Pe
tăria de oglindă
Colindă,
colindă,
Prinde
steaua să se-aprindă,
Colindăm
colindă.
Albă
stea şi călătoare
Floare
dalbă floare,
Dulce
smirnă către soare,
Floare
dalbă floare.
În
ungherul meu mă chinui
Linu-i
lin şi linu-i
Şi de
gând străin mă-nvinui
Linu-i
lin şi linu-i.
Steaua
însă mi se-arată
Veste
minunată
Pe
suspinul meu plecată
Veste
minunată.
Peste
creştet îmi pogoară
Creanga
cetioară
Gluga
visului uşoară
Creangă
cetioară.
Cum e
marea şi cum ceru-i,
Leru-i
Doamne, lerui,
Cu
lumini din rai mi-o cerui,
Lerui
Doamne, lerui.
Mi-o
presar cu flori de nalbă
Dalbă
floare dalbă
Şi cu
fluturii din salbă
Dalbă
floare dalbă.
Mi-ai
venit în roi de stele,
Dulce
Manuele,
Azi
dezbracă-te de ele,
Dulce
Manuele.
Şi când
zorile se-nziuă
Ziurel
de ziuă
În
veşmântul meu te-aciuă
Ziurel
de ziuă.
Mână-n
mână ne cuprindă
Colindă,
colindă,
Tihna
lumii suferindă
Colindă,
colindă.
BARTOLOMEU
VALERIU ANANIA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu