De ziua Sfântului său ocrotitor, Cuvinte vii ale Părintelui Justin Pârvu despre vremurile din urmă, despre Antihrist şi vânătorii de suflete.

înregistrare din august 2009

Despre MONOFIZISM — Răspunsuri la 100 de întrebări, o nouă carte a profesorului Ioan Vlăducă, apărută sub egida Fundaţiei Justin Pârvu.

Zilele aces­tea a iesit de sub tipare o noua carte sem­nata de teo­logul Ioan Vla­d­uca si edi­tata de edi­tura Fun­datiei Justin Parvu. Aceasta lucrare vine sa lamureasca fap­tul ca monofizis­mul este o erezie, con­damnata clar de catre Sfin­tii Par­inti, iar cei care o imbra­tiseaza se fac par­tasi aces­tei erezii si cad sub anatema Sfin­tilor Par­inti de la al 4-lea Sfant Sinod Ecu­menic — Cal­cedon, 451. Mai departe va impar­tasim cuvan­tul de inceput al Par­in­telui Justin Parvu, la al carui indemn a fost scrisa aceasta carte.

“In veacul acesta, cu atatea fra­man­tari politice, eco­nom­ice, mate­ri­ale, nu este lip­sita nici Bis­er­ica de aceste grele incer­cari si intre­bari fara raspun­suri, incer­cari con­cretizate in erezii si fel si fel de rat­aciri. Erezia monofizis­mu­lui este una din erezi­ile aspru com­bat­ute si con­damnate de Sfinti mari ai Bis­ericii noas­tre, incepand de la Sfanta Eufimia, Sfan­tul Eftimie cel Mare, Sfan­tul Sava cel Sfin­tit, Sfan­tul Theo­dosie Chi­noviarhul, Sfan­tul Ioan Dam­aschin, Sfan­tul Maxim Mar­tur­isi­torul si multi alti Sfinti Par­inti si teologi de renume. A spune ca monofizis­mul nu este erezie si ca armenii, cop­tii, iaco­bitii, care sustin in con­tin­uare erezia monofizita, impar­tasesc ade­varul Bis­ericii Orto­doxe, inseamna a-i anula pe toti acesti Sfinti Par­inti si a te impotrivi Duhu­lui Sfant care a lucrat si a grait prin aces­tia. Intre­bari nu se pun si raspun­suri nu se dau, iar lumea ia de bun tot ce se scrie, la nivel ofi­cial. Dar prin nere­zolvarea aces­tor prob­leme de ordin dog­matic se sed­i­menteaza incet, incet nead­e­varul in Bis­er­ica noas­tra crestin orto­doxa. Toate incer­car­ile ecu­meniste, de uni­ficare a celor­lalte comu­ni­tati cres­tine aflate in erezie, dia­loguri care s-au dez­voltat si in cadrul Bis­ericii noas­tre crestin orto­doxe, de cand cunosc eu, de alt­fel, n-au ajuns la niciun rezul­tat, pen­tru ca au temeiuri false, sunt nead­e­varuri si nu fac altceva decat sa tul­bure viata crestina aut­en­tica.

Bis­er­ica crestina nu a mers nicio­data dupa mul­time; nu cei multi con­duc sau detin ade­varul, ci cei putini, dar alesi, in cal­i­tatea aceasta de pur­ta­tori ai Duhu­lui Sfant. Noi nu lucram decat in temeiul acesta al ade­varu­lui Sfin­tilor Par­inti, al Evanghe­liei Dom­nu­lui si in Tra­di­tia Bis­ericii noas­tre Orto­doxe.

DISTRUGEREA ABUZIVĂ A UNEI CLĂDIRI DE PATRIMONIU! - STR. GUTENBERG NR. 3

Aducem la cunostinta mass-mediei, autoritatilor si tuturor iubitorilor patrimoniului cultural national desfasurarea unor evenimente deosebit de grave petrecute pe parcursul acestui week-end.

In noaptea de vineri 28 spre sambata 29 mai a.c., pana la orele 02,oo, o echipa de indivizi au distrus cu baroasele si alte unelte dure toate elementele decorative si artistice de pe fatadele cladirii din str. Gutenberg nr. 3, fosta resedinta a printului Gheorghe Cantacuzinio-"Granicerul".

Mentionam ca, printr-o adresa cu nr. 1396 / 28.05.2010, in care se arata ca imobilul respectiv se afla in procedura de clasare in Lista Monumentelor Istorice, Ministerul Culturii si Patrimoniului National solicita Prefectului Capitalei sa dispuna suspendarea autorizatiei de desfiintare a cladirii si sistarea lucrarilor de demolare. In ziua de vineri 28 mai a.c., presedintele Asociatiei pentru memorie Identitara "Carpatii", Florin Dobrescu, impreuna cu d-na Doina Vella, vicepresedinte al Asociatiei ProDoMo, au avut o intalnire cu Prefectul Capitalei, dl. Mihai Cristian Atanasoaiei, care a manifestat o solicitudine deosebita in vederea realizarii demersurilor legale necesare salvarii imobilului. In acest sens, Inspectoratul de Stat in Constructii a intreprins sambata 29 mai ora 8,oo, demersurile legale in vederea sistarii oricaror lucrari de demolare a imobilului care are statut protejat conform Legii nr. 422 / 18.07.2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Cu toate acestea, in ciuda solicitarii Ministerului Culturii, a dispozitiilor Prefectului Capitalei si Inspectoratului de Stat in Constructii, in noaptea de vineri spre sambata echipa de demolatori a lucrat continuu, instalind schele si distrugind elementele decorative ale fatadelor cladirii (frontonul din str. Gutenberg, feroneria de fonta forjata deosebit de valoroasa de la aceeasi intrare, stucaturi, capitelurile coloanelor, ancadramentele ferestrelor etc.). Mai mult, demolatorii au sustras de la fata locului valoroasele feronerii, usile din fonta forjata si balustradele scarii de marmura din vestibul - fapte care agraveaza infractiunea de distrugere, cata vreme obiectele apartineau unei cladiri protejate.

Actiunea de distrugere deliberata a acestor elemente decorative, care contribuiau la valoarea de patrimoniu a cladirii, s-a desfasurat intr-un vacarm infernal, ceea ce a determinat un echipaj al Politiei sa intervina.

Pe tot timpul zilelor de sambata 29 mai si duminica 30 mai, precum si noaptea, voluntarii Asociatiei "Carpatii" au desfasurat o supraveghere atenta a imobilului.

S-au constatat 3 incercari de revenire la locul dezastrului a membrilor echipei de distrugatori, sambata la ora 17,oo, duminica la ora 7,oo si respectiv la ora 16,oo.

Duminica la ora 12,oo, indivizii respectivi au reinceput distrugerile in mod salbatic, voluntarii Asociatiei "Carpatii" care supravegheau cladirea alertind Politia. Reprezentantii Politiei au incercat sa-i evacueze din incinta imobilului pe distrugatori si, in urma refuzului acestora precum si in urma insultelor si amenintarilor proferate de unul din ei presedintelui Asociatiei "Carpatii", oamenii legii au procedat la ridicarea cu forta a demolatroilor si transportarea lor la Sectia 17 Politie. De altfel, presedintele Asociatiei "Carpatii" sesizase Politia si in seara precedenta, cu ocazia incercarii distrugatorilor de a reveni la adresa.

In aceste conditii, aducem la cunostinta mass-mediei si autoritatilor competente, faptul ca in acest week-end s-au petrecut in strada Gutenberg nr. 3 fapte grave, pe care noi le consideram agresiuni deliberate asupra unei cladiri cu statut protejat conform Legii 422 / 18.07.2001 a monumentelor istorice, indivizii respectivi sfidind efectiv deciziile unor autoritati oficiale, si aceasta la circa 30 de metri distanta de sediul prefecturii Capitalei.

De asemenea, consideram ca deosebit de grave amenintarile proferate la adresa noastra de reprezentantii distrugatorilor, acest gen de fapte putind constitui precedente nefaste pentru incurajarea altor si altor agresiuni la adresa monumentelor de patrimoniu national, dar si la adresa oamenilor care, in mod voluntar si dezinteresat, desfasoara activitati de aparare a acestui patrimoniu.

In aceasta situatie, Asociatia pentru Memorie Identitara "Carpatii" va adresa Prefecturii Capitalei, Primariei Capitalei, Primariei Sectorului 5, Politiei Patrimoniului National, Inspectoratului de Stat in Constructii, Ministerului Culturii si Patrimoniului National si Directiei pentru Cultura si Patrimoniu National Bucuresti, adrese prin care va solicita intervenita forurilor de resort pentru protejarii de noi agresiuni a imobilului din str. Gutenberg 3, cu atat mai mult cu cat avem indicii ca se urmareste in orice moment reluarea distrugerilor.

De asemenea, vom face demersurile necesare pentru tragerea la raspundere, inclusiv la nivel penal, a celor vinovati de nerespectarea dispozitiilor autoritatilor abilitate si de distrugerea unor parti de valoare ale cladirii de patrimoniu.

Atasam acestui comunicat imagini ale cladirii asa cum arata ea inainte de distrugerile din week-end, precum si ulterior acestora.

Asociatia pentru Memorie Identitara "Carpatii"

Presedinte

Florin Dobrescu

Tel. 0722.749.249

e-mail: asoc.carpatii@gmail.com

Bucureşti: "Marşul tăcerii", de 1 Iunie.

Pe data de 1 iunie, Pro Vita Bucureşti organizează Marşul Tăcerii. Un marş pentru dreptul la viaţă al copilului născut şi nenăscut. Copiii şi mamele lor au nevoie de sprijinul nostru. Problemele sunt multe dar nu avortul este soluţia.

Avortul distruge suflete şi vieţi. Avortul lasă urme atât fizice cât şi psihice. Femeia merită respectul şi grija noastră. Prin avort ea este înjosită, tratată cu dispreţ, fără milă.

Susţine acest marş, vino alături de noi. Ajută oamenii să conştientizeze că viaţa începe din momentul concepţiei.

Sufletul unui copil depinde de alegerea ta. ALEGE VIAŢA!

Copiii nenăscuţi nu pot striga şi nici nu pot răspunde dacă-şi doresc sau nu viaţa. Suntem acolo pentru cei care nu pot face nimic pentru a se apăra.

Punctul de întâlnire va fi în parcul Tineretului, intrarea de la cluburile de tenis Livone (intre gura de metrou Brancoveanu si Cimitirul Catolic) la ora 17. Ne vom opri la Biserica Eroii Revolutiei unde vom aprinde lumânări şi vom depune flori.

Participă împreună cu noi pe 1 iunie la Marşul Tăcerii. Nu vom striga şi nu vom da interviuri, prin tăcerea şi sobrietatea noastră vom comemora, fără a învinovăţi pe nimeni, viaţa curmată a milioane de copii în România.

Viaţa este un dar şi merită să fie respectată ca atare!

—
Contact: Roxana Goci, tel. 0744 982 925, roxana at provitabucuresti.ro
Sursa: Provita, Bucuresti

Predica Părintelui Ilie Cleopa la Duminica I după Rusalii (a Tuturor Sfinţilor). Despre cinstirea sfinţilor şi a îngerilor

Minunat este Dumnezeu întru Sfinţii Săi, Dumnezeul lui Israel (Psalm 67, 36)

Iubiţi credincioşi,

Aţi auzit în Sfînta şi dumnezeiasca Scriptură zicîndu-se: Prin sfinţii care sînt pe pămîntul Lui, minunată a făcut Domnul toată voia întru dînşii (Psalm 15, 3). Tocmai de aceea, noi, creştinii ortodocşi, cinstim pe sfinţii lui Dumnezeu, ştiind că Dumnezeu săvîrşeşte în chip minunat voile Sale cu dînşii. Trebuie de la început să vă spun că Biserica Ortodoxă face deosebire între adorare, care se cuvine numai lui Dumnezeu, şi venerare sau cinstire, pe care o dăm sfinţilor şi îngerilor Lui, care slujesc la mîntuirea sufletelor noastre. La aceasta ne învaţă şi Sfîntul Apostol Pavel zicînd: Îngerii nu sînt oare toţi duhuri slujitoare, trimişi ca să slujească pentru cei ce vor fi moştenitorii mîntuirii? (Evrei 1, 14). Iar scopul cultului sfinţilor este de a lăuda pe Dumnezeu prin ei, după mărturia Sfintei Scripturi care ne îndeamnă la aceasta zicînd: Lăudaţi pe Dumnezeu întru sfinţii Lui (Psalmi 159, 1).

Aşadar, noi cinstim pe sfinţi şi aducem laudă lui Dumnezeu direct şi indirect. Mîntuitorul nostru Iisus Hristos ne arată că cine cinsteşte pe sfinţi, pe El Îl cinsteşte, căci a zis: Cine vă primeşte pe voi, pe Mine Mă primeşte (Matei 10, 40).

Noi venerăm pe sfinţi, pentru că ei sînt prieteni ai lui Dumnezeu, după mărturia Mîntuitorului care a zis către sfinţii Săi ucenici: Voi sînteţi prietenii Mei (Ioan 15, 14). Şi în alt loc al dumnezeieştii Scripturi ni se arată că sfinţii sînt prietenii lui Dumnezeu, zicînd: A crezut Avraam lui Dumnezeu şi i s-a socotit lui spre dreptate şi prietenul lui Dumnezeu s-a chemat (Iacob 2, 23; Romani 4, 3; Facere 15, 6; Psalmi 138, 17; Isaia 41, 8).

Noi cinstim pe sfinţii lui Dumnezeu şi cerem ajutor lui Dumnezeu prin ei, căci: Sfinţii vor judeca lumea (I Corinteni 6, 2). Prin sfinţi nu înţelegem pe cei ce se numesc creştini doar cu numele; ci pe cei care s-au desăvîrşit prin fapte bune şi au urmat întru totul lui Hristos. Căci Mîntuitorul numai Apostolilor şi celor asemenea lor a zis: Adevărat grăiesc vouă, că voi cei ce aţi urmat Mie, la înnoirea lumii, cînd Fiul Omului va şedea pe scaunul slavei Sale, veţi şedea şi voi pe douăsprezece scaune, judecînd cele douăsprezece seminţii al lui Israel (Matei 19, 28).

Cinstim pe sfinţii lui Dumnezeu căci ei, prin puterea lui Dumnezeu, fac minuni mari preaslăvite, după cum au făcut Moise, Ilie, Daniel, Sfinţii Apostoli Petru, Pavel, Ioan Evanghelistul şi toţi ceilalţi apostoli şi sfinţi despre ale căror fapte şi minuni arată Sfînta Scriptură şi Sfînta Tradiţie a Bisericii lui Hristos.

Cinstim pe sfinţi şi le cerem ajutor în necazuri căci ei se roagă pentru noi şi rugăciunea lor este primită de Dumnezeu. Ascultă ce zice Dumnezeu lui Abimelec, regele Gherarei, cînd acesta, din neştiinţă, voia să ia de soţie pe soţia lui Avraam: Dă înapoi femeia omului aceluia, că este prooroc şi se va ruga pentru tine, şi vei fi viu. Iar de nu o vei da înapoi, să ştii bine că ai să mori şi tu şi toţi ai tăi (Facere 20, 7).

Auzi ce zice Dumnezeu către Elifaz Temaniteanul şi cei doi prieteni ai lui, care supăraseră pe sfîntul şi dreptul Iov: Acum luaţi şapte viţei şi şapte berbeci şi duceţi-vă la robul Meu Iov şi aduceţi-le pentru voi ardere de tot; iar robul Meu Iov să se roage pentru voi. Din dragoste pentru el voi fi îngăduitor, ca să nu Mă port cu voi după nebunia voastră, întrucît n-aţi vorbit despre Mine aşa de drept cum a vorbit robul Meu Iov. Şi au făcut cum le spusese Domnul, şi Domnul a primit rugăciunea lui Iov (Iov 42, 8-9).

Iată ce zice Sfîntul Apostol Pavel: Mulţumesc Dumnezeului meu, ori de cîte ori îmi amintesc de voi, căci pururea în toate rugăciunile mele, mă rog pentru voi toţi, cu bucurie (Filipeni 1, 3-4). Altă dată zice: Mulţumim lui Dumnezeu totdeauna pentru voi toţi şi vă pomenim în rugăciunile noastre, aducîndu-ne aminte neîncetat înaintea lui Dumnezeu şi Tatăl nostru de lucrul credinţei voastre (I Tesaloniceni 1, 2-3). În alt loc iarăşi zice: Pentru aceasta ne şi rugăm pururea pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă facă vrednici de chemarea Sa (II Tesaloniceni 1, 11). Şi iarăşi: Nu încetez a mulţumi pentru voi, pomenindu-vă în rugăciunile mele ca Dumnezeu... să vă dea vouă duhul înţelepciunii... (Efeseni 1, 16-17). Sau: Aceasta şi cerem în rugăciunea noastră: desăvîrşirea voastră (II Corinteni 13, 9). Acelaşi Apostol Pavel îi scrie şi lui Timotei: Mulţumesc lui Dumnezeu, pe Care Îl slujesc, ca şi strămoşii mei, într-un cuget curat că te pomenesc neîncetat, zi şi noapte, în rugăciunile mele (II Timotei 1, 3).

Deci, fraţii mei, cîtă datorie avem noi de a cinsti şi a ne ruga sfinţilor şi îngerilor, dacă ei sînt prietenii lui Dumnezeu (Ioan 15, 14), cetăţeni ai casei lui Dumnezeu (Efeseni 2, 19), slugi ale lui Dumnezeu (II Timoteni 1, 3); Psalmi 102, 21; 103, 5; Luca 16, 22; Evrei 1, 7) şi au putere de la Dumnezeu ca să facă mari şi înfricoşate minuni (Ieşire 7, 10; Evrei 11, 29; 11, 35; Luca 9, 1-2). Îngerii au vestit oamenilor zămislirea şi naşterea Mîntuitorului (Matei 1, 20-21; Luca 1, 30); Învierea Domnului (Matei 28, 5-7); Înălţarea la cer şi a doua venire (Fapte 1, 11); zămislirea Sfîntului Ioan Botezătorul (Luca 1, 13-17) şi alte nenumărate taine ale lui Dumnezeu către neamul omenesc.

Sfinţii şi îngerii, se roagă pentru noi (Ieşire 32, 31-32); aud rugăciunile noastre (II Petru 1, 15; Daniel 10, 11; Luca 16, 27); duc rugăciunile noastre înaintea lui Dumnezeu pentru noi (Apoc. 5, 8-14).

Sfinţii au posibilitatea în cer de a sluji la Dumnezeu pentru oameni şi a contribui la mîntuirea acestora. Acest lucru ni-l arată luminat dumnezeiasca Scriptură, zicînd: Şi cînd a luat cartea, cele patru fiinţe şi cei douăzeci şi patru de bătrîni au căzut înaintea Mielului, avînd fiecare alăută şi cupe de aur pline cu tămîie, care sînt rugăciunile sfinţilor (Apocalipsă 5, 8).

Aşadar, fraţii mei, prea întunecat la minte şi prea orbit la înţelegere să fie cineva ca să nu înţeleagă cît de mare este datoria noastră, a creştinilor, de a ne ruga, de a cinsti şi de a chema în ajutor pe sfinţii şi îngerii lui Dumnezeu, în rugăciunile noastre care le facem zi şi noapte înaintea lui Dumnezeu.

Să punem o întrebare. Este cunoscut numărul sfinţilor? Dar al îngerilor? Nimeni nu ştie numărul sfinţilor şi al îngerilor. Despre numărul lor spune Sfînta Scriptură: Număra-voi pe ei şi mai mult decît nisipul se vor înmulţi (Psalm 138, 18). Arătînd şi stăpînirea lor asupra diavolilor şi a patimilor zice: Foarte s-a întărit stăpînirea lor". Necunoscut este şi numărul îngerilor lui Dumnezeu cum ne arată Sfînta Scriptură: Cine poate să numere oştile sale? (Iov 25, 3; Psalm 67, 18; Daniel 7, 10).

Dacă poate mult rugăciunea stăruitoare a unui drept care se lucrează (Iacob 5, 16), oare cît poate rugăciunea milioanelor de sfinţi înaintea lui Dumnezeu, care L-au mărturisit înaintea oamenilor şi şi-au pus sufletul pentru El? Dacă numai un prieten al lui Dumnezeu, Avraam, a avut atîta trecere la Dumnezeu, ca să mijlocească pentru Lot, nepotul său, împreună cu cei din Sodoma şi Gomora (Facere 18, 30-33; 19, 1-28) apoi cîtă trecere au înaintea lui Dumnezeu toţi sfinţii care L-au iubit, I-au slujit şi şi-au pus sufletul pentru dragostea Lui?

De aceea, fericiţi şi de trei ori fericiţi sînt acei creştini care cinstesc pe sfinţii lui Dumnezeu, le cer ajutor în rugăciuni şi îi pun mijlocitori către Dumnezeu în această viaţă de pe pămînt. De asemenea, amar de acei creştini rătăciţi de la adevărata credinţă, care nu cinstesc şi nu pun rugători pe sfinţi şi pe îngeri către prea veşnicul şi înduratul Dumnezeu. Unii ca aceştia vor avea multă ruşine şi amară durere cînd va veni Mîntuitorul nostru Iisus Hristos, înconjurat de toţi îngerii şi sfinţii Lui, ca să judece viii şi morţii şi să răsplătească fiecăruia după faptele sale (Zaharia 14, 5; Matei 16, 27; Psalmi 61, 11; 27, 6; Proverbe 24, 12; Romani 2, 6; Ieremia 17, 10; 32, 19; Înţelepciunea lui Sirah 17, 18; Matei 25, 31).

Iubiţi credincioşi,

Biserica Ortodoxă cinsteşte în chip deosebit pe sfinţi şi îngeri, rînduindu-le în calendar cîte o zi anuală de prăznuire, slujbe speciale la biserică, rugăciuni şi icoane pictate cu chipul şi numele lor. Celor mai renumiţi dintre sfinţi, precum: Maica Domnului, Sfîntul Ioan Botezătorul, Sfinţii Apostoli, Sfinţii Trei Ierarhi Vasile, Grigorie şi Ioan Gură de Aur, Sfinţii Ierarhi Nicolae şi Spiridon, mari făcători de minuni, Sfinţii Mari Mucenici Gheorghe şi Dimitrie, Varvara şi Ecaterina şi mulţi alţii se bucură de un cult deosebit. Slujba lor este mai bogată, cu priveghere, cu litie şi acatist, iar sărbătorile lor se prăznuiesc cu multă evlavie. În numele sfinţilor mari se zidesc biserici, devenind astfel protectorii acestor locaşuri şi localităţi. De asemenea, majoritatea credincioşilor noştri poartă nume de sfinţi, pe care le primesc din botez şi sînt încredinţaţi de mici în grija sfinţilor respectivi, cărora le cer ajutor în toate încercările vieţii.

Dar, întrucît o mare parte din sfinţi şi cuvioşi au rămas necunoscuţi, nefiind trecuţi în vechile sinaxare şi martirologii creştine, Biserica Ortodoxă a rînduit ca o dată pe an, prima Duminică după Rusalii să fie închinată în cinstea tuturor sfinţilor, cunoscuţi şi necunoscuţi, de la Hristos pînă astăzi. Această cinstire comună a tuturor sfinţilor o săvîrşim în Duminica de astăzi, denumită "Duminica Tuturor Sfinţilor". Între aceştia, se cinstesc mai multe sute de sfinţi şi cuvioşi români, cei mai mulţi necunoscuţi.

După ce am arătat la început de ce trebuie să cinstim pe sfinţi, să vedem acum cine poate fi cinstit ca sfînt? Sfinţii fiind creştini desăvîrşiţi în rugăciune, în smerenie, în înfrînare şi mai ales în dumnezeiasca dragoste, mulţi dintre ei primeau daruri duhovniceşti deosebite încă din viaţă. Astfel unii aveau darul rugăciunii inimii, cea mai înaltă rugăciune creştină. Alţii aveau darul lacrimilor, al înfrînării, al tăcerii duhovniceşti, al smereniei şi al desăvîrşitei iubiri pentru toată zidirea. Alţi sfinţi se învredniceau de daruri miraculoase, văzute, ca: vindecarea bolilor, cunoaşterea celor viitoare, înţelegerea gîndurilor, izgonirea duhurilor necurate. Încă şi după mutarea din trup moaştele lor rămîn întregi, nestricate şi fac vindecări miraculoase cu cei bolnavi. De aceea moaştele sfinţilor sînt venerate de credincioşi, care primesc sănătate, binecuvîntare şi ajutor.

Deci sfinţi pot fi cei care au dreapta credinţă, care duc pe pămînt viaţă cu totul sfîntă, cei care iubesc desăvîrşit pe Dumnezeu şi pe oameni, cei care se roagă neîncetat cu adînc de smerenie şi sînt gata să-şi dea şi viaţa pentru Biserică. Semne ale sfinţeniei sînt darurile facerii de minuni.

De aceeaşi cinstire se bucură în Biserică şi în casele credincioşilor noştri Sfinţii Îngeri. Mai ales Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sînt deosebit de cinstiţi, iar prin sate şi oraşe se află numeroşi creştini care le poartă numele şi biserici înălţate în cinstea lor.

Pelerinajul de Rusalii: 10.000 de maghiari au vizitat fosta graniţă a Imperiului Austro-Ungar de la Ghimeş-Făget

Pelerinii maghiari au vizitat locul fostei granite austro-ungare. Aproximativ zece mii de maghiari din Romania si Ungaria au vizitat duminica fosta granita a Imperiului Austro-Ungar din localitatea Ghimes-Faget, judetul Bacau, relateaza Agerpres. Pelerinii au mers sa vada ruinele cetatii Rakoczi si vechile fortificatii de granita si au depus acolo flori sau au lasat steagul Ungariei, in semn de amintire.

In timpul diminetii, unii dintre pelerinii veniti la procesiunea de Rusalii au asistat la slujba oficiata in manastirea franciscana de la Sumuleu Ciuc, dupa care au pornit cu autocare, masini personale sau chiar pe jos catre ceea ce ei numesc “granita de o mie de ani”. Aici se afla cel mai estic canton al cailor ferate maghiare de pe vremea Imperiului Austro-Ungar, care a fost renovat si unde a fost amenajat un mic muzeu.

Peste 2.000 de turisti maghiari au venit in zona cu doua trenuri turistice speciale, ‘Rapidul Secuiesc’ si ‘Expresul Sumuleu’.

Circulatia rutiera pe DN 12C, care face legatura intre Miercurea Ciuc si Ghimes Faget, a fost serios perturbata timp de aproximativ sase ore, din cauza numarului foarte mare de autoturisme si autocare cu turisti, care au format o coloana de peste 15 kilometri.

Pelerinii ajunsi in zona fostei granite a Imperiului Austro-Ungar au asistat la slujbe religioase si la spectacole artistice si, la fel ca in fiecare an, au urcat la ruinele fostei cetati construite de principele Rakoczi in 1624 ca vama si unitate de graniceri, situata la cea mai estica limita a fostului Imperiu Austro-Ungar. Ei au depus aici flori sau au lasat cate un steag al Ungariei.

In zona vizitata de turistii maghiari se mai afla si un monument intitulat ‘Monumentul Istoric al Tuturor Maghiarilor’. Acesta este compus din cinci stalpi funerari sculptati in lemn, reprezentand Ungaria cu cele patru zone istorice pe care le-a pierdut in urma Tratatului de la Trianon. Monumentul este creatia unui artist plastic maghiar si a fost inaugurat in urma cu cativa ani. In 2008, locul respectiv a fost vizitat si de presedintele Ungariei, Solyom Laszlo.

Sursa: www.hotnews.ro

Horea, tras din nou pe roată la Sfântu Gheorghe

Jurnalul National a intreprins un demers cu adevarat national si a prezentat, cu o impresionanta documentare, dezbaterea destinata schimbarii denumirilor romanesti ale strazilor si pietelor din Sfantu Gheorghe. Carmen Anghel si Luminita Ciobanu, prezente la fata locului, au observat si cum in sala de sedinte trona steagul Ungariei (foto) desi nu avea loc nici o vizita oficiala din tara vecina si neprietena. Actul este pedepsit contraventional de lege. Daca o aplica cineva. Prezint intreaga relatare:

“Vă place, nu vă place, 75% dintre locuitori vorbesc limba maghiară!”, spune primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád András.

România. Judeţul Covasna. Municipiul Sfântu Gheorghe. 6 mai a.c. Dezbatere publică la Primărie. Tema: schimbarea denumirilor unor străzi, pentru a se înlătura “rămăşiţele” comuniste.

În sala de şedinţe a Consiliului Local aveam să asistăm la dezbatere: analiza unor probleme de interes local, îmbinată cu persiflări la adresa minorităţii de pe plan local: românii. Numeroase intervenţii în limba maghiară, traduse, pe scurt, de primarul Antal Árpád András, şi, la fel de evaziv, de un salariat al Primăriei.

Nimic ieşit din comun ar spune unii. Cum în Legea administraţiei publice locale 215/2001, republicată şi completată se precizează la art. 42 alin. 2 că “în consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o cincime din numărul total, la şedintele de consiliu se poate folosi şi limba maternă”, probabil, din obişnuinţă, şi dezbaterea publică a fost supusă aceloraşi prevederi. Totuşi, acelaşi act normativ spune că “în aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba română”.

Am studiat lista străzilor propuse la rebotezare. Am aflat că vor fi înlocuite 34 de denumiri de străzi, în timp ce alte nouă artere de circulaţie urmează a-şi primi “botezul”, fiind nou-înfiinţate.
Consiliul Local al municipiului Sfântu Gheorghe are 21 de consilieri. Românii, şi în consiliu, ca şi în oraş şi în zonă, sunt puţini. Conform situaţiei expuse pe pagina de web a Primăriei, trei aleşi locali sunt reprezentanţi ai Alianţei Românilor, iar unul este independent.

Reprezentanţii comunităţii româneşti s-au opus schimbării denumirilor atâtor străzi, subliniind că “generează cheltuieli inutile pe timp de criză”. Şi, dincolo de înlocuirea denumirilor “învechite”, comunitatea românească, prin vocea dr Ioan Lăcătuşu, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, i-a rugat pe aleşii locali să reflecteze asupra propunerilor, că nu e bine să “sfidăm personalităţile-simbol ale spiritualităţii româneşti, cum este cazul Străzii Horea, Cloşca şi Crişan”.

“Am rămas surprins când am văzut astăzi, la agenţiile de presă, că Horea Cloşca şi Crişan nu ar avea nici o legătură cu istoria acestei zone. Asta îmi aminteşte de dezbaterile în care s-a propus ca Şcoala de Cooperaţie să poarte numele «Constantin Brâncuşi». S-a spus că Brâncuşi nu a avut contact cu zona, deşi era cunoscut în toată lumea. S-a spus că nu plătesc cetăţenii! Plătim cu toţii. (…) Considerăm că sunt cu totul altele priorităţile oraşului. Una dintre acestea este reabilitarea Pieţei Mihai Viteazul, din centrul municipiului, care a ajuns ruşinea întregii comunităţi”, a subliniat dr Ioan Lăcătuşu.