vii şi raţionale refuzăm să ne numim pe noi înşine cifre.

Acest act de înstrăinare (vindere) a României, prin patrimoniul ei de date referitoare la persoane, credinţă, cultură, pământ, avere, şi mai ales legea obligativităţii acestui tip de identitate a persoanelor ei, este din toate punctele de vedere un act de trădare naţională.

Actele biometrice cu microcip ne afectează: suveranitatea statului (oferind informaţii secrete oricăror puteri străine şi contrare valorilor naţionale), libertatea (de orice fel, fiind permanent urmăriţi nu se ştie de cine şi în ce scop), demnitatea (prin identificarea pe bază de număr, ca pe marfă, iar nu de nume, ca pe fiinţă), siguranţa personală şi socială (informaţiile putând fi citite, modificate sau şterse de către oricine), sănătatea (conform cercetărilor medicale referitoare la folosirea de orice fel a microcipului, şi din practica milenară de malpraxis a informaţiilor biometrice), cultura (care, devenind o emanaţie a unor oameni ce nu se consideră oameni ci abstracţiuni exclusiv identificabile prin procesul strict de relaţionare cu sistemul virtual iar nu cu sistemul Real, aşadar nemaifiind zămislire a cosmologiei, devine teren de speculaţie aridă sau simplă stenografiere a vremelniciei şi a nonsensului), viaţa socială (care s-ar modifica negativ sub toate aspectele, fiind înlocuite relaţionările vii prin intermedieri computerizate care, anulând interacţiunea organică şi proferând-o pe cea a imaginaţiei virtuale, falsifică orice substanţă a interacţiunii), spiritualitatea (prin anularea tuturor valorilor absolute în care poporul român crede de milenii: originea divină a omului, scopul nobil al vieţii omului, nemurirea sufletului, inviolabilitatea tainei sufletului, superioritatea spiritului asupra materiei, credinţa în Dumnezeu, religia creştină şi mântuirea).

Orice trădare a valorilor supreme anulează credibilitatea persoanei care trădează şi nicidecum a Persoanei trădate - adică România, în întregime -, care are dreptul şi obligaţia să-şi apere pământul, cerul, şi toate cele dintre ele, în care fiinţa sa românească s-a născut şi trăieşte. Această datorie este formulată mai ales în jurământul depus de cei aleşi să conducă, jurământ care trebuie dovedit şi întărit prin făptuirea Binelui.

De la începutul şi de-a lungul istoriei fiinţei naţionale a României, Taina Sfântului Botez fixează în conştiinţa, în cugetul, în simţirea şi în limba românească, legea mântuitoare creştin-ortodoxă care este temelia fiinţei naţionale. Informaţia genetică şi spirituală a poporului român este Evanghelia, fără de care s-ar desfiinţa atât integritatea naţională cât şi a persoanelor care o compun. Atacarea spiritualităţii naţionale prin atacarea actului prin care aceasta ia naştere (Botezul Ortodox) este acelaşi lucru cu un atac asupra statului român. Aşadar NOI cetăţenii suntem cei atacaţi în cele mai fundamentale, mai înalte şi mai intime drepturi.

Extrem de periculoasă întregii omeniri este întreaga suită de declaraţii ale organismelor europene şi mondiale şi demersurile-gigant referitoare la ceea ce se doreşte a fi “noua paradigmă”. Aceasta, prin paşi clar stabiliţi şi deja puşi în vigoare (primul este al introducerii acestui tip de acte, iar ultimul al introducerii microcipului chiar în interiorul trupului uman), doreşte să schimbe definiţia fiinţei umane, care dintotdeauna a fost considerată valoroasă prin sine şi a cărei raportare intra şi inter umană se face faţă de Dumnezeu-Creatorul omului şi Susţinătorul Realităţii, “propunând” (impunând cu forţa prin legi sau prin viclenie insinuând-o prin tehnicile războiului psihotronic, semantic şi de control mental) şi degradând persoana umană până la a o considera nulă dacă nu devine prolifică în raport de subordonare faţă de virtual (adică faţă de un sistem abstract şi o maşină nevie)! Nici o formă de totalitarism şi nici o concepţie în istoria gândirii umane nu a formulat cu o asemenea făţişă, neruşinată şi nonşalantă cruzime declaraţii atât de umilitoare la adresa omului şi intenţii de genocid (scopul reducerii populaţiei globale) fără a declanşa nici o reacţie, ba aceste afirmaţii par a fi primite chiar în chip optimist de un public anesteziat de absurdul necredinţei.

La nivel mondial, chiar cuvântul “Dumnezeu” se încearcă a fi evitat, dacă nu scos complet din uz. Cu atât mai mari eforturi se fac pentru extirparea noţiunilor cu substanţă care provin de la şi sunt păstrate prin religie. Eliminarea lui Dumnezeu din legi, din educaţie şi învăţământ vădeşte scopul real al eforturilor de unire politico-religioasă, nicidecum din filantropie ci din ură împotriva lui Dumnezeu, ură care dezumanizează şi care este cauza crimei.

Mecanismul “noii paradigme” a angrenat şi conducerea României, căreia i-a “impus” pentru a ne impune nouă o serie din aceste măsuri vădit anti-naţionale, anti-democratice, anti-umane şi anti-creştine, printre care şi modificarea identităţii. Documentaţia referitoare la multiplele şi gravele pericole aduse de acest tip de acte este prea bogată pentru a o readuce aici, făcând astfel ceea ce ar fi fost dator Ministerul care a primit enormele sume de bani în scopul informării populaţiei, bani probabil altcumva folosiţi din moment ce singurele eforturi în acest sens s-au făcut de o mână de oameni săraci cu inimă mare. Dacă poporul ar fi fost corect informat asupra subiectului acestei legi care s-a votat practic împotriva voinţei poporului (prin 1.000.000 de voturi împotrivă) şi speculând neştiinţa acestuia, nimeni dintre cei înzestraţi cu raţiune, cu respect de sine, şi cu o conştiinţă în frica lui Dumnezeu nu ar consimţi la o asemenea lege. Vrând cu orice preţ modernizarea sterilă a unui tranzit care nu este imperativ necesar vieţii nici unui român, se jertfeşte ceea ce este mai de preţ tuturor: conştiinţa identităţii, nobleţea vieţii şi libertatea.

Dacă două milenii de atacuri din partea puterilor anticreştine şi antinaţionale nu ne-au învăţat nimic, dacă jumătate de veac de regim totalitar şi milioane de martiri ucişi pentru că au vrut să apere ţara, credinţa şi neamul nu au fost de ajuns, dacă evenimentele din decembrie 1989 nu au însemnat nimic, dacă ciuntirea trupului ţării nu doare, nici pierderea bunurilor cereşti şi pământeşti, nici durerea zecilor de mii de familii care s-au destrămat din cauza imigraţiei masive, dacă uitarea istoriei, pângărirea Bisericii, schingiuirea conştiinţei faţă de memoria eroilor neamului (care nu sunt recunoscuţi şi cinstiţi şi care, deşi fac mii de minuni şi vindecări prin oasele lor îndelung suferitoare şi sfinte, sunt lăsaţi să zacă în oprobriu şi în râpe ca nişte robi, ei care s-au jertfit pentru libertatea noastră), dacă epuizarea resurselor naturale şi umane nu trag niciun semnal de alarmă, dacă starea patetică a educaţiei decimată de minciuni numite "ştiinţifice" cu dovezi contrafăcute nu ridică un semn de întrebare, dacă ridiculizarea, marginalizarea şi extrema sărăcire a pensionarilor, cei ce ne-au născut şi crescut, nu aduce destulă osândă, dacă permanenta ameninţare a copiilor cu diverse vaccinuri letale nu mai mişcă nicio inimă, dacă uciderea a milioane de prunci nenăscuţi n-a umplut încă pământul de strigătul sângelui lor, dacă distrugerea sănătăţii întregii populaţii prin alimentaţia sub orice critică şi regimul medical atât de problematic nu interesează pe nimeni, dacă zdrobite de singurătate şi vicii cugetele s-au întemniţat departe de Dumnezeu şi unele de altele, dacă s-a vândut din ţara aceasta şi din valoarea ei totul şi nu au mai rămas decât sufletele oamenilor la vânzare, CU ATÂT MAI MULT nemaiavând nimic decât sufletele noastre cele lipsite de fapte bune, se cuvine să plângem implorând mila lui Dumnezeu, iar nu să ne luăm la întrecere cu mândria şi perfidia celor care ne vor distruşi întrutotul şi care ne momesc cu o bucăţică de metal ca pe nişte câini.

Până când ne vom lăsa umiliţi? Până când ne vom vinde? Până când ne vom ucide propriii copii, propriile trupuri şi suflete, propria ţară, propria mântuire? Oare nu mai pâlpâie în noi niciun dram de demnitate, de sete de libertate, de curaj? Oare aşa se va stinge acest neam, în postura de câinele de batjocură al omenirii? Oare am uitat cu totul pentru ce ne-am născut şi că cu o moarte toţi suntem datori? Oare am întrecut până şi dobitoacele în prostie, căci şi oaia, cât este de lipsită de minte, şi tot fuge de fiara care vrea să o înşface, aleargă către păşunea care să o hrănească, cunoaşte cine îi e păstor şi se supune numai aceluia! Iar noi, fiinţe raţionale renunţând la raţiune, la toate dovezile, la istorie, la ruşine, la bunul simţ, la speranţă, la bucurie, la tot ce are sens şi este bun, adevărat şi frumos, să ne nimicim de bunăvoie? Dacă vom accepta să fim cu totul robi unui sistem împotriva a orice este bun, atunci cu adevărat ne-buni vom fi şi vrednici de plâns, căci din fii ai lui Dumnezeu şi vajnici apărători ai Adevărului, din bărbaţi tari, temuţi şi înţelepţi am devenit o stirpe ce singură-şi cheamă blestemul în locul binecuvântării. Doamne, luminează cugetele noastre şi descoperă adevărul inimilor noastre, ca să nu lepădăm cinstea de a fi OM pe care Tu Însuţi l-ai eliberat şi l-ai sfinţit.

Pentru creştinul obişnuit cu intensităţile duhovniceşti, spasmul sec al noii paradigme ar plictisi, dacă n-ar aduce morbul unui iad social şi personal de o nemaiîntâmplată profunzime, în vreme ce pompa perversităţii arborată drept gingăşie şi filantropie este insuportabilă oricărei minţi care cugetă Binele. Ne cutremurăm de viitorul ce se pregăteşte prin “noua” identitate privită la microcip (adică fără identitate de OM). Aceştia, care din liberă alegere renunţă la cinstea de a fi fiinţe vii şi persoane purtătoare de nume şi primitoare de mântuire prin Botez, vor suferi cumplită strâmtorare de suflet, mintea lor nu va putea afla liman în niciun fel de distracţie, inima lor învârtoşată nu va mai simţi câtuşi de puţină dragoste sau milă, şi va deveni fără omenie, precum înşişi se numesc neoameni. Se vor crede puternici din pricina răcelii lor, şi inteligenţi din pricina mulţimii silogismelor lor, fără să guste puterea Duhului şi înţelegerea simplităţii celei sfinte care trimite razele sale dintru Adevăr. Şi, precum zice Scriptura cea pururi adevărată, se vor vinde unii pe alţii, se vor părăsi şi se vor trăda, se vor biciui şi ucide sufleteşte cu voie şi cu ştiinţă, se vor înălţa peste cadavrele celor de aproape şi vor propovădui de bine celor de departe, vor sta făţiş împotriva Adevărului din ei înşişi, din ceilalţi, din legi, din natură, din existenţa întreagă, minţind împotriva Bunătăţii, a Frumuseţii, a Armoniei, a Păcii, pe când dorul după Dumnezeu, setea de libertate, de Viaţă, bucuria iertării, adâncimea empatiei, acestea le consideră boli biochimice ale creierului. Iar cei vii la inimă vor fi prigoniţi, ca prin stăruinţa în dreapta-credinţă să li se dăruiască veşnic chipul de om îndumnezeit prin har stând ca un prunc aninat la pieptul Soarelui Hristos.

Introducerea actelor biometrice cu microcip este un atentat la valorile, la integritatea şi chiar însăşi existenţa statului român şi a tuturor persoanelor care îl compun. De aceea, ca fiinţe raţionale şi create libere, ca buni români şi ca drept-credincioşi, refuzăm categoric introducerea lor, iar cei care doresc în mod deosebit să deţină asemenea documente ar trebui să li se acorde doar împreună cu exilarea, ca unii care nu cinstesc valorile supreme ale omenirii şi ale României.

Un Ştefan cel Mare sau un Vodă Brâncoveanu n-ar fi primit vreodată acte cu vreun alt simbol afară de Sfânta Cruce, şi nici să fie numerotaţi ca pe vite, şi aceia în mod sigur au fost buni români, buni creştini (sfinţi) şi buni conducători iubitori de Dumnezeu, de neam şi de ţară, pururi scrişi în cerurile sfinte şi în inimile tuturor românilor. Cei ce cinstesc numele primit la Botez, a fi român, a fi liber, a fi înţelept, să folosească în continuare acte standard ca şi până acum, fără date biometrice şi fără microcip. Astfel se respectă atât libertatea celor ce nu vor aceste acte, cât şi cea a celor ce le vor, probabil din neînţelegere a pericolelor pe care acestea le comportă, cât şi, în sfârşit, a celor ce doresc să fie etichetaţi şi urmăriţi ca animalele, fiecare alegere liberă având consecinţele ei.

Pentru dorul de Duh revărsat întru tine

Pentru jertfe de Sfinţi

Pentru lacrimi cuminţi

Pentru raiul deschis de Hristos pentru tine

Pentru sfat de părinţi

Pentru curate minţi

Pentru teama de Domnul zidită-ntru tine

Frate, soră şi mamă, alege mai bine

Ca liber să fii pentru veacul de mâine

Nu primi să fii rob pentr-o coajă de pâine

Pentru inima ta cu Hristos plămădită

Pentru fiinţa cu Duhul cel Sfânt pecetluită

Pentru viaţa-ntru Tatăl sfinţită

Ci liberă fii, ţară de Domnul iubită!

Nota: Intelegem sa pastram confidentialitatea asupra autorului acestui mesaj, din motive care nu mai trebuie precizate. Credem ca mai important este mesajul acestui text, spre intelegerea complexei probleme a biometriei.