În ultima sa şedinţă, Consiliul Local Braşov a aprobat hotărârea prin care Marian Brâncoveanu, Cătălin Bia, Marian Lupov, Lucian Silaghi, Horia Şerban şi Torjo Mihai au fost declaraţi cetăţeni de onoare ai municipiului Braşov, în semn de recunoaştere a meritelor lor. Cei şase au avut de suferit după ce s-au solidarizat, ulterior datei de 15 Noiembrie 1987, cu muncitorii care au avut curajul să se revolte. Primarul George Scripcaru le-a înmânat astăzi - în cadrul festivităţilor aniversare din Aula Universităţii Transilvania - diplomele prin care li s-a conferit acest titlu.
În perioada respectivă, cei şase erau studenţi şi au fost arestaţi, anchetaţi, exmatriculaţi şi deportaţi pentru solidarizarea ulterioară cu participanţii la revolta din 15 Noiembrie 1987”.
Concret, Cătălin Cornel Bia este studentul la Silvicultură care a confecţionat un afiş pe o foaie mare, pe care a scris „Muncitorii arestaţi nu trebuie să moară” şi, în 22 noiembrie 1987, a avut curajul de a-l afişa, de pe o bancă aflată în faţa cantinei din Memorandului, la ora la care studenţii veneau să-şi ia prânzul. Alături de el, s-au aşezat alţi doi studenţi, Lucian Silaghi şi Horia Şerban, care, fără să fi vorbit înainte, şi-au manifestat astfel solidaritatea cu demersul tânărului. Cu toţii au fost arestaţi, anchetaţi, exmatriculaţi din facultate, deportaţi cu domiciliul forţat în localităţile de origine şi obligaţi să se angajeze ca muncitori necalificaţi.
Şi în decembrie '87
În decembrie '87, alţi trei studenţi, de data aceasta de la Facultatea de Mecanică, s-au împotrivit sistemului, inspiraţi de mişcarea din noiembrie. Mihai Torjo, Marin Brâncoveanu şi Marin Lupov au decis să intre neobservaţi în două săli ale universităţii, din corpuri diferite de clădire, pentru a inscripţiona pereţii cu lozinci anticeauşiste. Au pătruns noaptea, pe geamul lăsat intenţionat deschis. Au scris cu vopsea „Jos Ceauşescu!”, „Vrem pâine” şi au desenat chiar şi o caricatură a dictatorului. „Ororile” au fost descoperite a doua zi de paznici. Pentru că nu puteau să şteargă pereţii, clădirile au intrat subit în reparaţii capitale.
„Cei trei studenţi au fost închişi abia în aprilie-mai 1988, fiind identificaţi prin trădare, pentru că pe vremea aceea nu existau tehnici avansate de descoperire a autorilor”, a explicat Oana Demetriade, cercetător la Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS). Au fost eliberaţi după câteva luni, exmatriculaţi şi expulzaţi din Braşov. Cei trei erau în Zărneşti şi, fiind studenţi la seral, erau angajaţi şi au fost daţi afară şi din serviciu.
Liliana Jighira
Sursa: Transilvania
Expres
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu