Despre MONOFIZISM — Răspunsuri la 100 de întrebări, o nouă carte a profesorului Ioan Vlăducă, apărută sub egida Fundaţiei Justin Pârvu.

Zilele aces­tea a iesit de sub tipare o noua carte sem­nata de teo­logul Ioan Vla­d­uca si edi­tata de edi­tura Fun­datiei Justin Parvu. Aceasta lucrare vine sa lamureasca fap­tul ca monofizis­mul este o erezie, con­damnata clar de catre Sfin­tii Par­inti, iar cei care o imbra­tiseaza se fac par­tasi aces­tei erezii si cad sub anatema Sfin­tilor Par­inti de la al 4-lea Sfant Sinod Ecu­menic — Cal­cedon, 451. Mai departe va impar­tasim cuvan­tul de inceput al Par­in­telui Justin Parvu, la al carui indemn a fost scrisa aceasta carte.

“In veacul acesta, cu atatea fra­man­tari politice, eco­nom­ice, mate­ri­ale, nu este lip­sita nici Bis­er­ica de aceste grele incer­cari si intre­bari fara raspun­suri, incer­cari con­cretizate in erezii si fel si fel de rat­aciri. Erezia monofizis­mu­lui este una din erezi­ile aspru com­bat­ute si con­damnate de Sfinti mari ai Bis­ericii noas­tre, incepand de la Sfanta Eufimia, Sfan­tul Eftimie cel Mare, Sfan­tul Sava cel Sfin­tit, Sfan­tul Theo­dosie Chi­noviarhul, Sfan­tul Ioan Dam­aschin, Sfan­tul Maxim Mar­tur­isi­torul si multi alti Sfinti Par­inti si teologi de renume. A spune ca monofizis­mul nu este erezie si ca armenii, cop­tii, iaco­bitii, care sustin in con­tin­uare erezia monofizita, impar­tasesc ade­varul Bis­ericii Orto­doxe, inseamna a-i anula pe toti acesti Sfinti Par­inti si a te impotrivi Duhu­lui Sfant care a lucrat si a grait prin aces­tia. Intre­bari nu se pun si raspun­suri nu se dau, iar lumea ia de bun tot ce se scrie, la nivel ofi­cial. Dar prin nere­zolvarea aces­tor prob­leme de ordin dog­matic se sed­i­menteaza incet, incet nead­e­varul in Bis­er­ica noas­tra crestin orto­doxa. Toate incer­car­ile ecu­meniste, de uni­ficare a celor­lalte comu­ni­tati cres­tine aflate in erezie, dia­loguri care s-au dez­voltat si in cadrul Bis­ericii noas­tre crestin orto­doxe, de cand cunosc eu, de alt­fel, n-au ajuns la niciun rezul­tat, pen­tru ca au temeiuri false, sunt nead­e­varuri si nu fac altceva decat sa tul­bure viata crestina aut­en­tica.

Bis­er­ica crestina nu a mers nicio­data dupa mul­time; nu cei multi con­duc sau detin ade­varul, ci cei putini, dar alesi, in cal­i­tatea aceasta de pur­ta­tori ai Duhu­lui Sfant. Noi nu lucram decat in temeiul acesta al ade­varu­lui Sfin­tilor Par­inti, al Evanghe­liei Dom­nu­lui si in Tra­di­tia Bis­ericii noas­tre Orto­doxe.

Prof. Ioan Vlăducă: Întrebări şi răspunsuri despre monofiziţi şi copţi.

Care este cea mai impor­tanta hotarare dog­mat­ica a Sin­odu­lui de la Calcedon?

Sfin­tii Par­inti, lumi­nati de harul Preas­fan­tu­lui Duh, au hotarat: „Urmand asadar Sfin­tilor Par­inti, noi invatam intr-un glas si mar­tur­isim pe Unul si ace­lasi Fiu, Dom­nul nos­tru Iisus Hris­tos, Insusi desavar­sit intru Dum­nezeire cat si intru omeni­tate, Insusi Dum­nezeu ade­varat si om ade­varat din suflet ratio­nal si din trup, de-o-fiinta cu Tatal dupa Dum­nezeire si de-o-fiinta cu noi dupa omeni­tate, intru toate aseme­nea noua afara de pacat, nascut din Tatal mai inainte de veci dupa Dum­nezeire si, la plinirea vremii, Ace­lasi nascut pen­tru noi si pen­tru a noas­tra man­tuire din Fecioara Maria, Nasca­toarea de Dum­nezeu, dupa omeni­tate, Unul si Ace­lasi Hris­tos, Fiul, Dom­nul, Unul Nascut, cunoscandu-se in doua firi, fara ameste­care, fara schim­bare, fara impar­tire, fara despar­tire, deose­birea fir­ilor nefi­ind nicide­cum stri­cata din pric­ina unimii, ci mai degraba pastrandu-se insusir­ile fiecarei firi intr-o sin­gura Per­soana si intr-un sin­gur Ipostas, nu impartindu-se sau despartindu-se in doua fete, ci Unul si Ace­lasi Fiu, Unul Nascut, Dum­nezeu Cuvan­tul, Dom­nul Iisus Hris­tos, pre­cum au vestit de la inceput proorocii, pre­cum El Insusi ne-a invatat despre Sine si pre­cum ne-a predanisit noua Crezul Par­in­tilor”[1].

Unii con­sid­era ca la Sin­odul al IV-lea de la Cal­cedon a fost o „nein­telegere de ter­meni”. De aceea, hotarar­ile nu au fost prim­ite de catre Dioscor si de cei impre­una cu el. Este adevarat?

Asa spun cei care vor sa mic­soreze impor­tanta Sfan­tu­lui Sinod de la Cal­cedon. In real­i­tate, toc­mai pen­tru a se depasi difi­cul­tatile ter­mi­no­log­ice, Dum­nezeu a aratat in chip min­unat care este invatatura cea ade­varata: „…si s-au adunat sase sute treizeci de Epis­copi, si alca­tuind si o parte si alta, adica drept­cred­in­ciosii si ereticii, doua tomuri, si deschizand racla Sfin­tei Mucen­ite Eufimia, le-au pecetluit si le-au pus pe piep­tul ei, si peste putine zile facand rugaci­une si, deschizand, au vazut si s-au spaiman­tat; pen­tru ca au vazut tomul ereti­cilor lep­a­dat sub picioarele Sfin­tei, iara al drept­cred­in­ciosilor tinandu-l in cin­stitele sale maini. Aceasta facandu-se s-au ingrozit toti, vazand o min­une ca aceasta. Si intorcandu-se mai var­tos spre cred­inta, au slavit pe Dum­nezeu Cel ce face in toate zilele min­unate, si peste fire lucruri, spre intoarcerea si folo­sul celor multi”[2].

Se zice ca actu­alii copti nu mai sunt monofiz­iti si ca ei accepta acum cele doua firi ale lui Hris­tos. In aceste con­di­tii este posi­bila unirea cu acestia?

Actu­alii copti nu sunt monofiz­iti euti­hieni, ci monofiz­iti sev­e­r­ieni. De aceea il cin­stesc pe ereticul Sever ca sfant[3]. Ei spun ca accepta cele doua firi ale Dom­nu­lui nos­tru Iisus Hris­tos, dar le con­sid­era ameste­cate intr-o noua fire. Ei con­sid­era ca uni­tatea celor doua firi poate fi numita „o fire”[4]. In plus, nu accepta hotarar­ile celui de-al patrulea Sfant Sinod Ecu­menic de la Cal­cedon[5].

Patri­arhul monofizit Shenouda al III-lea al cop­tilor a declarat in 1979 la intal­nirea de la Chambesy: „In ceea ce priveste Sinoad­ele Ecu­menice, noi nu accep­tam decat pe primele trei […]. Noi refuzam Sin­odul de la Cal­cedon. […]. Pot sa spun foarte deschis, nicio Bis­er­ica din Ori­ent nu poate sa primeasca Sin­odul de la Cal­cedon”[6]. Este gre­sit sa vor­bim despre „unirea cu cop­tii”. Se poate vorbi insa de venirea cop­tilor la Orto­doxie. Iar aceasta se poate real­iza numai intr-un sin­gur mod: sa anatem­atizeze monofizis­mul si pe susti­na­torii lui (Euti­hie, Dioscor, Sever si ceilalti de un cuget cu ei), sa accepte Hotarar­ile Sfin­telor Sinoade Ecu­menice IV-VII, sa cin­steasca dupa cuvi­inta pe Sfin­tii Par­inti de la cel de-al patrulea Sfant Sinod Ecu­menic de la Cal­cedon (451) si pe Sfanta Mare Mucenita Eufimia, sa primeasca invatatura Sfan­tu­lui Maxim Mar­tur­isi­torul, a Sfan­tu­lui Ioan Dam­aschin si a Sfan­tu­lui Ier­arh Grig­orie Palama; sa accepte si Sin­od­i­conul Orto­dox­iei. Apoi sa primeasca Sfan­tul Botez Orto­dox.

Continuare la

http://atitudini.com/intrebari-si-raspunsuri-despre-monofiziti-si-copti/