20.10.11

Sfântul Ioan Gură de Aur: Nu mai e nici o deosebire între teatru şi sinagogă.

Dar iudeii de azi nu-i adună pe bătrâni, ci cete de oameni desfrânaţi, cârduri nesfârşite de femei pierdute; târăsc în sinagoga lor întreg teatrul şi pe cei ce joacă pe scenă. Nu mai e nici o deosebire între teatru şi sinagogă. Ştiu că unii au să osândească îndrăzneala cuvântului meu. Au să mă osândească pentru că am spus că nu-i nici o deosebire între teatru şi sinagogă. Dar cum am să osândesc îndrăzneala lor dacă nu socotesc sinagoga teatru! Dacă o spun de la mine, osândeşte-mă! Dar dacă spun cuvintele profetului, primeşte-mi hotărârea.

Ştiu că mulţi îi cinstesc pe iudei şi socot că vieţuirea lor de acum este plină de bună-cuviinţă. Acest lucru mă face să smulg din rădăcină o astfel de părere! Am spus că întru nimic nu-i mai bun teatrul decât sina­goga. Şi o voi dovedi cu spusele profetului. Doar nu sunt iudeii mai vrednici de credinţă decât profeţii! Ce spune dar Profetul? „ Faţă de desfrânată ţi s-a făcut faţa! Fără de ru­şine te-ai făcut tuturor!”. Iar casa în care stă desfrânata este casă de desfrâu. Dar, mai bine spus, sinagoga nu este numai casă de desfrâu şi teatru, ci şi peşteră de tâlhari, şi locuinţă de fiare sălbatice. „Peşteră de hienă a ajuns pentru Mine casa voastră”, spune Profetul. Casa lor n-a ajuns locuinţa unei fiare oarecare, ci locuinţa unei fiare necurate. Şi mai spune Profetul: „ Am lăsat casa Mea, am părăsit moş­tenirea Mea”. Iar când Dumnezeu părăseşte casa, ce nă­dejde de mântuire mai poate fi? Când Dumnezeu părăseşte casa, locul acela ajunge locuinţă drăcească. Dar, negreşit, mi se va spune că şi iudeii se închină lui Dumnezeu. Doamne fereşte! Să nu se spună una ca asta! nici un iudeu nu se închină lui Dumnezeu.

- Cine spune asta?

- Fiul lui Dumnezeu! „Dacă aţi şti pe Tatăl Meu, spune El, M-aţi şti şi pe Mine; dar nici pe Mine nu Mă ştiţi, nici pe Tatăl Meu nu-L ştiţi”. Ce mărturie mai vrednică de credinţă decât aceasta să-ţi aduc?

- fragment din C u v â n t u l I din “Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei”, Ed. IBMBOR – 2007

3 comentarii:

  1. In mare parte, asa este, nu mai e nicio deosebire. Si, totusi, ati vazut vreo piesa a lui Dan Puric?

    RăspundețiȘtergere
  2. Am vazut Visul si Don Quijote. Mai mult, am fost organizatorul a doua spectacole ale actorului la Brasov. Si mi-a plesnit obrazul de rusine cand un smerit parinte profesor, alaturi de studentii ascoristi, au parasit sala pentru anumite gesturi ale interpretului, incompatibile cu demnitatea crestina. In rest, ce sa va spun, am vazut cum omul frumos se transforma in omul banos.

    RăspundețiȘtergere
  3. Botosaneanul10/20/2011

    "Lasă-i să discute! Lasă-i să vorbească! Periculos nu este duşmanul care se autodemască. Este de temut duşmanul camuflat, pe care noi încă nu îl cunoaştem. Cât despre ăştia, care îşi dau arama pe faţă, totul este consemnat şi va veni şi timpul când ne vom răfui cu ei\", spunea Stalin în anul 1924. De ce am avut sentimentul că Dan Puric s-a \"demonetizat\", că devine de la un an la altul unul dintre cei \"lăsaţi să vorbească\" tocmai pentru că nu mai reprezintă niciun pericol? L-am ascultat la Botoşani, şi am văzut un om de pe chipul căruia a dispărut adâncimea, privirile nu mai trec dincolo de aproape, cuvintele... Ohhh, cuvintele! Dane dragă, am obosit, am o-bo-sit să ascult aceleaşi fraze, aceleaşi \"neaşteptate\" întâmplări pe care le văd şi le citesc în toate conferinţele, emisiunile, relatările cu şi despre tine. Dane dragă, cei pe care ai vrut să îi sperii ţi-au învăţat pe de rost discursurile, nici măcar nu se mai obosesc să afle ce şi cum, pe unde umbli. Dar! Dacă tot \"ţi-ai dat arama pe faţă\", cum spunea Stalin, draga Dane, de ce taci în continuare? Te-am urmărit cu mare atenţie la Botoşani. Nu am râs şi nu am aplaudat. Nu mai spui nimic, dragă Dane! Vorbeşti despre martiri fără să îi numeşti. Vorbeşti despre călăi fără să îi arăţi. Cine, de ce, când? ori eşti prea naiv să crezi că toţi cei din faţa ta cunosc aceste amănunte? Mărturiseşti despre Constantin Brâncoveanu, despre Eminescu, apoi despre martiri, despre jertfă. Care, Dan Puric? Cine sunt ei, în ce lume şi când au pătimit? De ce nu îi numeşti? Poporul acesta, Dan Puric, are nevoie de istorie. Acea istorie care nu a existat niciodata in cărţile noastre, nici ale copiilor noştri. Trebuie să vorbeşti de la capăt. Cu subiect şi predicat. Altfel, din vorba ta va rămâne băşcălia la adresa jigodiilor. Bună şi asta, dar bine interpretată şi adaptată \"scenic\" duce în derizoriu faptele mărturisitoare. Nu înţeleg: sunt atâtea de povestit, atâtea de scos la lumină. Şi totusi, acelaşi repertoriu, cu aceleaşi forme actoriceşti, nimic în plus, oricum, nimic notabil. Spune Stalin, în citatul de început: \"va veni şi timpul când ne vom răfui cu ei\"... Sper că timpul tău, Dan Puric, nu a trecut deja... La final: Pe pliantul de prezentare a Zilelor Iorga la Botoşani, momentul Puric este prezentat astfel: \"Întâlnire cu actorul şi scriitorul Dan Puric, care susţine conferinţa Nicolae Iorga între Martirii Neamului Românesc\". Bineînţeles, subiectul a fost despre martiri, dar cu totul alţii decât Nicolae Iorga. Bineînţeles, Dan Puric nu a amintit despre Iorga în discursul său. Şi, bineînţeles, printre sponsorii evenimentului se afla Clubul Rotary.

    RăspundețiȘtergere

Related Posts with Thumbnails