Jack F. Matlock Jr. este considerat de multa vreme la Washington drept un mare expert in chestiuni sovietice. Pe baza acestui renume, dl Matlock a fost numit de trei ori la Ambasada Statelor Unite de la Moscova, ultima data, intre 1987 si 1991, in calitate de ambasador. El a fost, prin urmare, un spectator privilegiat al evenimentelor care au dus la destramarea “lagarului socialist”. Ceea ce nu inseamna ca le-a si inteles…
In ziua de 24 decembrie 1989, la cererea sa, ambasadorul Matlock era primit in audienta de catre ministrul adjunct sovietic al Afacerilor Externe, Ivan Pavlovici Aboimov. Jurnalul acestuia din urma, confirmat de documentele oficiale declasificate ulterior, ne da o informatie, care, privita prin prisma a tot ce s-a spus si scris despre caderea lui Ceausescu, e cel putin deconcertanta.
Imputernicit de Secretarul de Stat James Baker, dl Matlock a sugerat pur si simplu Uniunii Sovietice sa intervina militar in Romania. “He let us know that under the present circumstances the military involvement of the Soviet Union in Romanian affairs might not be regarded in the context of ‘the Brezhnev doctrine’”, scrie Aboimov. (“El [Matlock] ne-a informat ca, in circumstantele actuale, implicarea militara a Uniunii Sovietice in afacerile romanesti ar putea sa nu fie incadrata in contextul ‘doctrinei Brejnev’”.)
Doctrina sovietica a “suveranitatii limitate”, cunoscuta sub numele promotorului ei, Leonid I. Brejnev, este cea care a permis, de pilda, invadarea Cehoslovaciei de catre trupele Pactului de la Varsovia in 1968. Este ceea ce propuneau Statele Unite pentru Romania, in decembrie 1989, prin intermediul dlui Jack F. Matlock Jr.
Ivan P. Aboimov n-a pierdut, fireste, ocazia de a lua peste picior administratia americana – care tocmai intervenise in Panama – spunandu-i interlocutorului sau ca “doctrina Brejnev” este acum a Statelor Unite, ca un cadou din partea Uniunii Sovietice. In ce-l priveste pe Eduard Shevardnadze, fost general KGB si ministru sovietic al Afacerilor Externe intre 1985 si 1991, el a calificat sugestia americana – pe care, de altfel, Franta o sustinea cu hotarare – drept “stupida”. Un termen foarte putin diplomatic, dar, din pacate, foarte potrivit cazului in speta.
Aceasta aducere aminte a unor fapte de mult cunoscute este importanta pentru ca ea scoate in evidenta faptul ca Statele Unite nu au avut nici o participare la evenimentele care au dus la eliminarea lui Ceausescu. Daca americanii ar fi jucat un rol cat de mic in spectacolul la care am asistat atunci, e de la sine inteles ca nu s-ar fi repezit sa le ceara sovieticilor, prin intermediul domnului Matlock, sa trimita trupe in Romania.
Teza pe care entuziastii o repeta de 20 de ani si potrivit careia Statele Unite l-au rasturnat pe Ceausescu isi pierde orice credibilitate dupa lectura celor cateva fraze schimbate intre Matlock si Aboimov.
Statele Unite nu numai ca n-au contribuit cu nimic la evenimentele din 1989 – din Romania si din celelalte tari socialiste -, dar aparent nici macar n-au inteles bine ce se intampla in aceasta parte a lumii. Tot ce-au facut a fost sa incerce sa ia trenul din mers.
Ceea ce explica a doua aparitie a dlui Matlock in decorul romanesc. La sfarsitul lui ianuarie 1990, pe vremea cand era inca ambasador la Moscova, el a fost trimis la Bucuresti, in calitate de expert (!), pentru a evalua “situatia post-revolutionara”. O decizie cel putin ciudata din punctul de vedere al practicilor diplomatice.
WikiLeaks: Americanii, de partea Frontului Salvarii Nationale
Raportul redactat atunci de dl Matlock si dezvaluit recent de celebrul site WikiLeaks arata limpede ca trimisul american evolua intr-un teren absolut necunoscut. Ceea ce infirma teza avansata de mai multi autori, potrivit careia principalii protagonisti ai evenimentelor din decembrie 1989 fusesera recrutati cu ani in urma de Washington care-i manipula dupa bunul sau plac. Dl Matlock vorbeste cu oameni pe care nu-i cunoaste, despre care aparent nu stie aproape nimic si care il mint spunandu-i exact ce vroia sa auda.
